SfatFarma logo duminică, decembrie 20, 2015

De ce sunt vitaminele și mineralele atât de importante? ~ SfatFarma - Farmacistul tău online

De ce sunt vitaminele și mineralele atât de importante?




    Referințele la vitamine și minerale sunt omniprezente în reclame, fie că este vorba de un aliment oarecare sau mai nou, un non-aliment (am văzut reclame la șampoane, care se promovau zicând că ar conține vitamine și minerale). Dar întrebarea e: cât de esențiale sunt aceste substanțe nutritive "esențiale"? Mass media e plină de sloganuri de marketing de forma: "Îmbogațit cu vitamina D!" sau "cea mai bună sursă de calciu!". Ce ar trebui să credem din toate afirmațiile companiilor multinaționale, care aproape de fiecare dată, doresc doar să își vândă produsul, altceva nimic? Decizia e destul de grea, ideea de bază fiind să consumăm cât mai multe fructe și legume crude, fiindcă acestea sunt cele mai bune și mai sigure surse de nutrieți esențiali.
    Există de fapt patru mari categorii de nutrienți care nu se pot produce în organismul nostru. Acestea sunt: vitaminele, mineralele, aminoacizii esențiali și acizii grași esențiali.
marul

    Ce sunt de fapt vitaminele? 
    Vitaminele sunt compuși organici, micronutienți esențiali organismului, adică sunt necesare în cantități mici, pentru funcționarea acestuia la capacitatea sa maximă. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație. Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii grași esențiali sau aminoacizii esențiali.
    Interesant e faptul că, organisme diferite au nevoie de substanțe organice diferite. Majoritatea mamiferelor au nevoie, cu unele excepții, de aceleași vitamine ca și oamenii. Cu cât o specie este mai puțin înrudită cu alta, cu atât cerințele organismelor devin mai diferite. De exemplu, pisicile de casă au nevoie de nutrientul taurină; aceasta este o vitamină pentru ele, dar nu și pentru oameni, pentru că ei și-o pot sintetiza.
minerale

    Ce sunt mineralele?
    Mineralele sunt substanţe anorganice, de asemenea fiind considerate tot micronutrieți, pe care organismul trebuie să şi le procure din alimentaţie, fiindcă nu le poate sintetiza ca atare. La fel ca în cazul vitaminelor, mineralele îndeplinesc funcţii esenţiale în corpul omenesc, fără să constituie surse de calorii şi fiindu-ne necesare în cantităţi mult mai mici decât proteinele, lipidele sau glucidele.

    Ce sunt aminoacizii esențiali?
    Aminoacizii sunt substanțe organice din care, în urma reacțiilor metabolice, se formează proteinele. Practic, aceștia reprezintă "cărămizile" din care suntem clădiți noi, oamenii. Toate proteinele conțin aceiași 20 de aminoacizi, dar în diferite combinaţii și aranjamente chimice. Dintre cei 20 de aminoacizi, 8 trebuie procurați din alimentație (corpul nu ii poate produce singur), aceștia fiind numiți aminoacizi esențiali.
    Cei 8 aminoacizi esențiali sunt: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul și valina.
    Sursele de aminoacizi esențiali sunt proteinele din alimentație. Proteinele complete conțin toți aminoacizii esențiali (proteinele din lapte, ou sau de origine animală) în timp ce în proteinele incomplete (proteinele vegetale, cu excepția proteinei de soia, care este una completă) lipsesc (sau se găsesc în cantități extrem de reduse) unul sau mai mulți aminoacizi esențiali. Din acest motiv, dacă urmăm un regim alimentar care exclude produsele animale, trebuie să consumăm alimente cât mai variate posibil. Se pot face diferite asocieri ale alimentelor astfel încât să ne asigurăm aportul complet de aminoacizi esențiali (de exemplu, aminoacizii limitanți (se găsesc în cantități foarte reduse) din cerealiere nu sunt aceiași cu cei din leguminoase - putem asocia de exemplu, mazărea sau lintea cu orezul).
acizi grasi

    Dar acizii grași esențiali?
    Acizii grași esențiali sunt grăsimi necesare organismului, pe care corpul uman nu le poate sintetiza și care trebuiesc obținute din dietă. Aceștia, derivă de la acizi linolenici, linoleici și oleici.
    Există doua familii de acizi grași esențiali: Omega 3 și Omega 6. Acizii benefici pentru organismul nostru sunt de fapt Omega 3, deoarece au acțiune antiinflamatoare, hipocolesterolemiantă, protectoare a sistemului cardiovascular, antioxidantă și altele, în timp ce, acizii grași Omega 6, în cantități mari, pot fi responsabili de o serie de efecte dăunătoare organismului nostru (efecte opuse acizilor Omega 3). Ideal ar fi să se mențină un raport constant de 1:1 între acești acizi, dar acest lucru este greu de realizat în condițiile actuale de trai și atunci se tinde spre realizarea unui raport de aproximativ 1:4 - Omega 3:Omega 6.
    Rolul acizilor grași în organism e de a: transporta oxigen de la globulele roșii la țesuturi, susține dezvoltarea creierului, pătreaza grăsimile saturate în mișcare prin fluxul sanguin, reglează presiunea intraoculară, dilată sau contractă vasele de sânge, reglează rata de divizare a celulelor și multe altele.
    Printre sursele naturale de omega 3 și omega 6, în raport optim, se numără: peștele și derivatele din pește, semințele de in, semințele de chia, conopida, semințele de cânepă, susan, varză de Bruxelles.

vitamine si minerale

    Suplimentarea cu vitamine și minerale este larg răspândită în ziua de azi. Multor alimente li se adaugă vitamine în plus față de conținutul inițial în timpul procesului de fabricație. Una din problemele suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre acestea cresc în mod semnificativ apetitul sau chiar provoacă boli cum ar fi cancerul sau bolile cardiovasculare, precum și faptul că sunt obținute prin sinteză chimică.
    Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. "Vita", în limba latină, înseamnă viață, iar sufixul -amină reprezintă grupa aminelor; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se știe că nu este așa.
    Pentru oameni există 13 vitamine, împărțite în două grupe, liposolubile (A, D, E și K) și hidrosolubile (opt vitamine B și vitamina C). Probabil ați observat faptul că denumirile vitaminelor nu sunt alfabetic succesive (nu există vitamina F, G, H). Acesta lucru e datorat faptului că acele substanțe au fost cândva categorizate ca și vitamine, dar pe parcurs, au fost retrase de pe lista vitaminelor (s-a constatat că nu sunt esențiale pentru organismul uman sau că acestea pot fi generate și de către organism).

     Sfaturi practice:
        • Este de preferat ca aportul de vitamine şi minerale să provină din hrana zilnică. Dacă alimentaţia noastră este echilibrată şi variată, cantitatea de vitamine şi minerale pe care aceasta o conţine este suficientă pentru nevoile corpului.
         • Orice hotărâre în legătură cu consumul de suplimente de vitamine şi minerale trebuie luată în colaborare cu medicul, deoarece atât aportul insuficient, cât şi cel excesiv poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii.

    Am încercat să fac o listă a vitaminele și mineralele de care avem nevoie zilnic și sursele unde le putem găsi cel mai ușor.

Numele vitaminei Denumire chimică Solubilitate Deficiență, boală Surse
Vitamina A Retinol Grăsimi Orbire de noapte, Keratomalacia morcovi, ardei kapia, ardei gras, sfeclă roșie, spanac, varză roșie, tomate, salată verde, unt, brânză, ouă, lapte, urzică
Vitamina B1 Tiamină Apă Beriberi legume uscate, fulgi de cereale, orez integral, pâine integrală, drojdie de bere, tărâțe de grâu, lapte
Vitamina B2 Riboflavină Apă Ariboflavinoză cereale integrale, drojdie de bere,
ouă, lactate
Vitamina B3 Niacină Apă Pelagra sparanghelul, avocado, broccoli, spanac, nuci, cereale integrale, ciuperci, drojdie de bere
Vitamina B5 Acid pantotenic Apă Paresteziază ciuperci, conopidă, broccoli, varză, semințe de floarea soarelui, roșii, căpșuni, citrice, porumb fiert
Vitamina B6 Piridoxină Apă Anemie, pierdere in greutate dovleceii, bananele, spanacul, păstăile verzi, cartofii, mango și avocado
Vitamina B7 Biotină Apă Lipsă de coordonare musculară fructe proaspete şi uscate, oleaginoase, legume, ovăz
Vitamina B9 Acid folic Apă Anemie spanac, fasole, sparanghel, varză de Bruxelles, broccoli, suc de roşii
Vitamina B12 Cianocobalamină Apă Anemie carne de pui, vită, porc, mai ales în ficat, lapte, produse lactate, ouă, crabi, stridii, scoici, somon, ton
Vitamina C Acid ascorbic Apă Scorbut toate fructele și legumele, dar în special: ardeiul, pătrunjelul, cimbrul, conopida, usturoiul, morcovii, sparanghelul, kiwi, portocalele, grapefruitul, căpșunele, pepenele galben, coacăzele negre, prunele, caisele, piersicile, cireșele, ananasul, lămâia, mango, zmeura, strugurii
Vitamina D3 Colecalciferol Grăsimi Rahitism vitamină care se formează pe suprafața pielii în timpul expunerii la soare, dar se poate procura și din surse alimentare precum: ciuperci, soia, gălbenuș de ou, unt, lapte de vacă
Vitamina E Tocoferol Grăsimi Infertilitate, anemie, tulburări ale sistemului nervos central germeni de grâu, morcov, orz, porumb, semințe de floarea soarelui, alune, spanac, pâine neagră, făină de grâu, varză, ouă
Vitamina K Fitomenadionă Grăsimi Tulburări ale sistemului osos, ale proceselor de coagulare spanac, salată verde, urzici, roșii, mazăre, cereale, uleiuri vegetale, ouă, lactate

Nume minerale Surse naturale Deficință, boală
Calciu fructe, legume, varză, conserve de somon si sardine cu oase, broccoli, smochine, prune, sparanghel, semințe de susan, boabe de soia, grâu spasme musculare, rahitism, osteoporoza
Crom drojdia de bere, broccoli, struguri, must, orez brun, faină integrală de grâu, fasole uscată, porumb, produse lactate, ouă, cartofi, ciuperci alterarea procesului de metabolizare a grăsimilor, carbohidraților, proteinelor și aminoacizilor
Cupru nuci, semințe, cacao, fasole, grâne integrale, ciuperci, avocado, orz, sfeclă, broccoli, linte, ovăz, portocale, ridichi, stafide, somon, salată verde osteoporoză, inabilitatea organismului de a produce colagen, oboseală, calviție, proces încetinit de creștere, dezvoltare încetinită a sistemului nervos, retard
Fluorul fructe, legume, ceai, somon, organe interne, rinichi și ficat. carii dentare, oase fragile
Iodul legume, fructe, alge marine creșterea și dezvoltarea sexuală pot fi întârziate la copii, gușă
Fier cereale, cartofi, scoici, semințe de dovleac, boabe de soia, ouă, pește, ficat, zarzavaturi, nuci, avocado, sfeclă, drojdie de bere, piersici, pere, linte, prune, stafide, semințe de susan anemie, păr uscat si aspru, amețeală, oboseală, căderea părului, buze sau limbă crapată, nervozitate, răspuns mental întârziat, paloare
Magneziu orez brun, avocado, spanac, faină de ovăz, broccoli, iaurt, banane, mere, caise, drojdie de bere, pepeni galbeni, grepfruit, zarzavaturi, lamâi, nuci, somon, semințe de susan, grâu perturbări ale somnului, iritabilitate, ritm cardiac rapid, confuzie, spasme musculare
Mangan ananas, tarâțe de grâu, germeni de grâu, nuci, cacao, fructe de mare, produse lactate, mere, caise, avocado, banane, drojdie de bere, pepeni galbeni, grapefruit, zarzavaturi, piersici, smochine, boabe de soia arteroscleroza, confuzie, tremur, nivel al colesterolului ridicat, vedere și auz afectat, iritații ale pielii, iritabilitate, hipertensiune arterială, afecțiune pacreatică, transpirație, ritm cardiac crescut
Molibden fasole, cereale integrale, lapte și produse lactate, zarzavaturi, legume, mazăre ritm cardiac crescut, afecțiuni ale gingiilor și ale gurii, impotență, rată respiratorie crescută
Fosfor faină de ovăz, broccoli, sparanghel, porumb, produse lactate, ouă, fructe uscate, nuci, susan, dovleac, semințe de floarea soarelui oboseală, iritabilitate, apetit scăzut, dureri de oase, slăbiciune, sensibilitate a pielii
Potasiu banane, cartofi, caise, fructe, legume piele uscată, acnee, frisoane, diaree, funcții cognitive afectate, spasme musculare
Seleniu nuci, cereale integrale, orez brun, broccoli, ceapă, ton, germeni de grâu, boabe de grâu slăbiciune musculară, afecțiuni cardiace și cancer, oboseală, creștere întarziată, nivel ridicat al colesterolului, sterilitate
Sodiu sare, cereale, pâine, varză, lapte, sardine greață, vărsături, oboseală, crampe abdominale, deshidratare, confuzie, depresie
Zinc cereale integrale, nuci, legume, ficat, ciuperci, semințe de dovleac și de floarea soarelui, sardine, boabe de soia schimbări în perceperea gustului și a mirosului, unghiile pot deveni subțiri și se pot exfolia, acnee, întârzierea maturității sexuale

V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!




0 comentarii până acum

Trimiteți un comentariu

smiley
:)
smiley
:(
smiley
:))
smiley
:((
smiley
=))
smiley
=D>
smiley
:D
smiley
:P
smiley
:-O
smiley
:-?
smiley
:-SS
smiley
:-f
smiley
d(
smiley
:-*
smiley
b-(
smiley
h-(
smiley
g-)
smiley
5-p
smiley
y-)
smiley
c-)
smiley
s-)
smiley
d-)
smiley
w-)
smiley
:-h
smiley
:X
Arată emoticoanele smiley