SfatFarma logo 6/06/2016

Carbohidrații - principalele noastre surse de energie ~ SfatFarma - Farmacistul tău online

Carbohidrații - principalele noastre surse de energie



carbohidratii

    Hidraţii de carbon sau carbohidraţii, numindu-se și glucide, sunt principala sursă de energie pentru toate funcţiile corpului uman şi oferă calorii într-o formă extrem de rapidă, fiind formaţi doar din atomi de carbon, hidrogen şi oxigen. Carbohidraţii sunt efectiv pachete de energie solară formate prin fotosinteza plantelor, folosiţi pentru a menţine viaţa. Clasificarea acestora este următoarea:
  • Monozaharide
    - formate dintr-o singură moleculă, pot fi asimilate într-o formă directă şi rapidă
    - cele mai întâlnite sunt glucoza şi fructoza
    - se găsesc în toate fructele şi în miere.

  • Dizaharide

    - formate din două molecule. Acestea sunt: zaharoza (în sfeclă, banane, ananas), maltoza (în malțul de orz) şi lactoza (în laptele mamiferelor)

  • Polizaharide,

    - formate din mai multe monozaharide, sunt trei tipuri: dextrine, celuloză, amidon. Deoarece organismul uman nu poate utiliza decât substanţe în forma lor cea mai simplă, toate zaharurile complexe (di- şi polizaharidele) trebuie mai întâi descompuse în monozaharide. Carbohidraţii se găsesc aproape în exclusivitate în produsele de origine vegetală (cereale, fructe, zarzavaturi), precum şi în multitudinea de produse obţinute din acestea, incluzând pâinea, pastele făinoase, produsele de patiserie, etc. Totuşi, carbohidraţii proveniţi din alimentele rafinate nu ajută sănătatea, chiar dacă provin din mediul vegetal. Dacă veţi cerceta tabelele cu proprietăţi ale alimentelor, veţi observa că aproape toate produsele de origine animală sunt lipsite de glucide, toate prezintă un zero sau foarte aproape de zero la această categorie. Cu excepţia laptelui mamiferelor, care conţine lactoză, nu întâlnim alte surse de glucide în produsele animale. Această realitate cunoscută şi cercetată spulberă încă un mit: "carnea oferă multă energie". Glucidele sunt cea mai puternică sursă de energie, iar carnea nu conţine aşa ceva. Dacă vreţi energie, căutaţi-o în fructe şi legume, într-o formă cât mai proaspătă şi naturală. Carnea conţine în ţesuturile ei multă adrenalină, o parte din aceasta fiind secretată de glandele suprarenale ale animalelor din cauza stresului suferit la abatoare, iar asta dă consumatorului senzaţia de energie. Dar această formă de stimulare e de scurtă durată, iar aportul energetic nu e mare, consumandu-se enorm de multă energie în procesul digestiv.

glucoza

    Glucoza și fructoza

    Creierul foloseşte ca sursă de energie glucoza, un carbohidrat simplu, justificând un procent de 15% din metabolismul nostru, deşi reprezintă doar 2% din masa corpului nostru. Corpul tinde să conserve carbohidraţii mai ales pentru funcţia creierului, iar grăsimile, pentru celelalte funcţii. Privând organismul de fructoză şi glucoză - carbohidraţii cei mai simpli şi mai bogaţi în energie, obţinuţi din fructe şi legume, acesta este nevoit să folosească proteinele şi lipidele pentru a obţine energia necesară, prin oxidare rezultând surplus de reziduuri metabolice, care intoxică sistemul digestiv.

    Neuronii se hrănesc în special cu fructoză, care este absorbită foarte uşor de membrana celulară prin procesul de difuziune. Fructoza este bogată în electricitate, minunată pentru regenerarea sistemului nervos. Combustibilul principal al corpului nostru este glucoza, care poate ajunge cu uşurinţă în fiecare celulă numai în prezenţa insulinei, produsă de pancreas. Când nivelul glicemiei creşte, capacitatea rinichilor de a reţine zaharurile încetează, acestea trecând direct în urină. Astfel, se ajunge la o urinare excesivă, oboseală precoce, foame excesivă.

dulciuri

    Carbohidrații din alimentele rafinate

    Există două tipuri de hidraţi de carbon disponibili: cei rafinaţi şi cei complecşi. Cei rafinaţi sunt de fapt amidonurile şi zaharurile obţinute din plante prin îndepărtarea mecanică a straturilor exterioare care conţin majoritatea vitaminelor, mineralelor, proteinelor şi fibrelor acestora.Aceste alimente au valoare nutritivă foarte scăzută. Astfel, consumul de zahăr şi făină albă obişnuite, paştele făinoase rafinate, fulgii îndulciţi, bomboanele, băuturile răcoritoare bogate în zahăr, ar trebui evitate pe cât posibil. Alimentele bogate în carbohidraţi complecşi, precum fructele şi legumele proaspete, neprelucrate și cerealele integrale sunt extraordinare surse de energie pentru susţinerea sănătăţii corpului. În schimb, combinaţia zahăr alb și orez alb este extrem de dăunătoare. Din cauza înlăturării complexului vitaminelor B din orez, carbohidraţii arşi prin procesul de rafinare al zahărului provoacă dezechilibru şi cresc cererea de vitamine în sistem.

paine alba

    Pâinea albă

    Marea majoritate a oamenilor consumă pâinea albă, un aliment gustos, cu aspect plăcut, cu multe calorii, însă cu valoare nutritivă aproape nulă, din cauză că din făină sunt eliminate practic toate fibrele alimentare, vitaminele şi mineralele esenţiale. În plus, când calitatea grâului nu este cea mai bună, se adaugă amelioratori, aşa-numitele E-uri, iar pentru albirea şi accelerarea maturării făinei este folosit bioxid de clor, triclorură de azot şi peroxid de benzoil, cauzând în timp majore afecţiuni ale sistemului nervos, favorizând obezitatea şi sporind nivelul de toxine din organism. Deficitul de vitamine din complexul B aduce după sine un sistem imunitar slăbit și dezechilibre hormonale. Săracă în calciu şi magneziu, pâinea albă poate determina în timp afecţiuni osoase, rahitism și tulburări nervoase.

zahar

    Zahărul procesat

    Zahărul de masă obişnuit este o dizaharidă, dar un produs rafinat, deposedat de mineralele şi vitaminele care se găsesc în mod natural în sfeclă şi trestie, fiind foarte concentrat.
    Îngreunează sistemul, inhibând delicatele procese chimice care au loc în celule. Iată câteva efecte ale sale:

  • subminează sistemul osos, utilizând calciul din corp pentru metabolizare
  • produce carii dentare prin creşterea acidităţii în cavitatea bucală, determinând un deficit de minerale la suprafaţa dinţilor
  • produce deficit de vitamina B perturbând astfel activitatea sistemului nervos central
  • dă naştere depresiei, anxietăţii, oboselii cronice, afectează memoria
  • predispune organismul la hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, infarct miocardic
  • afectează sistemul hormonal, producerea de insulină, produce alergii şi diabet
  • produce polipi de colon, apendicite, acnee.


indulcitori artificiali

    Îndulcitorii artificiali

    Zaharina (E954) este de până la 300 de ori mai concentrată decât zahărul. Utilizarea zaharinei este strâns legată de apariţia cancerului la vezica urinară. Ciclamatul (E952) a fost interzis de către FDA (Agenţia pentru Administrarea Alimentelor şi Medicamentelor în SUA). Aspartamul, cunoscut sub brandul comercial Nutrasweet, este o neurotoxină care se descompune în formaldehidă (formol). Folosirea lui dă tot felul de alergii, afecţiuni dermatologice, tulburări ale vederii, colici, ameţeli, cefalee, apatie. Pentru mai multe detalii despe acest subiect, citiți postarea mea despre aditivii aleminetari.

fructe si legume


V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!




0 comentarii până acum

Trimiteți un comentariu

smiley
:)
smiley
:(
smiley
:))
smiley
:((
smiley
=))
smiley
=D>
smiley
:D
smiley
:P
smiley
:-O
smiley
:-?
smiley
:-SS
smiley
:-f
smiley
d(
smiley
:-*
smiley
b-(
smiley
h-(
smiley
g-)
smiley
5-p
smiley
y-)
smiley
c-)
smiley
s-)
smiley
d-)
smiley
w-)
smiley
:-h
smiley
:X
Arată emoticoanele smiley