V-ați gândit ce determină stilul dumneavoastră de viață? De ce trăiți așa cum trăiți, și nu altfel?
Desigur, în primul rând preluăm, într-o măsură mai mare sau mai mică, obiceiurile părinților – obiceiuri cu care am fost obișnuiți din fragedă copilărie. Așadar, influența părinților e incontestabilă. Dar stilul de viață e influențat și de educația din afara familiei, de societatea în mijlocul căreia trăim.
Interesant însă că cei care provin din familii în care se fuma și se consuma alcool fumează și beau într-o proporție mai mare decât cei cu părinți abstinenți, chiar dacă au aceeași educație și trăiesc în același mediu social. Nu putem trece sub tăcere nici faptul că mulți copii din familii abstinente, datorită influențelor celor din jur, devin sclavii fumatului și ai alcoolului.
Stilul de viață e determinat, cel puțin parțial și din informațiile pe care la avem, de cunoștințele câștigate din cele citite, auzite sau văzute. În ultimii 20 de ani s-a observat că persoanele cu o educație școlară mai mare fumează într-un proces mai mic și au redus consumul de grăsimi, de alcool și de cafea, luându-și timp pentru activitate fizică și făcând sport nu numai prin intermediul televizorului. Totuși, studii epidemiologice recente arată că, cel puțin în Statele Unite, schimbările survenite în stilul de viață n-au ținut pasul cu creșterea explozivă a cunoștințelor în domeniul sănătății, în general, și al nutriției, în special.
Chiar dacă ne găsim într-o societate secularizată, stilul de viață e influențat și de un alt factor, și anume de credința religioasă. Poate că unii nu sunt convinși că religia te ajută și în problemele de sănătate și că un stil de viață marcat de o anumită convingere religioasă poate duce la o viață mai sănătoasă și mai lungă.
Există o înțelegere total greșită, care persistă de mult timp, și anume că religia ar avea de-a face, în primul rând, cu boala și moartea. Pentru mulți, această părere se materializează prin lumânarea care se așază în mâinile muribundului. Oare doar la atât să se reducă rolul credinței?
În ceea ce ne privește, credem că religia e cel mai important factor care determină stilul de viață. Credința religioasă trebuie să aducă rezultate concrete, palpabile. Dacă nu ne poate face mai buni, mai sănătoși și mai fericiți în viața aceasta, adică aici și acum, atunci, nu ne va face nici în cea de apoi. Pentru a vedea dacă convingerile religioase influențează sănătatea, cercetătorii de la Universitatea Portland, Oregon, SUA, și cei din New Jersey au comparat mortalitatea absolvenților din Facultățile de Medicină de la Universitatea Loma Linda cu aceea a absolvenților de la Facultatea de Medicină a Universității California de Sud.
Durata medie de viață a medicilor din Statele Unite e mai mare decât cea a populației generale. Totuși, medicii au o durată de viață mai mică decât cadrele didactice și clericii. Studiul publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane constituie o încercare de examinare a efectelor stilului de viață asupra mortalității medicilor, care, prin pregătire și mod de viață, prezintă foarte multe caracteristici comune, mai ales dacă trăiesc în aceeași zonă. Facultatea de Medicină din Loma Linda e una dintre cele 4-5 facultăți de medicină care aparțin Bisericii Adventiste. Absolvenții acestei instituții sunt, în cea mai mare parte, adventiști.
La aproximativ 100 km distanță de Loma Linda, se găsește Facultatea de Medicină a Universității California de Sud, iar absolvenții ei sunt, în majoritate, neadventiști. S-au urmărit 4.342 de medici de sex masculin, absolvenți ai Universității Loma Linda și 2.832 de absolvenți ai Universității California de Sud. Redate pe scurt, rezultatele acestei cercetări sunt următoarele: În timp ce riscul bolii coronariene fatale, la absolvenții Universității California de Sud, era apropiat de acela al populației generale, la absolvenții Universității adventiste, mortalitatea prin boală coronariană a fost de numai 52% (din aceea a absolvenților Universității California de Sud). Un risc la fel de scăzut a fost observat și în ceea ce privește accidentele vasculare cerebrale.
Mortalitatea prin ciroză hepatică printre absolvenții de la Loma Linda a fost de numai 36% din aceea a absolvenților Universității California de Sud. Mortalitatea prin cancer pulmonar a fost mult mai mică la medicii adventiști decât la cei neadventiști, după cum și numărul deceselor datorate diabetului a fost semnificativ mai mic.
O formă de cancer deosebit de rar întâlnită printre medicii adventiști, în comparație cu colegii lor neadventiști, a fost cancerul de pancreas.
Concluzia autorilor: deosebirile observate în mortalitatea acestor două grupe de populație, care prezintă atâtea asemănări, se pare că se datorează stilului de viață adventist: abținerea de la fumat și de la băuturi alcoolice, alimentația predominant vegetariană și mai multă activitate fizică, precum și participarea, cu regularitate, la serviciile divine.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu