În general, lumea corelează consumul moderat de alcool, cu starea euforică pe care acesta o provoacă la scurt timp după consum. Dar în general nu se ia în considerare faptul că acesta vine cu un preț, plătit chiar de sănătatea noastră.
De obicei, posibilele efecte negative resimțite din cauza consumului de alcool, sunt puse pe seama mahmurelii. Aceste simptome pot fi: dureri de cap și de stomac, greață, sete, sensibilitate la lumină, amețeli, letargie, diaree și uneori chiar și tulburări psihice precum depresia. Mahmureala afectează mai puternic femeile comparativ cu bărbații pentru că ficatul bărbaților procesează și descompune mai rapid alcoolul, dar din păcate, cam la acest aspect se limitează cunoştinţele noastre şi de multe ori, ignorăm ceea ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru.
Consumul de alcool este puternic contraindicat în combinație cu medicamentele, mai multe pe acest subiect puteți citi în articolul meu despre interacțiunile medicamentoase posibile.
Dar ce se întâmplă de fapt la nivelul organelor noastre când consumăm alcool?
Cavitatea bucală nu este aproape deloc afectată de alcool, deoarece acesta trece prin cavitatea bucală foarte repede, ajungând în stomac. Enzimele din salivă care l-ar putea descompune, nu apucă să își facă treaba.
Stomacul
În stomac, alcoolul (etanolul) este descompus de o enzimă care îl transformă în acetaldehidă, o substanţă extrem de toxică pentru organism, care mai apoi este eliminată de către ficat. Din cauza acetaldehidei apar simptomele precum creşterea pulsului, transpiraţia, înroşirea feţei, greţurile şi voma.
Ficatul
Ficatul este responsabil de cea de-a doua parte a descompunerii alcoolului. De reţinut este faptul că, indiferent de cât de mult alcool se consumă, ficatul nu poate metaboliza decât o anumită cantitate pe oră. În plus, viteza metabolismului este diferită de la individ la individ şi este influenţată de sexul consumatorului şi de cantitatea de alimente pe care acesta o are în stomac. În cazul în care cantitatea de alcool este mai crescută decât valoarea maximă pe care o poate metaboliza ficatul, pot apărea pierderi de memorie, pierderea cunoștinței sau în cazuri extreme chiar moartea.
Inima
Alcoolul influenţează în mod direct bătăile inimii, iar acest lucru se întâmplă în special la consumatorii ocazionali de alcool. În unele cazuri, pot apărea aritmii, care pot pune în pericol viața.
Sistemul circulator
Până recent s-a crezut că alcoolul încălzește organismul (de aceea, în trecut, câinii Saint Bernard ai salvamonților din munții Alpi aveau butoiașe de brandy la gât), însă nu e chiar așa. Alcoolul este un vasodilatator, adică măreşte circumferința vaselor de sânge, provocând îmbujorarea şi senzaţia de căldură din corp, dar această senzație este doar una înșelătoare. Dacă temperatura exterioară a aerului e scăzută, vasele de sânge fiind dilatate, sângele din ele se va răci mult mai ușor, ceea ce va duce la o hipotermie serioasă.
Sistemul imunitar
Din păcate, alcoolul suprimă sistemul imunitar într-o proporție foarte mare. Acest efect ţine 24 de ore de la momentul ingerării alcoolului, timp în care organismul e mai vulnerabil la infecții.
Rinichii
Corpul nostru produce un hormon numit vasopresină, care are rolul de a redirecţiona apa, din rinichi înapoi în corp. Alcoolul suprimă acest hormon şi face ca apa din rinichi să fie trimisă direct în vezica urinară.
Vezica urinară
În afară de apa ce este redirecţionată de către rinichi, vezica se confruntă şi cu restul fluidelor secretate, deoarece alcoolul acționează ca un diuretic. Din această cauză, simţim nevoia să mergem mai des la toaletă atunci când consumăm alcool. Cu cât se consumă mai mult alcool, cu atât creşte aportul de fluide, iar vasopresina fiind suprimată, face ca vizitele la baie să fie mai dese.
Articulaţiile
Alcoolul afectează metabolizarea unei proteine ce poate duce la o producţie crescută a acidului uric, care, în cantităţi mari, duce la gută. Acidul uric se depune pe articulații, de aceea, unora li se întâmplă să se trezească cu dureri uşoare la încheieturi, a doua zi după ce au consumat alcool.
Creierul
Lobul frontal este partea creierului responsabilă cu luarea deciziilor şi controlarea impulsurilor, iar când alcoolemia depăşeşte 0,5‰, această zonă a creierului ajunge să fie serios afectată. În această stare, deciziile luate sunt mai proaste.
Alcoolul suprimă și amigdala creierului. Această parte a creierului ne avertizează atunci când ne aflăm în pericol, ne dă acea stare de teamă atunci când ne confruntăm cu o ameninţare. În cazul influenţei unor doze mici de alcool, amigdala este puţin suprimată, ceea ce vă va face să ignorați consecinţele faptelor realizate. Pe măsură ce se consumă mai mult alcool, nu mai sunt recunoscute situațiile periculoase (aceasta e principala cauză a bătăilor din baruri).
Alcoolul afectează și cerebelul, care este responsabil de memoria noastră, dar şi de executarea mişcărilor fizice, motiv pentru care, pe măsură ce nivelul alcoolului din sânge creşte, vor apărea probleme cu echilibrul, precum și cu reacţia la stimuli dar şi dificultăți în exprimare.
Deci ce este recomandat?
Recomandarea mea e să se evite pe cât posibil în totalitate consumul de băuturi alcoolice, dar dacă credeți că acest lucru nu e posibil în cazul dumneavoastră, vă recomand să ţineți cont de sfatul bătrânesc de a nu bea pe stomacul gol. Mâncând în timpul sau înainte de a bea alcool, ne protejăm într-o oarecare măsură mucoasa gastrică împotriva iritării produse de alcool, iar pe de altă parte, încetinim absorbţia acestuia la nivelul stomacului, dând răgaz ficatului să-şi facă treaba, fără a i se depăşi capacitatea de producţie de enzime.
Alt aspect foarte important e hidratarea organismului (consumul de apă), pentru a menține concentrația alcoolului din sânge cât mai scăzută. Iar după toate acestea, un somn de calitate va da răgaz organismului să se detoxifice și să își refacă sistemul imunitar compromis de către alcool.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu