SfatFarma logo marți, decembrie 22, 2015

Alimentele modificate genetic - ce e și ce nu e modificat genetic din ce consumăm zilnic? ~ SfatFarma - Farmacistul tău online

Alimentele modificate genetic - ce e și ce nu e modificat genetic din ce consumăm zilnic?



    Înainte de toate, aș dori să clarific un mit ce l-am întâlnit destul de des în rândul cunoscuților. În general, se crede că în momentul de față, pe rafturile magazinelor putem găsi foarte multe fructe sau legume care sunt modificate genetic. Din fericire, cel puțin momentan în România, nu e chiar așa. 
    Important e să facem diferența între procesul propriu zis de "inginerie genetică" ce se realizează doar în laborator și procesul de înmulțire selectivă și încrucișare. Bananele, nectarinele, grefele sau pepenii NU sunt modificate genetic (prin inginerie genetică din laborator) ci de fapt, au fost "îmbunătățite" pe parcursul anilor prin înmulțire selectivă, ca să corespundă gusturilor omenirii. Acest proces e de fapt o "modificare genetică naturală".


banane
Roadele înmulțirii selective și NU a modificării genetice
    Prin procesul de înmulțire selectivă, așa cum îi spune și numele, se aleg indivizii care au calitățile dorite (de exemplu: fructul mai mare, mai gustos, cu mai puține semințe) și se înmulțesc doar aceștia în continuare, proces ce poate dura chiar și sute de ani pentru a obține calitatea dorită a fructului. În acest mod, s-au obținut și bananele Cavendish, specia de banane ce se vinde în magazinele din România (bananele originale erau mult mai mici și aveau semințe mari, cum se vede și în poză). 
    În cazul nectarinelor, situația e un pic diferită. Nectarinele, de fapt nu reprezintă o specie separată, ci sunt piersici fără puf - în același piersic pot crește și piersici și nectarine. Nectarinele au apărut în mod natural, prima referință la nectarine, găsită în documente, a fost în anul 1616.


hibridizare
Hibridizarea NU e inginerie genetică

    Procesul de încrucișare sau hibridizare, pe de altă parte, e procesul prin care două specii diferite (dar compatibile ca și sistem reproductiv) se încrucișează pentru a obține o specie nouă. Cel mai bun exemplu e grepfruit-ul. Acesta e fructul rezultat din încrucișarea dintre pomelo și portocale.


modificat genetic
Porumb modificat genetic, rezistent la boală vs porumb normal
    În schimb, Organism modificat genetic (OMG) sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a-i conferi anumite proprietăți noi. În cazul plantelor, în general, modificările genetice se fac pentru a face planta respectivă mai rezistentă la dăunători, ierbicide sau secetă.
    Alimentele modificate genetic sunt obținute din plante care au fost modificate genetic, plante ale căror semințe au fost apoi cultivate. Primele alimentele modificate genetic au aparut în anul 1990 și au fost obținute din soia, porumb, semințe de bumbac si rapiță. În 1994 a fost comercializat primul aliment mo­dificat genetic din lume – o specie de roșie numita Flavr Savr. Această roșie era rezistentă la putrezire, având o genă care îi încetinea procesul de coacere. La momentul actual, există doar câteva specii din următoarele fructe sau legume care sunt modificate genetic: porumbul, soia, bumbacul, roșiile, rapița, cartoful, papaya, sfecla de zahăr, lucerna, orezul, inul, mărul, prunele și tutunul. Firmele care practică modificări genetice sunt: Monsanto, Pioneer, Bayer, Syngenta, Dow, Stine Seed, AgrEvo, DeKalb, Okanagan.În România, din fericire pentru noi, deocamdată aceste firme nu sunt foarte răspândite, ele fiind firme americane.
 
gmo

    Problema e că produsele modificate genetic sunt  greu de controlat, deoarece genele nu funcționează izolat, ci interacționează unele cu altele, iar organismul uman are zeci de mii de gene și dacă luăm în calcul și faptul că indivizii sunt entități distincte, rezultă că aceeași genă poate avea efecte diferite de la un organism la altul.
    Un studiu realizat de Institutul Ştiinţific Francez privind porumbul modificat genetic a arătat că şoarecii de laborator hrăniţi cu acest porumb au suferit modificări în ceea ce privește greutatea, însă şi modificări ale unor organe majore precum: creier, inimă, rinichi sau ficat.
    Un alt studiu a fost realizat de către cercetătorii ruşi privind soia modificată genetic și s-a constatat că la cobaii hrăniţi cu proteine de soia modificată genetic, au apărut schimbări majore privind ficatul, rinichii şi testiculele. La femele s-a observat o creştere a agresivităţii faţă de pui, identificându-se în acelaşi timp anomalii la puii de cobai ai căror mame au fost hrănite cu soia modificată genetic.
    Influenţa acestor alimente modificate genetic asupra organismului uman includ posibilitatea de expunere la noi alergeni, cât şi la transferul de gene rezistente la antibiotice. Adevărul de fapt e că nu se cunosc încă destul de bine efectele negative ce pot avea organismele modificate genetic, dar cu siguranță, aceastea există. 




    Posibilele efecte negative ale organismelor modificate genetic:
        - corpul se încarcă cu toxine
        - scad cantitățile de vitamine și minerale din corp
        - apar alergii
        - apar rezistețe la antibiotice
        - risc crescut de nașteri premature sau avorturi spontane
        - risc de deteriorare a ADN-ului
        - risc crescut al dezvoltării anumitor tipuri de cancer

    Prof. dr. Gh. Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune că teritoriul OMG aparține incertitudinii științifice: „Un organism modificat genetic este o entitate biologică care n-a existat niciodată pe Pământ și nu se cunosc încă efectele pe care le poate avea asupra organismului uman, mai ales pe termen mediu și lung.“ 


stop gmo

    Organismele modificate genetic au fost interzise în ţări precum Franţa, Austria, Ungaria pentru efectele pe care le au asupra organismului uman. În România, cultivarea de soia modificată genetic a fost interzisă în 2007, iar în prezent este legală cultivarea unui soi de porumb modificat genetic.
    Cifrele oficiale pentru România, arată o tendință de a renunța la culturile modificate genetic, din cauza reglementărilor stricte impuse de UE. De exemplu, în anul 2008 existau 58 de culturi de soia modificată genetic și 6130 de ha de porumb modificat genetic. În 2015, aceste numere au scăzut la o singură cultură de soia (care de fapt e o stațiune de cercetare) și doar 2,5 ha de porumb modificat genetic.
    Dar asta nu înseamnă că am scăpat de pericolul organismelor modificate genetic. Producem doar 6% din necesarul de soia (furaj indispensabil pentru animalele de la ferme) și aşa ajungem să importăm anual 30-35 de milioane de tone de boabe de soia în valoare de circa 12 miliarde de euro, din Statele Unite, Brazilia, Canada sau Argentina, state unde organismele modificate genetic se cultiva la scală înfricoșător de largă. La nivel mondial, 81% din soia cultivată este modificată genetic. În SUA, 93% din soia produsă de fermieri este modificată genetic, în timp ce în Argentina procentul creşte la 100%. Lista completă ale organismelor modificate genetic, care se cultivă momentan în Statele Unite ale Americii, o găsiți AICI.


modiifcare genetica mondiala

    Soia este doar unul dintre cele 68 de produse de pe lista europeană de OMG-uri aprobate pentru import, alături de porumb, rapiţă și bumbac. Aşa au ajuns europenii, chiar şi cei care spun că sunt împotriva OMG-urilor, să cumpere din magazine iaurt, ouă, brânză sau caşcaval de la animale hrănite cu furaje obţinute din materie primă modificată genetic.
    
non gmo

    Cum să recunoaștem alimentele care conțin ingrediente modificate genetic?

    Singurul mod de a afla dacă un aliment a fost modificat genetic e de pe etichetă. În primul rând, toți producătorii sunt obligați să menționeze pe produsele lor dacă acestea conțin organisme modificate genetic (OMG) sau nu, precum și sursa de proveniență  a produsului.
    Un alt reper e eticheta de pe produse. Pe orice produs din supermarket există o etichetă sau un autocolant (în cazul fructelor sau legumelor), care conține 4-5 cifre. Iată ce înseamnă aceasta de fapt:
        - produse modificate genetic: eticheta conține 5 cifre, iar prima cifră e 8.
        - produse BIO, crescute ecologic: eticheta conține 5 cifre, iar prima cifră e 9.
        - produse nemodificate genetic: eticheta conține 4 cifre.

    Deci care e concluzia?

    Modificarea genetică nu este deocamdată echivalentă cu îmbunătățirea genetică. Acest fabulos progres științific este înca o cutie a Pandorei. Atâta timp cât nu îl cunoaștem în totalitate, nu îl putem stăpâni.
    Pentru sănătatea dumneavoastră, eu vă recomand să analizați produsele cumpărate din supermarket-uri și pe cât posibil orientați-vă spre produse din piață, comercializate de către țărani de încredere. Acestea au mai multe șanse să fi fost crescute natural. Încercați să dezvoltați relații cu acești oameni, în scopul de a face un abonament la produsele care sunt în perfectă stare naturală, astfel și sănătatea dumneavoastră se va menține în stare perfectă naturală.


piata tarani

V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!




2 comentarii:

  1. Aham... Error, citation needed. Incerci sa ne conving ca GMO au efecte nefaste asupra sanatatii, dar ii citezi pe Mencinicopschi si Digi24. Articolul francezilor, ca orice articol senzational a fost retras din jurnalul din care a fost publicat datorita unor erori de metodologie. E foarte putin probabil ca GMO sa aiba efecte negative asupra sanatatii prin simplul fapt ca au alte gene. Genele alimentelor care le mananci nu sunt inglobate de organismul tau. Crezi ca daca mananci un mar vei avea apoi gene de mar? Nu se intampla asta

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună ziua, apreciez părerea dumneavoastră și vă dau dreptate, într-adevăr genele din mâncare nu se înglobează direct în organismul nostru. Dar din păcate ne influențează destul de mult fizicul și psihicul. Orice mâncare am consuma, ne poate schimba conexiunile neuronale, iar dacă mâncarea nu e "naturală", ci alterată genetic (fără a cunoaște toate efectele ce produce schimbarea respectivă), nu e sigur că schimbările aferente din interiorul creierului și corpului nostru ne vor fi benefice. "Ești ceea ce mănânci." - Gillian McKeith. La fel se aplică și "Ești ceea ce gândești."
      Aceste procese sunt destul de controversate și momentan nerecunoscute oficial. Recent s-a început să se studieze neuroplasticitatea (abilitatea creierului de a se modela în funcție de stimulii din exterior): https://www.youtube.com/watch?v=ELpfYCZa87g.
      O a doua problemă cu OMG-urile e că momentan suntem într-un fel obligați să cumpărăm produse modificate genetic (sunt foarte răspândite în alimente - dacă pe eticheta produselor apare "amidon modificat din grâu/porumb/cartofi/orez", de fapt înseamnă că e amindon din cereale modificate genetic), iar produsele BIO au un preț extrem de ridicat. Apreciez părerea dumneavoastră și vă încurajez să v-o exprimați oricând doriți. O zi bună să aveți!

      Ștergere

smiley
:)
smiley
:(
smiley
:))
smiley
:((
smiley
=))
smiley
=D>
smiley
:D
smiley
:P
smiley
:-O
smiley
:-?
smiley
:-SS
smiley
:-f
smiley
d(
smiley
:-*
smiley
b-(
smiley
h-(
smiley
g-)
smiley
5-p
smiley
y-)
smiley
c-)
smiley
s-)
smiley
d-)
smiley
w-)
smiley
:-h
smiley
:X
Arată emoticoanele smiley