SfatFarma logo sâmbătă, octombrie 08, 2016

Legătura ascunsă dintre exercițiul fizic și sănătate ~ SfatFarma - Farmacistul tău online

Legătura ascunsă dintre exercițiul fizic și sănătate



sanatatea si miscarea fizica

    Deși corpul uman funcționează ca o mașină complexă acționată de un pilot automat, el necesită întreținere regulată ce constă dintr-o dietă echilibrată și consistentă și efectuarea regulată de exerciții fizice.
    Cu sute de mii de ani în urmă, strămoșii noștri își petreceau timpul căutând alune și fructe, vânând pentru a-și procura carne și fugind de lei și leoparzi. Viața era grea și oamenii mâncau în mare parte fructe, semințe și rădăcini. Parcurgeau distanțe lungi pentru a găsi apă și trăiau cu spaima de a nu fi atacați. Trebuiau să fie putemici pentru a supraviețui și a avea copii, iar dacă nu erau putemici și sănătoși, mureau.
    Astăzi, în lurnea occidentală, vânatul constă din parcurgerea drumului până la supermarket, probabil cu mașina, pentru a cumpăra atâta mâncare și băutură cată este nevoie. Aproape că nu trebuie să ne folosim mușchii pentru a găsi sau a ne prepara mâncarea.
    Aparatele efectuează cea mai grea muncă. Nu trebuie neapărat să fiți foarte puternici pentru a supraviețui și chiar dacă ne îmbolnăvim, medicii pot vindeca cele mai comune boli.
    Viața este acum mult mai confortabilă decât în vremurile trecute. De aceea, mulți dintre noi trăiesc mult mai mult decât trăiau popoarele primitive. Există însă o problemă...
    Avem încă trupuri la fel cu cele din epoca de piatră, deși traim într-o epoca spațială. Din ce în ce mai multe dovezi științifice arată că stilul de viașă pe care îl adoptăm este de cele mai multe ori responsabil pentru apariția diferitelor boli cu care ne confruntăm.
    Organismele umane ar putea avea o viață mai lungă și ar putea suferi mai puține afecțiuni, dacă ne-am schimba stilul de viață. Multe dintre bolile ce au devenit foarte comune sunt legate în mod direct de obiceiuri proaste de alimentație, stres exagerat și lipsa exercițiului fizic. Multe boli nu pot fi anticipate sau prevenite, însă se pot face multe lucruri pentru păstrarea sănătății.
    Reduceți factorii pe care specialiștii îi consideră cauzele bolilor comune cum ar fi bolile cardiovasculare și bolile pulmonare. Asigurați-vă că organismul vă va funcționa bine și pentru mult timp. Un corp sănătos și o atitudine pozitivă va face față mai bine stresului și anxietăților caracteristice vieții moderne, cum ar fi susținerea examenelor și schimbarea domiciliului. Vor continua cercetările și vor apărea idei noi despre ceea ce este bine și ce este rău, dar acum există o serie de exemple legate de o viață mai sănătoasă, mai lungă și mai placută.
    Oasele, încheieturile și mușchii sunt elementele de mișcare ale corpului. Ele au sisteme de lubrifiere și reparație, care le mențin în stare de funcționare. Trebuie, însă, să avem mare grijă de ele, pentru a ne ține toată viața. Dacă încheieturile și mușchii sunt folosiți prea rar, vor începe să ne doară, încheieturile se anchilozează, mușchii iși pierd puterea și tonusul, iar oasele devin mai slabe. Toate acestea pot fi cauzele durerii și imobilității la o vârstă mai înaintată. Oasele și mușchii tineri cresc mai bine dacă sunt activi. Exercițiile fizice ajută oasele să fie tari și să se dezvolte armonios. Mușchii devin mai puternici, cu cât sunt folosiți mai mult. Încheieturile se mențin flexibile și bine lubrifiate doar dacă sunt îndoite și îndreptate în mod regulat.
    Oasele, încheieturile și scheletul depind de inimă, plămâni și vasele de sânge, care le furnizează "combustibilul" (glucidele) și oxigenul. Celulele musculare au nevoie de oxigen pentru a arde glucidele și a elibera energie, ce este folosită pentru mișcare. Rezultatul acestui proces, adică dioxidul de carbon, este otrăvitor și trebuie eliminat prin sânge. Inima pompează sânge din plămani, de unde acesta colectează oxigen, la țesuturile și organele unde eliberează oxigenul și preia dioxidul de carbon. Inima trebuie să funcționeze continuu, zi de zi, an de an. Dacă inima se oprește, la fel va face și organismul. Deci, este absolut vital să avem grijă de inima noastră. Inima este formată dintr-un mușchi special ce funcționează continuu și, ca orice mușchi, va avea o viață mai lungă dacă va fi folosit cum trebuie.
    Ritmul bătăilor inimii - indicat de pulsul nostru - variază în funcție de vârstă, starea sănătății, masa corporală și condiția fizică. În general, inima unui adult bate de aproximativ 70 de ori pe minut când organismul se odihnește. lnima unui copil bate puțin mai repede. O inimă nesănătoasă bate mai repede, deoarece face eforturi pentru a menține circulația sângelui. Inima unui atlet poate bate de 50-60 de ori pe minut. Inima bate mai repede în timpul exercițiilor fizice, pentru a elibera mai mult sânge încărcat cu "combustibil" și oxigen spre mușchii solicitați. O inimă normală va reveni în curând la ritmul său normal, însă una nesănătoasă continuă să bată cu putere un timp mai îndelungat după exerciții.
    Testul ritmulului inimii este o metodă bună de a afla starea sănătății inimii. Luați-vă pulsul când vă
odihniti, așezând degetul mare pe artera ce trece printre oasele încheieturii. Numărați bătăile inimii pe minut. Urcați pe treapta de jos a scărilor cu un picior, apoi aduceți-1 și pe celălalt. Coborâți apoi, cu un picior și apoi cu celălalt. Faceți acest lucru timp de trei minute, aproximativ 24 de pași pe minut, apoi așteptati un minut și verificați-vă din nou pulsul. Repetați testul după ce ați încercat să vă îmbunătățiți starea de sănătate. Cu cât este mai mică diferența dintre ritmul bătăilor inimii în stare de repaus și în timpul acestui exercițiu fizic ușor, cu atât inima este mai sănătoasă.
    În momentul în care inspirați, mușchii pieptului dilată cutia toracică și împing aerul în plămâni. Sângele din plămâni preia oxigenul din aer și elimină dioxidul de carbon. Astfel, aerul expirat conține mai puțin oxigen și mai mult dioxid de carbon decât aerul din afară. Cu cât pătrunde mai mult aer în plămâni, cu atât sângele poate transporta mai mult oxigen la mușchi. Exercițiile fizice pot mări capacitatea sau volumul plămânilor, întărind totodată și mușchii pieptului. Ca orice mușchi, inclusiv inima, mușchii pectorali funcționează mai bine cu căt îi solicităm mai mult.

    Supraponderabilitatea

    Inima unei persoane supraponderale lucrează din greu, pompând sânge spre mușchii suprasolicitați de mișcarea corpului greu. Organismul depozitează orice aliment care nu este necesar imediat sub formă de grăsime la nivelul diferitelor organe. A fi supraponderal este inconfortabil, scăzând foarte mult calitatea vieții. Și, mai rău, reprezintă și o cauză importantă în declanșarea bo1ilor cardiovasculare precum și a celor metabolice. Problemele de greutate pot fi evitate printr-o dietă echilibrată și efectuarea de exerciții fizice în vederea arderii grăsimilor.

    Alegerea exercitiilor

    Performanța inimii și plămânilor, mușchilor și articulațiilor și chiar și a creierului, poate fi îmbunătățită prin creșterea numărului de exerciții fizice efectuate de obicei într-o zi. Majoritatea copiilor fac multe exerciții atunci când se joacă, însă dacă se uită prea mult la televizor și stau în fața computerelor, în loc să zburde pe afară, nu se mișcă destul. Școlile și cluburile sportive oferă lecții de sport, dar se poate face mișcare și după orele de școală.
    Majoritatea adulților fac puțină mișcare în timpul unei zile normale, de aceea este esențială efectuarea exercițiilor fizice în afara orelor de lucru, pentru menținerea organismului în stare bună de funționare. Exercițiile trebuie făcute corect - dificultatea acestora trebuie să fie progresivă, deoarece în ciuda efectelor benefice ale acestora, efectuarea unor exerciții dificile fără o încălzire prealabilă poate fi periculoasă.

    Faceti mișcare în mod regulat

    Cluburile sportive, centrele de recreere și piscinele vă oferă posibilitatea de a face sport. Dacă nu aveți acces la acestea, există multe alte metode de a face mișcare până la epuizare (un lucru sănătos, atâta timp cât nu devine supărător), mersul pe bicicletă, jogging-ul sau mersul pe jos rapid sunt cele mai obișnuite forme de mișcare. Puteți face sport după casete video, dar nu uitați să începeți întotdeauna cu exercițiile de încălzire și nu vă supuneți corpul din prima, unor eforturi prea mari într-un timp prea scurt.
    Vă recomand cartea "Convict Conditioning", de Paul Wade. Aceasta conține o serie de exerciții, cu dificultate progresivă, care vă vor ajuta să ajungeți în cea mai bună formă posibilă. Puteți citi o recenzie a cărții în acest articol.

    Bonus: Alimentația potrivită pentru un corp atletic și sănătos

    Nu este exagerată afirmația: "Ești ceea ce mănânci". Organismul uman este foarte complex, fiind compus din substanțele ingerate din hrana consumată. Un organism sănătos necesită mâncare sănătoasă. Stabilirea unei diete echilibrate înseamnă înțelegerea unor aspecte legate de elementele constitutive ale mâncării, sau substanțe nutritive. Mâncarea poate fi de origine animală sau vegatală și este compusă din macronutrienți (proteine, glucide, lipide) și micronutrienți (minerale, vitamine), apoi fibre, apă și altele .

    Proteinele și carbohidrații

    Organismele vii se compun dintr-o cantitate mare de proteine. Corpul uman conține kilograme de proteine, necesare creșterii și refacerii țesuturilor.  Plantele, în special mazărea, fasolea și cerealele ca orezul sau grâul, conțin o cantitate semnificativă de proteine. Dacă consumăm prea multe proteine, corpul le transformă în energie, sau în grăsimi, depozitându-le pentru vremuri mai grele. Unele studii au arătat chiar și faptul că excesul de proteine poate provoca apariția cancerului.
    Zahărul și amidonul conțin carbon, oxigen și hidrogen, de unde numele de carbohidrați. Aceștia alimentează celulele corpului, în special celulele mușchilor și creierului, cu energie pe care o "ard" pentru a declanșa procesele vitale. Plantele depozitează carbohidrați în semințe, cum ar fi cele de mazăre sau de cereale, fructe, ca de exemplu mere sau roșii, și în legume ca morcovii și cartofii. Sub aceste forme, carbohidrații se combină cu elemente folositoare, cum ar fi vitaminele și fibrele.
    Multora le plac dulciurile. Zahărul rafinat are gust bun și produce imediat energie, însă dacă nu este folosit, organismul îl transformă rapid în grăsime, putând duce la obezitate. De asemenea, acesta formează acizi în gură, ce pot distruge dinții. în afară de asta, nu este însoțit de elemente folositoare. Zahărul rafinat constă din "calorii goale" (neînsoțite de micronutrieți) de care ne putem lipsi.

    Grasimile

    Grăsimile se găsesc în rnajoritatea produselor animale și în unele plante. Ele sunt descompuse
de organism, în special pentru energie și pentru formarea unor părți ale corpului, cum ar fi nervii. Grăsimile dau un gust mai bun mâncării (creierul nostru a evoluat să caute surse de grăsimi), unele
conținând vitamine esențiale. Excesul de grăsimi se depozitează în scurt timp pe abdomen.
    Grăsimile animale (în general grăsimi saturate), pot cauza afecțiuni ale inimii și ale arterelor. De aceea, acestea trebuiesc consumate în cantitțăi
mici. Grăsimile nesaturate provin de obicei din plante, ca alunele și semintele. Acestea nu par să fi asociate cu bolile de inimă, dar consumate în cantități prea mari pot însă cauza diferite probleme de sănătate.

    Fibrele vegetale 

    Acestea trec direct prin intestine. Cercetările au arătat că acestea sunt necesare pentru o dietă sănătoasă. Toate alimentele provenite din plante conțin fibre. Consumarea cerealelor integrale sau legumelor cu coajă duce la creșterea asimilării de fibre. Fibrele încetinesc trecerea altor
alimente prin intestin, astfel încât substanțele folositoare pot fi extrase și digerate corect, în special grăsimile, vitaminele și mineralele.
    Fibrele țin totul în mișcare și ajută la prevenirea unor afecțiuni și boli intestinale. De asemenea, ușurează mișcările intestinale și trecerea alimentelor prin intestine, înlăturând constipația.

    Mineralele și vitaminele

    Organismul are nevoie de unele substanțe chimice pentru a funcționa corect. Mineralele, cum ar fi calciul, clorura de sodiu (sarea) și fosforul, sunt necesare pentru sănătatea oaselor, sângelui și nervilor. Fierul ajută globulele roșii să transporte oxigen, lipsa acestuia ducând la anemie. Însa cantități prea mari de minerale pot fi periculoase. De exemplu, sarea, în cantități mari, provoacă creșterea tensiunii arteriale.
    Vitaminele sunt esențiale pentru sănătate. Ele permit desfășurarea într-un ritm normal a unor procese chimice ale celulelor corpului. Organismul nu poate produce majoritatea vitaminelor și, deși avem nevoie de cantități mici din acestea, deficiența de vitamine poate duce la boli grave. Scorbutul și rahitismul sunt doar doua exemple. Vitaminele și mineralele se află în abundență în fructe și legume. Alimentele proaspete conțin cantitățile cele mai mari de vitamine. Multe alimente prefabricate, cum ar fi cerealele de la micul dejun sunt îmbogățite cu vitamine și minerale.

    O dietă echilibrată pentru un corp sănătos

    O dietă echilibrată trebuie să conțină carbohidrați, grăsimi, proteine, fibre, minerale și vitamine în cantități corecte - nici prea mult nici prea puțin. Copiii au nevoie de puțin mai multe proteine pentru a crește. Grăsimile ar trebui să fie limitate pentru toată lumea și pe cât posibil, grăsimile vegetale ar
trebui preferate în locul celor animale. Încercați să consumați alimente proaspete, neprelucrate, cu coajă, pentru fibre și vitamine.
    Alegeți fructe și legume proaspete, pâine integrală și orez brun, alune și boabe după poftă. Consurnati moderat (spre deloc): carne, lapte, brânză și ouă și evitați pe cât posibil dulciurile, biscuiții, chipsurile și burgerii.

     În concluzie, o dietă sănătoasă și menținerea corpului în formă, conferă o stare de confort general. Mintea este mult mai activă și mai alertă și probabil vom dormi mai bine, vom putea depași mai ușor situațiile stresante și vom avea o mai mare rezistență la boli. Totul depinde de noi!

V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!




0 comentarii până acum

Trimiteți un comentariu

smiley
:)
smiley
:(
smiley
:))
smiley
:((
smiley
=))
smiley
=D>
smiley
:D
smiley
:P
smiley
:-O
smiley
:-?
smiley
:-SS
smiley
:-f
smiley
d(
smiley
:-*
smiley
b-(
smiley
h-(
smiley
g-)
smiley
5-p
smiley
y-)
smiley
c-)
smiley
s-)
smiley
d-)
smiley
w-)
smiley
:-h
smiley
:X
Arată emoticoanele smiley