Despre legătura dintre psihic și somatic s-a scris foarte mult; se cunosc în medicină acele boli numite psihosomatice, adică declanșate și întreținute de factorii psihici, dar nu mulți s-au încumetat să pătrundă și să înțeleagă procesele de la nivel subconștient, acolo unde se formează „germenii” fiecărei boli.
Stresul, ca expresie a unei tensiuni psihice intense, afectează, potrivit Asociației Americane de Psihologie, mai mult de 45% dintre adulți. Unii reușesc să descarce aceasta tensiune prin emoții gen: furie, isterie, crize de plâns etc. dar și acestea trebuie exprimate moderat, pentru a nu provoca daune în interior, după cum vom vedea în continuare. Cei mai mulți însă trăiesc emoțiile negative în mod repetat, ori de câte ori se întâlnesc cu persoana sau mediul care are efect stresant asupra lor.
Ce se petrece în interiorul nostru în timpul unei furtuni emoționale? La nivel comportamental pot apărea crize de plâns sau de râs, încruntare, persoana devine irascibilă etc. La nivel fiziologic, inima bate mai repede, stomacul se oprește din digerat, vasele sanguine se contractă, transpirația se poate intensifica.
Între afecțiunile psihosomatice acceptate de medicina alopată în prezent, se numără hipertensiunea, astmul bronșic, colonul iritabil, gastrita și ulcerul duodenal, aritmiile cardiace, cardiopatia ischemică, tulburările hormonale, unele alergii și eczeme, psoriazis și altele.
- Supărarea și tensiunea resimțite în cadrul unui conflict familial sau profesional determină stomacul să secrete mai mult suc gastric decât în mod obișnuit și astfel mucoasa stomacală se irită și în timp apare gastrita sau ulcerul.
- Nemulțumirea de sine, de viață sau de ceilalți, lipsa de încredere în viitor, tendința spre culpabilizare duc de multe ori la insomnie.
- Mânia afectează inima; studiile au arătat că persoanele furioase sunt de trei ori mai predispuse la infarct, unul dintre motive fiind acela că în timpul crizei sângele nu mai irigă suficient inima.
- De asemenea, emoțiile negative slăbesc sistemul imunitar, persoanele pesimiste și anxioase fiind mai vulnerabile în fața infecțiilor virale sau bacteriene.
La polul opus, optimismul mobilizează organismul în lupta cu boala, iar vindecarea se face mai repede. Studii recente în neuroștiință arată că emoțiile influențează dezvoltarea cognitivă și joacă un rol central în dezvoltarea aproape a tuturor aspectelor comportamentale interpersonale. Astfel, afectivitatea pozitivă (încredere, căldură sufletească, prietenie etc.) trăită și împărtășită de subiect, stimulează funcțiile de adaptare și procesele de învățare, persoana reușind să integreze mai ușor noi sarcini, situații, persoane, să găsească soluții și să colaboreze în mod armonios.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu