Astăzi voi trece în revistă, amaranth-ul. Am descoperit acesta cam în același timp cu quinoa și de atunci l-am inclus în meniul meu. Gustul amaranth-ului amintește ușor de nucă și are o textură gelatinoasă.
Amaranth-ul este supranumit și „floarea nemuritoare și a frumuseții veșnice”. Denumirea de amaranth provine din limbă greacă unde „amaranthos” înseamnă „cel care nu se va veșteji”, în trecut fiind considerat o plantă sacră, un simbol al nemuririi.
Amaranth-ul reprezintă o foarte bună sursă de proteine. Comparativ cu alte cereale, amaranth-ul este surprinzător de bogat în aminoacizi, în special lizină. Acesta este bogat în fibre, vitamină A, E, B, D, minerale că fier, zinc. fosfor, magneziu, mangan dar și calciu. Are un conținut redus de sodiu și nu conține grăsimi saturate.
Consumul regulat de amaranth poate aduce beneficii persoanelor cu boli cardiovasculare, reduce tensiunea arterială și nivelul colesterolului și previne dezechilibrele metabolismului de calciu și fier. Chinezii foloseau amaranth-ul pentru a vindeca infecțiile și migrenele.
Ingrediente:
- 1 cupă amaranth
- 3 cupe apă
- sare
Spălați foarte bine amaranth-ul în mai multe jeturi de apă, după care lăsați-l la înmuiat pentru aproximativ o oră (puteți la fel de bine să îl lăsați și peste noapte).
Scurgeți amaranth-ul și puneți-l la fiert în apă cu sare. Proporția de amaranth/apă trebuie să fie la fel ca și cea de la orez, adică de 1:3. Când apa începe să clocotească acoperiți-l cu capac și lăsați-l la fiert la foc mic, pentru aproximativ 20-25 de minute (sau până când apa scade și amaranth-ul este fiert). Nu uitați că trebuie amestecat din când în când pentru a nu se forma cocoloașe. Opriți focul și mai lăsați-l pentru încă 5 minute acoperit cu capac.
Poftă bună!
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu