Internetul mișună de articole care vor să ne informeze despre starea noastră de sănătate. Din păcate, doar câteva dintre ele sunt adevărate și verificate, altele sunt scrise și publicate doar pentru a fi folosite ca și așa numite "clickbait-uri". "Clickbait-ul" este o "momeală" (o poză interesantă, un titlu de articol foarte interesant), care vă îndeamnă să dați click pe articolul respectiv, articol care, de fapt, nu conține nici o informație relevantă legată de tema folosită ca și momeală sau care, este bazat pe informații false sau neverificate.
Din păcate, nu e vorba de un singur articol, e un trend să dezinformezi publicul, copiind articole alarmiste de pe cine știe ce site de afară, cu unicul scop de a genera trafic pe site-ul pe care a fost publicat articolul.
Poate ați văzut titluri de articole cum ar fi: "Alimentul minune care vindecă sute de boli, de la astm la cancer" sau "Consumul vinului este mai benefic decât mersul la sala de fitness! Cercetătorii spun că da!". Din start, aceste articole sunt marcate cu steguleț roșu în mintea multora dintre noi.
Dar cum ne putem da seama dacă un articol este sau nu bazat pe fapte reale și dacă prezintă adevărul?
Iată câțiva indicatori, după care vă puteți orienta când catalogați un articol ca și veritabil sau dubios:
1. Dacă articolul se bazează pe rezultatele unor cercetări, dacă acestea nu au fost realizate pe oameni, ci pe animale, rezultatele acestora nu se extrapolează neapărat și pentru cazul oamenilor
Chimicalele, medicameltele sau alimentele se pot comporta diferit în cazul administrării acestora la unele animale, față de cazul când acestea sunt administrate oamenilor. În plus, dacă ceva se întâmplă într-un laborator, într-un mediu controlat, nu înseamnă, că același lucru se va întâmpla și în mod normal.
Un exemplu ce mi se pare foarte potrivit în acest caz este un articol ipotetic, cu utmătorul titlu: "Micronutrientul X vindecă cancerul!".
Acest articol, de fapt, se bazează pe un rezultat obținut într-un studiu (tot ipotetic) care a ajuns la concluzia următoare: "S-a demonstrat că micronutrientul X omoară 10% din celulele tumorale, rezultat reprodus în cazul administrării acestuia în laborator, unui grup de șobolani."
Articolul "Micronutrientul X vindecă cancerul!" ne va îndemna să consumăm cât mai mult din alimentul Y, care se știe că este foarte bogat în micronutrientul X. Dar acesta nu va lua în calcul chimicalele A, B, C și D (aflate în abundență în alimentul Y), despre care se știe că pot cauza, la rândul lor, cancer.
2. Afirmația rezultată din corelarea unor rezultate nu este întotdeauna adevărată
Multe dintre studiile realizate pe plan global găsesc legături între două lucruri anume - dar asta încă nu înseamnă că acele legături chiar există. Este sigur doar faptul că există o asociere interesantă între cele două, care îndeamnă la cercetări ulterioare pe acel subiect.
Iată câteva corelări amuzante între evoluțiile în timp a câtorva aspecte care nu au cu siguranță absolut nimic în comun (exemplul de mai jos corelează vârsta câștigătoarei "Miss America" și numărul deceselor cauzate de obiecte fierbinți și aburi).
Când citiți titlurile articolelor, trebuie să aveți grijă să observați dacă jurnaliștii folosesc corelarea între diferite studii sau dacă afirmă că un set de rezultate implică un alt set de rezultate, fără să explice exact cum s-ar putea realiza acea corelare. De obicei există și alte scenarii posibile, iar un jurnalist bun ar trebui să le amintească și pe acelea.
3. Articolul ia în considerare nu numai aspectele pozitive, ci și pe cele negative
Dacă un articol înalță doar aspectele pozitive ale subiectului, atunci articolul respectiv trebuie privit cu scepticism. De exemplu, dacă un articol vorbește despre acuratețea unui examen medical, atunci ar trebui să vorbească și despre rata rezultatelor pozitive ale acelui examen medical, care de fapt, sunt false. Rata acestor rezultate false, pur și simplu nu are cum să fie nulă.
4. Cele mai bune articole din domeniul medical vor avea mai multe surse
Dacă citiți un articol la baza căruia stă doar o singură sursă, acel articol poate fi pus sub semnul întrebării. Dacă observați că se fac referințe doar către o singură persoană sau este citat doar o singură persoană, iar persoana respectivă își promovează propria muncă, atunci articolul respectiv trebuie etichetat cu un steguleț roșu.
5. Sursele articolelor ar trebui să fie persoane calificate sau persoane care au experimentat pe pielea lor și au observat rezultatele obținute
De exemplu, un medic cardiolog nu este cea mai potrivită persoană să vorbească despre cancerul de prostată. Când citiți articole în care sunt citați medici, întrebați-vă dacă acel medic practică activ medicina și dacă este apt și pregătit profesional, să facă acea declarație.
6. Articolele cu adevărat bune ar trebui să discute și despre costuri
Dacă un articol discută despre o idee nouă în domeniul sănătății și nu se fac referințe la costul acelei idei, atunci articolul ar trebui să primească în mod automat un steguleț roșu din partea cititorului. Subiectele articolelor care nu consideră costurile, pot să pară lipsite de riscuri și fără costuri de implementare prea mari.
7. Titlul articolului nu ar trebui să exagereze rezultatul studiului pe care se bazează
Încercați să ignorați articolele care au titluri senzaționale și încercați să înțelegeți mai exact care a fost rezultatul studiului respectiv. Trebuie să eliminați "dressing-ul" articolului și să extrageți esența acestuia.
8. Dacă studiul a fost realizat pe oameni, observați cine au fost aceștia
Dacă un studiu a fost realizat pe un eșantion de oameni, trebuie observat dacă au fost selectați în mod aleator (dacă da, atunci e mai bine) și cu cât mai mulți, cu atât mai bine. De exemplu, multe dintre studiile psihologice sunt efectuate pe studenți, deoarece aceștia sunt ușor de găsit în campusurile universitare. Problema este că grupul studenților universitari nu este un grup cu adevărat diversificat, nu pot reprezenta populația în ce privește vârsta, rasa, statusul socio-economic și multe altele. Rezultatele primite pot să pară fascinante, dar acestea trebuiesc privite într-un mod critic. Tot ce ne spun aceste rezultate este că studenți universitari din zilele noastre, de la universitatea X au un anume comportament. Nu spune că toți rezidenții țării vor avea același comportament.
9. Dacă articolul sună prea frumos să fie adevărat, probabil nici nu este
Toate rezultatele bune în domeniul medical vin cu muncă multă și grea. Deci dacă ceva sună prea bine să fie adevărat, cereți încă o opinie legat de subiectul respectiv.
10. Încercați să vă documentați mai bine pe subiectul respectiv
Recomandările de mai sus pot să vă fie de folos, dar sunt mult mai multe aspecte ce pot fi învățate, care vă ajută să categorizați articolele științifice ca și adevărate și false. These tips I’ve covered above are helpful, but there are many other things that you can learn about how to tell if scientific research is sound, and if the reporting on it is legitimate. Iată câteva exemple: Article Review Criteria, Why so many of the health articles you read are junk, How can you tell if scientific evidence is strong or weak?
Concluzie
Din păcate, foarte puține articole se vor conforma cu toate punctele enumerate mai sus (cu siguranță că și pe acest blog găsiți articole care să nu fie conformeze acestor 10 puncte). Dumneavoastră trebuie să le filtrați și să luați în considerate doar articolele care merită cu adevărat să fie apreciate.Paradoxul internetului este că deși accesul la informație e liber, e răspunderea noastră să alegem sursele de informații și să verificăm dacă informațiile oferite sunt adevărate. Site-urile publică știri pe bandă rulantă, e vina noastră dacă credem că este adevărat tot ce citim pe internet.
În final, vă las cu un filmuleț realizat de băieții de la Sector7, în care rezumă într-un mod genial și hazliu, întregul meu articol :).
Sănătate multă vă doresc!
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu