SfatFarma logo sâmbătă, iunie 16, 2018

Răceli şi gripe - o altfel de abordare (mai ales a unei farmaciste) ~ SfatFarma - Farmacistul tău online

Răceli şi gripe - o altfel de abordare (mai ales a unei farmaciste)



medicamentele si raceala gripa

 De când sunt mamă, am tot studiat problema răcelilor și a gripelor pentru că nu am vrut să fiu prinsă pe picior greșit cu cea mică și, mai ales, n-am vrut să aleg calea medicamentelor. Trebuia totuși să am niște soluții de rezervă și uite că s-au tot adunat informații.
 
 Îmi cer scuze pentru limbajul de lemn – oricât am încercat să fac un post mai cald, tot ca un prospect la paracetamol sună :)
 
 Medicamentele nu sunt salvarea noastră, sunt folosite cu mult prea multă ușurință și pot duce la probleme serioase de sănătate pe termen lung. Medicamentele inhibă simptomele firești ale organismului prin care acesta asigură vindecarea.
 
 Hrana de calitate în schimb este una din căile sigure  prin care organismul este sprijinit să se vindece singur atunci când apar probleme.
 
 Așadar:
 
 Răceala se ia prin atingerea de obiecte contaminate sau atunci când dăm mâna cu o persoană afectată apoi ne atingem ochii, nasul sau gura. 
 
 Gripa este cauzată de unul dintre virusurile A, B sau C. Se ia în primul rând dacă suntem în preajma unei persoane afectate, care tușește sau strănută. 
 
 Răceala și gripa au cauze virale.
 
 Problema nu o reprezintă ele în sine, ci faptul că se încearcă a fi tratate în cele mai nepotrivite moduri. De cele mai multe ori sistemul imunitar rămâne cu sechele grave după ce am “tratat” o răceală/gripă; boala se prelungește sau se transformă în ceva mai grav.
 
 Trebuie să înțelegem că ANTIBIOTICELE, NU OMOARĂ VIRUSURILE și nu ajută la recuperare după ce un organism a fost afectat. Antibioticele merg doar în cazul infecţiilor bacteriene.

 Cu toate acestea foarte multe persoane sunt sfătuite să ia antibiotic (inclusiv copiii) pentru boli virale. Antibioticele devin apoi rutină, iar în cazul multor persoane, din păcate și a multor copii, se recomandă cu ușurință iar și iar pentru răceli, bronșite, deși acestea sunt virale și nu bacteriene. Faringita, congestia nazală, sinuzita și tusea sunt virale în majoritatea cazurilor.
 
 Mai există o confuzie legată de culoarea mucusului - multe persoane cred că o culoare galbenă sau verzuie indică existența bacteriilor și deci se impune tratament cu antibiotice. Cercetările arată că nu este relevantă culoarea mucusului în stabilirea existenței bacteriilor. Și virusurile patogene produc mucus galben sau verzui. Deci atunci când avem o răceală cu febră, durere în gât, dureri musculare, congestie nazală, tuse, mucus galben sau verzui nu este necesar să folosim medicamente.
 
 Medicamentele nu ne vor ajuta să ne revenim și nu vor preveni eventualele complicații. Cu atât mai mult ar trebui evitate antibioticele pentru că acestea vor prelungi boala și pot duce la boli mult mai grave pe viitor.
 
 Problema este că atunci când ne îmbolnăvim începem să ne simțim inconfortabil și căutăm o soluție. Începem astfel să căutăm prin dulapul cu medicamente sau ne ducem la medic să ne dea o rețetă, eventual cu antibiotice. Din păcate medicii își asumă un rol de salvator în astfel de situații, nu vor să ne dezamăgească și atunci ne scriu repede rețeta.
 
 De ce să nu luăm antibiotice:
 
- antibioticele duc la distrugerea florei intestinale (poate să dureze și peste un an până când flora intestinală este refăcută, timp în care suntem extrem de expuși la boli - 70% din sistemul imunitar se află în tractul gastrointestinal); acesta este de departe cel mai mare risc, pe care cele mai multe persoane nu îl înțeleg - rog mămicile să se informeze cât mai mult înainte de a accepta să dea antibiotice celor mici, sunt puține lucruri mai neinspirate/grave pe care le putem face când e vorba de sănătatea copiilor pe termen scurt, mediu și lung;
 
- se pare că persoanele care au luat antibiotic în copilărie mai mult de 10 ori, au cu 80% mai multe șanse să facă limfom non-Hodgking’s; de asemenea incidența cancerului de sân este mai mare la aceste persoane;
 
- sunt periculoase în sarcină (prin prezența sulfonamidelor și nitrofurantoinelor); penicilinele, eritromicinele și cefalosporinele sunt și ele periculoase și pot duce la malformații;
 
- copiii care iau antibiotic în primul an de viață au șanse mai mari să facă astm, alergii, autism;
 
- alte riscuri: afecțiuni ale rinichilor, diaree, dezvoltarea și înmulțirea paraziților, reacții alergice ce pot fi fatale;
 
- din cauza folosirii excesive a antibioticelor în ultimele decenii, anumite bacterii au devenit rezistente la antibiotic și sunt foarte greu de eradicat.
 
 Antibioticele ar trebui folosite numai în cazuri foarte grave, atunci când avem de-a face cu infecții bacteriene care amenință viața, ceea ce n-ar trebui să se întâmple cu un organism hrănit corect; sistemul imunitar este capabil să ne protejeze dacă i se dă combustibilul necesar. 
 
 Începeți să mâncați mai sănătos, integral, evitați alimentele ultraprocesate, zahărul, făina albă, grăsimile hidrogenate, produsele animale (mai ales din supermarket) și organismul va fi capabil să se apere singur.
 
 Despre remediile folosite în mod normal pentru răceli și gripe:
 
 Medicamente împotriva tusei: 
 
- Dextrometorfan - îl veți găsi pe prospectul majorității medicamentelor pentru tuse.  Deși este foarte utilizat, nu este eficient;
 
- Codeina - s-a demonstrat că nu este eficientă împotrivă tusei;

- Hidrocodonul suprimă cât de cât tusea însă nu a fost îndeajuns evaluat și are posibile efecte secundare serioase;

De fapt e bine că aceste medicamente nu funcționează - dacă ar funcționa, ar împiedica tusea să-și facă treaba: rolul ei este acela de a împinge în afară mucusul, celulele moarte și particulele din care sunt formate virusurile pentru a nu bloca căile respiratorii.
 
 - Antihistaminicele - nu s-au dovedit a fi foarte eficiente în răceli; dau doar somnolență.
 
 Combinația antihistaminice/ decongestionante/sprayuri nazale calmează simptomele într-o oarecare măsură, însă nu duc la o recuperare ușoară, iar beneficiile pe termen scurt trebuie puse în balanță cu efectele secundare pe care le pot avea (dureri de cap, constipație, arsuri la stomac, amețeală și chiar anxietate). De multe ori efectele secundare ale medicamentelor sunt confundate cu cele ale bolii în sine.
 
 - Ibuprofenul și aspirina - sunt oarecum eficiente în ameliorarea simptomelor cauzate de febră, însă nu ajută la recuperare, ba chiar pot duce la prelungirea bolii. Febra este un lucru bun atunci când avem viroze sau infecții întrucât sporește capacitatea celulor albe de a omorî virusurile și celulele infectate de virusuri. Febra ne arată ca organismul să lupte cu infecția. Atunci când încercăm să suprimăm febra, împiedicăm organismul să-și facă treaba în lupta cu boala.
 
 Studii făcute pe animale au arătat că, pe măsură ce temperatura crește, activitatea virală scade.
 
 Tratamentul cu antifebrile prelungește și perioada în care suntem contagioși; mai mult decât atât, cu cât luăm mai multe antifebrile cu atât înrăutățim și prelungim boala. S-a demonstrat că folosirea de aspirină și paracetamol (acetaminofen) neutralizează anticorpii și crește congestia nazală.
 
 De regulă, dacă un copil răcit doarme bine, este destul de vioi, mănâncă cât de cât - nu are nevoie de medicamente, chiar dacă are febră. Doar dacă acel copil a avut în trecut convulsii de la febră, părinții trebuie să fie atenți și să îi administreze medicamente, cu măsură.
 
 - Tylenolul (paracetamol/acetaminofen) - este mai toxic decât ibuprofenul și are efect doar 4-5 ore. Poate afecta funcționarea ficatului chiar și în dozele recomandate. În cazul persoanelor care nu pot mânca, vomită sau sunt deshidratate de la boală, crește riscul de toxicitate. Acetaminofenul este una din principalele cauze de deces la copii în SUA, în parte datorită faptului că unii părinți nu înțeleg bine cum să dozeze sau pentru că, din cauza gustului dulce, de fructe, unii copii își administrează singuri doze suplimentare.
 
 Acetaminofenul crește riscul de atac de cord și atac cerebral. Având asemenea potențiale efecte secundare, un astfel de medicament e mai bine de ținut departe de casă.
 
 - Umidificatorul sau baia cu aburi - în ceea ce privește răceala, au efecte modeste.
 
 - Creșterea aportului de fluide - în mod surprinzător, deși auzim mereu sugestia de a bea cât mai multe fluide atunci când suntem răciți, se pare că nu există bază științifică pentru o asemenea indicație.
 
 Bineînțeles că deshidratarea poate duce la uscarea mucoasei nazale, mai ales când răceala este însoțită de vomă, diaree și febră mare. Cu totate acestea, fluidele în exces nu sunt de dorit; nu există dovezi care să arate că mărirea cantității de fluide ajută corpul în recuperare, ba chiar, în caz de infecții respiratorii acute, apa în exces poate avea consecințe negative semnificative.
 
 - Irigații nazale cu substanță salină - în cazul persoanelor care au infecții cronice ale sinusilor, irigațiile nazale cu substanță salină pot ajuta într-o oarecare măsură, însă testele arată că nu semnificativ. Asta înseamnă că, de cele mai multe ori, degeaba ne chinuim copiii cu sprayurile nazale de care au oroare.
 
 - Remedii homeopate - pot fi eficiente împotriva răcelilor şi merită încercate în cele mai multe cazuri de boală.
 
 - Vitamina C (acid ascorbic) - părerile sunt împărțite în privința acestei vitamine. Unii consideră că este foarte utilă în sporirea rezistenței organismului la răceli și gripe, în timp ce alții susțin că nu au dovadă acestui fapt. Se pare că, deși nu toți sunt de acord că ajută oriunde și oricând la prevenirea afecțiunilor în discuție, vitamina C ajută în cazul persoanelor cu carențe alimentare, precum și a persoanelor stresate. Cu alte cuvinte persoanele care nu consumă destule fructe și legume proaspete (cele mai bogate în vitamina C), pot lua vitamina C sub formă de suplimente pentru a-și ajuta organismul la prevenirea răcelilor. Dacă boala este deja instalată, se pare că vitamina C nu mai este de mare ajutor.
 
 - Echinacea - acest remediu pare a fi cel mai eficient atunci când este luat profilactic pe toată perioada anotimpului rece și nu atunci când boala este deja instalată. La fel ca andrographis, ginseng, astralagus, golden seal, jneapăn și pelargonium (mușcată) - echinacea are efect de ușoară stimulare a sistemului imunitar și astfel ameliorează simptomele răcelilor. În orice caz, majoritatea remediilor naturale n-au fost testate cu rigurozitate și trebuie luate cu precauție.
 
 - Usturoiul - nu există destule studii care să arate că acest remediu din străbuni este eficient în lupta cu răcelile - există însă anumite dovezi care arată că ar fi de leac. Este bine știut că usturoiul și ceapa sunt alimente de real ajutor în sprijinirea sistemului imunitar.
 
 - Resveratrolul - acest component fitochimic ce se găsește în coaja strugurilor roșii, în fructele de pădure și în alune pare să suprime inflamația și să lupte împotrivă îmbătrânirii premature; deși este un remediu ce promite rezultate excelente, testele clinice pe termen lung nu i-au confirmat încă beneficiile. În testele pe animale și insecte resveratrolul are efecte anticancer, inhibă dezvoltarea HSV (herpes simplex virus) tip 1 și 2 (în cazul rozatoarelor), prelungește viața și întârzie îmbătrânirea.
 
  Consumul regulat de fructe colorate, mai ales mure, zmeură, afine, struguri (atenție! struguri doar organici, locali, în sezon - cei din import sunt stropiți cu substanțe foarte toxice). Este indicat ca persoanele cu sistemul imunitar slăbit, care se îmbolnăvesc ușor să ia suplimente cu resveratrol.
 
 - Zincul - este un mineral esențial care joacă un rol foarte important în funcționarea sistemului imunitar. Din păcate foarte multe persoane au carență de zinc.
 
 Carența de zinc duce la scăderea imunității și creșterea numărului de îmbolnăviri.
 
 Alimente bogate în zinc:
 
 Semințe de susan crude, nedecorticate - 60 g - 4,4 mg
 
 Semințe de dovleac crude sau coapte - 60 g - 4,2 mg
 
 Fasole Adzuki, gătită - 1 cup - 4,1 mg
 
 Semințe de pin crude - 60 g - 3,6 mg
 
 Caju crud - 60 g - 3,2 mg
 
 Semințe crude de floarea soarelui - 60 g - 2,8 mg
 
 Orez sălbatic gătit - 1 cup - 2,2 mg
 
 Edamame (păstăi de soia) gătite - 1 cană - 2,1 mg
 
 Fasole neagră gătită - 1 cup - 1,9 mg
 
 Ciuperci Shiitake, gătite - 1 cană - 1,9 mg
 
 Broccoli, gătit - 2 cups - 1,6 mg
 
 Tahini crud - 2 linguri - 1,4 mg
 
 Frunze gătite de Kale - 2 cups - 1,2 mg

 - Vitamina D - este recunoscut faptul că vitamina D este extrem de importantă din foarte multe puncte de vedere. 
 
 Toată lumea este de acord că vitamina D protejează împotrivă răcelilor, apărându-ne împotrivă virusurilor, prin abilitatea ei de a pune la treabă marii jucători ai sistemului imunitar. Carența de vitamina D a fost asociată cu creșterea îmbolnăvirii de gripă. De prisos să menționez cât de important este să suplimentăm cu o doză adecvată de vitamina D pe toată perioadă anului.
 
 - Extract de soc (Elderberry) - este un remediu folosit adesea în tratarea răcelilor și gripelor. Studiile au arătat că extractul de soc negru (2-3 linguri pe zi pentru adulți și 1-4 lingurițe pentru copii, în funcție de vârstă) reduc dezvoltarea virusurilor gripale și scurtează durată simptomelor. Mai mult, cresc nivelul anticorpilor din sânge. Flavonoidele din soc cresc funcția defensivă a monocitelor împotriva celulelor infectate. Când virusul este împiedicat să pătrundă în celule, nu se poate înmulți, iar asta duce la micșorarea gravității afecțiunii. 
 
 Principalele flavonoide din soc au culoarea roșie, violet, negru și albastru; se mai găsesc și în fructele de pădure, coaja vinetelor, coacazelor negre și în coaja strugurilor, cireșelor și orezului negru. Aceleași flavonoide sunt vinovate și de potențialul terapeutic al sucul de cireșe amare, care ajută în cazul bolilor inflamatorii.
 
 Ce am mai găsit că ar fi eficient: 

 - Apă oxigenată (peroxid de hidrogen), 3% - se administrează câțiva stropi în fiecare ureche, se lasă 5-10 minute (timp în care va tot face bule), se scutură urechea respectivă pe o bucată de tifon, apoi se repetă cu cealaltă ureche. La fel puteți face și cu argint ionic sau coloidal.
 
 - Ulei de oregano.
 
 - Propolis.
 
 - Extract de frunze de măslin.
 
 - Ceai făcut dintr-o combinație de flori de soc, codița șoricelului, Eupatorium perfoliatum, tei, linden, mentă și ghimbir; se bea fierbinte și des, ne face să transpirăm și să eliminăm virusul.
 
 - Alimente fermentate precum varza murată și alte murături, miso - care sunt bogate în probiotice (bacterii prietenoase). Iese din nou în evidență ideea că un tract digestiv sănătos înseamnă un sistem imunitar puternic.
 
 - Nucă de cocos și ulei de nucă de cocos
 
 - Fructe și legume locale.
 
 - Ciuperci.
 
 - Condimente precum turmeric, oregano, scorțișoară, cuișoare.
 
 Este foarte important, de asemenea, ca atunci când boala este deja instalată să se consume cât mai puține alimente și cât mai ușoare - astfel încât organismul să nu fie nevoit a consuma prea multă energie pentru digestie. Nu degeaba avem stări de vomă uneori când suntem răciți sau avem gripă - e felul organismului de a ne avertiza că nu de mâncare are nevoie, ci de odihnă, relaxare.
 

 În cazul bebelușilor și a copiilor mici, LAPTELE DE MAMĂ este mai important decât orice tratament, întrucât le asigură nutriție adecvată precum și anticorpii necesari în lupta cu boala.

Când ar trebui totuși să ne îngrijoram și să apelăm la medic? 
 
 - când febra este peste 39.0 grade Celsius (unele surse susțin o limită de sus mai mare);
 
- durere de ureche sau în jurul ochilor, în special însoțită de mucus verde;
 
- tuse persistentă, incontrolabilă;
 
 Ce fac eu? 
 
 Deși sunt destul de liniștită atunci când fetița mea dă semne de răceală, nu mă pot împăca mereu cu ideea de a nu face nimic atunci când îi crește febra și îi pun șosetele cu oțet în picioare, iar 2-3 zile îi dau 50-100 ml de ceai Lapacho (Pau d’arco). La fel fac și când ne ia și pe mine sau pe tati răceala și se pare că funcționează de fiecare dată. Câteodată mai iau şi căteva bobiţe homeopate, dar mai rar.
 
 Îndemn mămicile să folosească aceste informații și să mai caute și altele - mai sunt multe aspecte de acoperit - și să elimine treptat toate medicamentele sau să le folosească doar în cazuri extreme. În niciun caz medicamentele nu trebuie folosite preventiv pentru că astfel, nu fac decât să dea peste cap sistemul imunitar al organismului și să crească aciditatea și toxicitatea.
 
 Numai sănătate!

V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!




0 comentarii până acum

Trimiteți un comentariu

smiley
:)
smiley
:(
smiley
:))
smiley
:((
smiley
=))
smiley
=D>
smiley
:D
smiley
:P
smiley
:-O
smiley
:-?
smiley
:-SS
smiley
:-f
smiley
d(
smiley
:-*
smiley
b-(
smiley
h-(
smiley
g-)
smiley
5-p
smiley
y-)
smiley
c-)
smiley
s-)
smiley
d-)
smiley
w-)
smiley
:-h
smiley
:X
Arată emoticoanele smiley