vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

Se afișează postările cu eticheta bebeluși. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bebeluși. Afișați toate postările
SfatFarma logo 3/13/2017

Mai multe detalii de alimentație pentru copii și adolescenți vegani sau vegetarieni


bebelus vegan

    Prin acest articol, voi continua articolul meu precedent pe acest subiect.
    Mulți părinți aleg să folosească mâncare pentru bebeluși din comerț. Există produse disponbile pentru copii vegani, dar trebuie să citiți bine etichetele. Deoarece produsele din comerț conțin sortimente limitate pentru bebelușii vegani mai mari, mulți părinți își vor prepara singuri mâncarea pentru bebeluși. Alimentele trebuie să fie bine spălate, fierte complet și date prin blender sau sfărâmate pentru consistență potrivită. Alimentele preparate în casă pot fi păstrate în frigider până la 2 zile sau congelate în cantități mici pentru a fi folosite mai târziu.
    De la 10-12 luni încolo, majoritatea copiilor mănâncă cel puțin cantitățile de alimente indicate în Tabelul 1 de mai jos.
    Este logic cu siguranță că mamele vegane să continue să alăpteze pentru un an sau, dacă se poate, chiar mai mult, deoarece laptele de sân este o sursă bogată de nutrienți. Bebelușii vegani ar trebui să fie înțărcați cu lapte de soia fortificat cu calciu, vitamina B-12 și vitamina D. Lapte de soia cu conținut scăzut sau zero de grăsimi nu ar trebui folosit înainte de 2 ani. Laptele de orez nu este recomandat ca băutură principală pentru bebeluși și copii mici pentru că are un conținut scăzut de proteine și calorii.
    S-au raportat mai multe studii care arată că rata de creștere a copiilor vegani este mai scăzută decât cea pentru non-vegani. Studiile de acest fel sunt citate adeseori ca evidență că dietele vegane sunt inerent nesănătoase. Însă dacă examinăm aceste studii mai îndeaproape vom vedea că acestea se bazează pe vegani care au diete cu conținut foarte scăzut de calorii sau sunt foarte limitate. În plus, mulți bebeluși vegani sunt alăptați la sân. Comparat cu bebeluși hrăniți cu lapte formulă pentru sugari, bebelușii alăptați la sân în general iau în greutate în același ritm pentru primele 2-3 luni și apoi mai lent de la 3 la 12 luni. Asta înseamnă că la 12 luni, copiii alăptați la sân tind să fie mai slăbi decât cei hrăniți cu formulă (lucru ce nu este neapărat rău). Cele mai noi grafice de creștere se bazează și pe creșterea copiilor hrăniți cu formulă și pe a copiilor alăptați la sân, iar asta ar trebui luat în considerare atunci când evaluezi creșterea unui copil hrănit exclusiv la sân.
    O întrebare suplimentară care trebuie pusă este “Ce înseamnă o rată normală de creștere?” Rata de creștere este evaluată comparând schimbările în înălțimea, greutatea și circumferința capului copilului cu ratele de creștere care au fost stabilite măsurând un număr mare de copii aparent sănătoși. Nu există o singură rată de creștere ideală. În schimb, înălțimea, greutatea și circumferința capului sunt raportate ca “procentile”. Dacă înălțimea copilului tău e în al 50-lea procentil, asta înseamnă că 50% din copiii de aceeași vârstă sunt mai înalți și 50% sunt mai scunzi. La fel, o greutate în al 25-lea procentil înseamnă că 25% din copii cântăresc mai puțin și 75% cântăresc mai mult.

Tabel 1: Programul alimentar pentru bebelusi vegani intre 6-12 luni

6 luni
6-8 luni*
7-10 luni
10-12 luni
LAPTE
Lapte de sân sau formulă de lapte.
Lapte de sân sau formulă de lapte.
Lapte de sân sau formulă de lapte.
Lapte de sân sau formulă de lapte.
CEREALE
Introduceți cereale pentru bebeluși fortificate cu fier amestecate cu lapte.
Continuați cu cerealele pentru bebeluși. Introduceși pâine și alte cereale.
Cereale pentru bebeluși. Pâine și alte cereale.
Cereale pentru bebeluși până la 18 luni. Total de 4 porții (1 porție=1/4 felie de pâine sau 2-4 linguri cereale).
FRUCTE ȘI LEGUME
Nu 
Introduceți sucul de fructe din cană: 60-120 ml. Introduceți legumele si fructele piure.
120 ml suc. Bucăți de fructe și legume moi/fierte.
Copilul mănâncă “la masă”. 4 porții pe zi (1 porție=2-4 linguri fructe și legume, 120 ml suc).
LEGUMINOASE ȘI UNT DE NUCI
Nu
Nu
Introduceți gradual tofu. Introduceți mâncare de legume la cuptor, leguminoase piure, brânză de soia și iaurt de soia.
2 porții pe zi, fiecare aprox. 15 g. Untul de nuci/alune/arahide nu trebuie introdus înainte de 1 an.
*Vârstele se suprapun deoarece ratele de dezvoltare sunt diferite la diferiți copii.

     Deși unele studii arată că dintre copii cei vegani sunt la un procentil de greutate și înălțime mai mic decât alții de vârstă asemănătoare, un studiu recent arată că de fapt copiii vegani pot avea rațe de creștere care nu se deosebesc de cele ale copiilor omnivori de aceeași vârstă (10). La momentul de față nu putem spune că un copil care crește în al 25-lea procentil este mai mult sau mai puțin sănătos decât un copil care crește în al 75-lea procentil. De exemplu, un copil care este la al 50-lea procentil pentru înălțime la vârstă de 2 ani și numai la al 25-lea procentil la 3 ani a suferit o fluctuație în rată de creștere. Ar trebui determinată cauza acestei fluctuații. În plus, copiii la extreme (al 5-lea procentil sau mai puțin, sau al 85-lea procentil sau mai mult) ar trebui să fie evaluați individual de către medicul de familie. 
    Cea mai sigură cale prin care copiii pot atinge o rată ideală de creștere este să aibă un consum adecvat de calorii. Unii copii vegani au dificultăți în obținerea unui nivel satisfăcător de calorii din cauza volumului alimentelor pe care se bazează dieta lor. Copiii au stomacuri mici și pot deveni sătui înainte de a mânca destul pentru a menține creșterea. Folosirea chibzuită (dar nu excesivă) a grăsimilor sub forme cum ar fi avocado, nuci, unt de nuci, semințe și unt de semințe va oferi o sursă concentrată de calorii necesară multor copii vegani. Fructele uscate sunt și ele o sursă concentrată de calorii și sunt o hrană atractivă pentru mulți copii. Pentru a preveni degradarea dinților, copiii ar trebui să se spele pe dinți după ce mănâncă fructe uscate.

    Sunt dietele foarte sărace în grăsimi potrivite pentru copii? 
   Unii părinți doresc să reducă la copii riscul de a dezvolta boli de inimă mai târziu în viață și de aceea restricționează serios cantitatea de grăsimi din dieta copiilor (10-15 % de calorii din grăsimi). În unele cazuri, o dietă foarte săracă în grăsimi poate compromite creșterea copilului prin singurul motiv că acesta nu obține destule calorii. Dacă folosiți o dietă cu mai puține grăsimi, verificați faptul că rată de creștere a copilului este normală și că acesta mănâncă destul pentru a-și asigura necesarul de nutrienți.
    Sursele de proteine pentru copiii vegani includ leguminoase, cereale, tofu, tempeh (un aliment din boabe de soia fermentate), lapte de soia sau orez, nuci, unt de arahide, tahini (unt de susan), falafel din năut, iaurt de soia și burgeri vegetarieni. Unele din aceste alimente ar trebui să fie folosite zilnic. Copiii trebuie să obțină destule calorii așa încât proteiele să fie folosite pentru creștere pe lângă asigurarea necesarului de energie. 

    Atenție la conținutul caloric al dietei!
    Conținutul caloric al dietei poate fi îmbunătățit de cantități mai mari de unt de nuci, fructe uscate, produse din soia și alte alimente bogate caloric.
    Ar trebui folosită o sursă regulată de vitamina B-12 cum ar fi fulgii de drojdie fortificați, laptele de soia fortificat, cereale fortificate, înlocuitori de carne fortificați sau suplimente de vitamina B-12.
    Expunerea adecvată la soare - între 20 și 30 de minute de soare de vară pe mâini și față de două sau trei ori pe săptămâna, este recomandată pentru promovarea sintezei vitaminei D. Dacă expunerea la soare este limitată, ar trebui adăugată vitamina D prin alimente fortificate sau suplimente.
    Deși astăzi tot mai mulți copii sunt vegani din naștere, mulți copii de vârste mai mari devin și ei vegani. Sunt multe căi pentru tranziția de la o dietă non-vegană la una vegană. Unele familii elimină gradual produsele lactate și ouăle, în timp ce altele fac o tranziție mai abruptă. Indiferent ce abordare alegeți, nu neglijați să-i explicați copilului ce se petrece și de ce, la nivelul său de înțelegere. La început, oferiți alimente care arată familiar. 
    Dacă faceți traziția, sandvișurile cu unt de arahide par să fie universal apreciate (atenție: unii copii sunt alergici la arahide) și multor copii le plac pastele și mâncărurile mexicane. Introduceți gradual noile alimente. Monitorizați îndeaproape greutatea copilului. Dacă observați o scădere bruscă în greutate sau copilul nu pare să crească la fel de rapid ca înainte, adaugați mai multe calorii.

    Referințe bibliografice:

    1. Fulton JR, Hutton CW, Stitt KR: Preschool vegetarian children. J Am Diet Assoc 1980; 76: 360-365.
    2. Sanders TAB and Purves R: An anthropometric and dietary assessment of the nutrițional status of vegan pre-school children. J Hum Nutr 1981; 35: 349-357.
    3. Shinwell ED and Gorodischer R: Totally vegetarian diets and infant nutrition. Pediatrics 1982; 70: 582-586.
    4. Centers for Deisease Control. Growth Charts, 2000. http://www.cdc.gov/growthcharts/ Accessed October 3, 2005.
    5. O’Connell JM, Dibley MJ, Sierra J et al: Growth of vegetarian children: The Farm study. Pediatrics1989; 84: 475-481.






SfatFarma logo 1/06/2017

De ce nu îi voi cumpăra niciodată fetiței mele de 8 luni rotobil sau premergător?


premergator rotobil pericol

    Este atât de emoționant să îți vezi copilul făcându-și primii pași! O dată cu apariția premergătoarelor, bebelușii au putut să se ridice mai repede în picioare, asta făcând atât bebelușii cât și părinții foarte fericiți.
    Sunt foarte mulți părinți care folosesc premergătoare pentru bebelușii lor, în ideea de a-i ajuta să își formeze mersul sau să le ofere o mică mișcare fizică și mobilitate, în plus. Unii folosesc premergătoarele în locul suzetelor, mulți bebeluși fiind foarte fericiți când se propuslează singuri pe podea.
    De asemenea, trebuie să recunoaștem: părinții au nevoie și ei de o scurtă perioadă de relaxare sau cel puțin de o perioadă în care să își facă treaba prin casă. Uneori, părinții dau premergătoarelor rolul de baby sitter, pentru a-și ține bebelușii ocupați și distrați.
    Dar, părinții ar trebui să cunoască următoarele aspecte: folosirea premergătoarelor întârzie dezvoltarea motorie și mentală a bebelușului. Pe lângă asta, premergătoarele sunt periculoase, fiind un factor de risc.
    În SUA, de exemplu, s-a declarat faptul că premergătoarele au fost responsabile de mai multe accidente decât orice alt produs destinat bebelușilor. Tipurile de accidente includeau: leziuni la cap, oase rupte, dinți sparți, arsuri, prinderea degetelor sau chiar amputări și deces.
    Prima problemă a premergătoarelor este aceea că acestea dau mobilitate crescută bebelușilor, peste cea naturală la această vârstă, mobilitate care, uneori poate fi mai rapidă decât timpul de reacție al părintelui. Cele mai multe accidente raportate au fost cauzate de căderi pe scări, dar leziunile pot proveni, de asemenea, din cauza obiectelor fierbinți, ascuțite sau otrăvitoare, aflate în raza bebelușului.
    În anul 2004, în Canada, folosirea premergătoarele a fost interzisă. Amenzile pentru folosirea premergătoarelor ajung până la 100.000$ canadieni sau 6 luni de închisoare. Dar, în foarte multe țări, folosirea premergătoarelor este foarte mediatizată și recomandată.
    Cândva în a doua jumătate din primul an de viață, bebelușii sănătoși încep să dorească să se deplaseze pe podea cât mai mult. Din prima, aceasta ajunge să fie pentru ei o adevărată luptă, întinzându-se, târându-se și rostogolindu-se. Se bucură foarte mult dacă reușesc să ajungă la o jucărie care înainte era de neatins, iar mai târziu, aceștia se vor concentra pe ridicatul în picioare, în poziție dreaptă.
    Bebelușii care folosesc premergătoare sar peste câțiva dintre pașii de dezvoltare normală. Având degețelele de la picioare într-o poziție nefirească, ei se mișcă ușor prin toată camera, mergând în poziție dreaptă înainte să fie pregătiți pentru acest lucru.
    Și care este rezultatul acestui lucru?
    Bebelușul, daca stă într-o poziție verticală mare parte din timp, greutatea corpului apasă pe bazin, iar bazinul apasă pe capul femural, prima parte din femur, exista astfel o mică posibilitate de apariție a necrozei de cap femural.
    Pe lângă pericolul crescut de accidentare amintit mai sus, bebelușii care folosesc premergătoare ajung să învețe să meargă și să se țină în picioare mai târziu decât dacă nu ar fi avut contact cu premergătoarele. De asemea, ei continuă să arate întârziere în dezvoltarea motorie pentru luni de zile după ce au învățat să meargă. Întârzierea pare să fie aproximativ 3 zile pentru fiecare 24 de ore petrecute în premergător.
    Dar, cele mai mari întârzieri apar la dezvoltarea mentală a bebelușilor, prezente chiar și după 10 luni de la prima folosire a premergătorului.
 
    După părerea mea, centrele de activități staționare sunt o opțiune mult mai înțeleaptă decât premergătoarele, acestea având beneficiile care sunt date de premergătoare, dar fără pericolele și riscurile aduse în joc de acestea.




SfatFarma logo 10/22/2016

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!


vaccinuri da sau nu

    Înainte de orice, vreau să precizez că tot ce e prezentat în articolul următor nu reprezintă părerea mea personală. Am cules informațiile din mai multe surse (atât pro cât și contra vaccinare) și nu doresc să fac propagandă pentru niciunul. Scopul articolului este de a vă informa și de a ușura luarea unei decizii în ce privește vaccinarea copilului dumneavoastră.

    Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru. Exact din acest motiv, această alegere este extrem de grea. De cele mai multe ori nu ne simțim capabili să hotărâm asupra viații bebelușului nostru, mai ales atunci când suntem bombardați de propagande pro și contra vaccinare, din toate părțile și nu știm pe care să o credem.
    Schema vaccinurilor din România în 2016, recomandă o gamă largă de vaccinuri, în special pentru copiii până al un an (pentru detalii vedeți schema de vaccinare din tabelul de mai jos). Nu există legi date de la stat în această vedere, precum sunt în SUA, unde vaccinarea este obligatorie. Toate dintre cele 50 de state care compun SUA, impun anumite vaccinuri pentru copiii care aderă la școlile publice. Dar, în schimb, cele mai multe state oferă posibilitatea scutirilor medicale și religioase, iar unele state permit scutiri filosofice.
    În România, există un proiect de lege al Ministerului Sănătății care prevede ca vaccinarea să devină obligatorie. Despre această lege se vorbește din primvara anului viitor, când urmează să fie pusă în dezbatere publică.
 
    Fiecare om decide dacă vrea sau nu să își vaccineze copilul, așa că s-au format două tabere - pro și contra vaccinare. Fiecare tabără are o serie de argumente pentru a susține opinia proprie. Fiecare părinte trebuie să decidă pe care cale o va lua. În acest articol, voi prezenta obiectiv, clar și concis argumentelor ambelor tabere și vă sfătuiesc din tot sufletul să meditați asupra problemei vaccinării și să luați o decizie cât mai obiectivă. Nu lăsați să vă influențeze nici propaganda pro-vaccinare, dar nici propaganda contra-vaccinare. Gândiți-vă, vă rog, la rece și luați o decizie care să vă aparțină, oricare ar fi ea!

    Sumar:

  • Susținătorii vaccinării spun că vaccinarea este sigură și una dintre cele mai mari evoluții în domeniul sănătății ale secolului 20. Aceștia subliniază faptul că bolile, inclusiv rubeola, difteria, variola, poliomielita, si tusa convulsivă, acum sunt prevenite prin vaccinare și milioane de vieți de copii sunt salvate în acest mod. Ei susțin că reacțiile adverse la vaccinuri sunt extrem de rare.
  • Oponenții vaccinării spun că sistemul imunitar al copiilor poate face față la cele mai multe dintre infecțiile din zilele noastre, în mod natural și că injectarea ingredientelor vaccinului poate crea foarte ușor, reacții adverse, mai ales într-un copil, cu organismul firav, inclusiv convulsii, paralizie și moarte. Ei susțin că numeroase studii dovedesc că vaccinurile pot declanșa probleme cum ar fi autismul, ADHD-ul, diabetul și o gamă largă de alte boli autoimune.
 
    În continuare voi prezenta argumentele celor două tabere, pro și contra vaccinare, mai pe larg:

Argumente PENTRU vaccinare

1. Vaccinurile pot salva viețile copiilor
Acest argument susține că majoritatea vaccinurilor sunt eficiente într-un procentaj între 90% și 99% în prevenția îmbolnăvirilor. De asemenea, se afirmă că vaccinurile salvează 2.5 milioane de copii de boli preventibile, în fiecare an. Cel mai des exemplu de boală cu care se argumentează este rujeola, rata căreia a scăzut în ultimele decenii cu 74%.

2. Ingredientele folosite în vaccinuri sunt tolerate de către organism în cantitățile mici, în care acestea sunt folosite

Ingrediente precum thimerosal-ul, formaldehida sau aluminiul sunt extrem de toxice pentru organism. Dar, argumentul spune că acestea, în cantitățile folosite în vaccinuri, nu cauzează probleme de sănătate. Se spune că în general, copiii sunt expuși la mai mult aluminiu din formulele de lapte praf decât din vaccinuri, de asemenea, se afirmă că, în general copiii sunt expuși la mai multe bacterii, virusuri și toxine într-o zi normală de joacă, decât la cele provenite din vaccinuri. Cu excepția vaccinului antigripal, thimerosal-ul (mercurul) a fost eliminat sau redus la cantități foarte mici în vaccinurile care se adresează copiilor sub 6 ani. Este nevoie de minim 10 ani de testări în laboratoarele companiilor, pentru fiecare vaccin, înainte ca acestea să fie licențiate și după licențiere, sunt monitorizate constant.

3. Organizațiile majore de sănătate susțin că vaccinurile sunt sigure
Aceste organizații sunt: Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Food and Drug Administration (FDA), Institute of Medicine (IOM), American Medical Association (AMA), American Academy of Pediatrics (AAP), UNICEF, US Department of Health and Human Services (HHS), World Health Organization (WHO), Public Health Agency of Canada, Canadian Paediatric Society, National Foundation for Infectious Diseases (NFID), American Academy of Family Physicians (AAFP) și Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

4. Efectele adverse ale vaccinurilor sunt extrem de rare
De cele mai multe ori, efectele adverse ale vaccinurilor se rezumă la febră scăzută și reacțiile locale - roșeață sau dureri în zona vaccinată. Efectele adverse severe sunt mai rare, cea mai comună reacție adversă severă în cazul vaccinurilor este șocul anafilactic - care apare la 1 din 100000 de pacienți. De asemenea sunt și alte efecte adverse care se prezintă după vaccinare, dar acestea au rată și mai mică de apariție (1 la 1000000).
Unii medici prescriu medicamente homeopate post-vaccinare, pentru a diminua posibilitatea apariției acestor efecte secundare.

5. Vaccinurile protejează "turma"
Imunitate de turmă se referă la faptul că majoritatea populației este imună la o infecție, astfel șansa ca acea infecție să se răspândească și să genereze o pandemie, va scădea drastic. Cei care nu pot fi vaccinați din diferite cauze, se bazează pe imunitatea de turmă pentru a nu se îmbolnăvi de bolile preventibile.

6. Vaccinurile economisesc timpul și banii părinților
Vaccinarea costă mai puțin timp și bani decât infecția cu o anumită boală. Mai mult, unele vaccinuri, care fac parte din schema națională de vaccinare sunt distribuite în mod gratuit.
Este foarte convenabil, ca și timp și bani să ducem o singură dată copilul să facă o injecție și să scape de o anumită boală, decât să chiar facă boala respectivă, să îl ducem la consult la medic, să îi fie prescris un tratament, să stea la pat mai multe zile sau chiar să fie internat într-un spital.

7. Vaccinurile protejează chiar și generațiile viitoare
Gravidele vaccinate își protejează copiii de virusurile care ar putea cauza probleme la dezvoltarea fătului. Fătul primește anticorpii mamei prin placentă, iar acesta va fi protejat o perioadă îndelungată de bolile la care mama a fost imună. În al doilea rând, comunitățile (grupuri mari de oameni) vaccinate pot eradica o boală de tot. Eradicarea se face pe baza imunității de "turmă", amintită mai sus.


8. Vaccinurile au eradicat cazurile de poliomielită și de variolă
Copiii nu mai sunt vaccinați împotriva variolei, deoarece această boală nu mai există din cauza vaccinărilor. Ultimul caz de variolă s-a raportat în Somalia, în anul 1977. În secolul 20, s-au raportat 29,004 cazuri de deces din cauza variolei. 
În cazul poliomielitei, s-au raportat 500 de cazuri în toată lumea, în anul 2014 (în Afganistan, Nigeria și Pakistan), în descreștere de la 350,000 de cazuri din anul 1988. În SUA, difteria omora anual 21,053 de oameni, rujeola omora 530,217, oreionul omora 162,344, rubeola omora 47,745 și Haemophilus Influenzae de tipul b (Hib) omora 20,000; În 2012, numărul de apariții ale acestor boli a scăzut cu 99%.

9. Bolile preventibile prin intermediul vaccinării nu au dispărut de tot
Multe dintre bolile preventibile prin vaccinuri sunt încă prezente în societatea noastră, sau dacă nu, se află la "distanța unei călătorii cu avionul". Deși poliomielita a dispărut, virusul încă există în țări precum Pakistan, unde s-au raprotat 93 de cazuri în 2013 și 71 în 2014. Virusul poliomielitei poate fi incubată pentru ani de zile de către o persoană care să nu simtă nici un simptom. Acesta poate infecta pe alții, la care pot apărea simptomele bolii.

10. Vaccinurile furnizează beneficii economice pentru societate
Copiii vaccinați între anii 1994 și 2014 au economisit lumii 1.38 triliarde de dolari. SUA economisește 27 de dolari la fiecare 1 dolar investit în vaccinare. UNICEF estimează că 6.2 miliarde de dolari ar putea fi salvați la scară globală dacă s-ar investi mai mult în vaccinare.
Așa cum am amintit și mai sus, costă mult mai puțin timp și bani vaccinul decât dezvoltarea bolilor, fapt care se reflectă și asupra economiei globale.

11. Cei care afirmă că vaccinurile sunt dăunătoare, cu siguranță au citit acest lucru de pe internet
Majoritatea celor care au citit un articol împotriva vaccinării de pe internet și ca urmare susțin că vaccinarea este dăunătoare. Aceștia fac propagandă anti-vaccinare fără să se bazeze pe nici un articol științific concludent.
Accesul foarte ușor la informație din zilele noastre poate fi cu două tăișuri. Din păcate, informația publicată pe internet nu este întotdeuna adevărată.

Argumente ÎMPOTRIVA vaccinării

1. Vaccinurile pot cauza efecte secundare grave sau chiar fatale Toate vaccinele pot cauza reacții anafilactice sau alte complicații mai grave, care pot periclita viața copilului vaccinat. Vaccinul împotriva rotavirusului poate cauza invaginație intestinală - un tip de blocaj intestinal care necesită internare urgentă în spital. Această complicație s-a raportat la 1 din 20000 de bebeluși.
Alte complicații asociate cu vaccinurile, care pot apărea sunt: convulsiise pe termen lung, comă, pierderea conștiinței sau leziuni permanente ale creierului.
Pneumonia poate fi cauzată de vaccinul împotriva varicelei, iar vaccinul antigripal poate fi asociat cu apariția sindromului Guillain-Barré, o boală autoimună, când sistemul imunitar atacă sistemul nervos central. Vaccinurile pot fi asociate, de asemenea cu probleme comportamentale, greutăți de învățare, astm, autism, diabet, inflamații cronice, o gamă largă de boli autoimune sau SMSS(sindromul morții subite a sugarului).
De asemenea, există riscul ca agentul patogen din vaccin să se activeze în organism, cauzând astfel boala împotriva căreia s-a făcut vaccinul.
Numărul cazurilor când aceste complicații apar este foarte mic, dar nu inexistent.

2. Vaccinurile conțin excipienți extrem de toxici
Unii medici afirmă că thimeosal-ul - un compus organic care conține mercur este asociat cu apariția autismului. Aluminiul este folosit adesea în vaccinuri și excesul de aluminiu poate cauza deteriorări neuronale. Formaldehida, de asemenea găsită în majoritatea vaccinurilor este cancerigenă și poate cauza efecte secundare cum ar fi stopul cardiac, deprimarea sistemului nervos central, coma, pierderile de conștiință, convulsiile și moartea. Glutaraldehida, un compus folosit la dezinfecția ustensilelor medicale, este folosit și în unele vaccinuri. Acesta poate cauza astm și alte afecțiuni respiratorii. Unele vaccinuri conțin bromură de cetiltrimetilamoniu, un compus folosit ca și antiseptic, care este un puternic iritant. Unele vaccinuri de polio conțin 2-fenoxietanol, un agent antibacterial care irită pielea și ochii și care poate cauza dureri de cap, convulsii, leziuni renale, insuficiență renală, stop cardiac sau moarte. Alte vaccinuri conțin proteine din albuș de ou. Acestea pot fi dăunătoare pentru copiii alergici la ouă. Vaccinurile mai pot conține și proteine izolate din drojdia de bere, care, injectate direct în sânge, pot cauza migrene, sindromul colonului iritabil, astm, diabet, Alzheimer, boala Lou Gehrig, ADHD, convulsii și accident vascular cerebral. Se spune că acestea sunt doar o parte din complicațiile posibile ale vaccinurilor.

3. Guvernul nu ar trebui să intervină în alegerile medicale personale
Deciziile pe plan medical ar trebui să fie lăsate în seama indivizilor, sau în cazul minorilor, în seama părinților acestora. Conform zvonurilor, în România urmează să fie introdusă o lege care obligă toți părinții să își vaccineze copiii.

4. Unele vaccinuri conțin ingrediente care pot fi considerate imorale sau de obiectat
Unele vaccinuri sunt produse prin intermediul celulelor a doi fetuși avortați în anul 1960. Biserica Catolică a obiectat, în anul 2005 asupra acestor vaccinuri și a rugat să se găsească o alternativă la acestea.  Majoritatea vaccinurilor conțin substanțe de origine animală, cum ar fi, ouăle de găină, cazeină din laptele de vacă, celule ale diferitelor insecte, gelatina de origine porcină, celule recoltate de la câini Cocker Spaniel sau celule recoltate de la deiferite maimuțe, făcând aceste vaccinuri să intre în conflict cu unele filozofii de viață, cum ar fi veganismul sau vegetarianismul. Alții consideră problematic faptul că unele vaccinuri sunt produse folosind albumină umană, o proteină din sânge.

5. Vaccinurile nu sunt naturale, iar cea mai bună imunitate este dobândită în mod natural
Chiar și organizațiile pro-vaccinuri afirmă că vaccinarea naturală (atunci când se intră în contact în mod natural cu un patogen) cauzează imunitate net superioară vaccinării. Imunitatea primită din cauza vaccinării poate să apară doar după mai multe doze de vaccin sau poate să nu apară deloc. Vaccinul încalcă toate legile naturale ale sistemului imunitar, prin faptul că introduce un patogen împreună cu o gamă largă de agenți toxici (aluminiu, formaldehidă, alți adjuvanți) direct în sânge. Acest proces nu s-ar întâmpla niciodată în mod natural.

6. Afirmațiile companiilor farmaceutice nu ar trebui să fie crezute
Scopul primar al tuturor companiilor farmaceutice este să vândă medicamente și să facă profit. Așa că, cercetările fondate de aceste companii, ar trebui puse sub semnul întrebării și reverificate și de alte organizații. De exemplu, unele vaccinuri licențiate de FDA, au fost retrase de pe piață, după ce s-a constatat că acestea provoacă probleme grave de sănătate (exemplu: LYMErix - un vaccin pentru boala Lyme, a fost retras după ce s-a vândut timp de 4 ani, din cauza aparițiilor după administrare, a mai multor boli autoimune. Rotashield, un vaccinin pentru rotavirus, a fost retras după 9 luni, când s-a constatat că acesta provoacă foarte des invaginație intestinală).

7. Bolile țintite de vaccinuri au dispărut
 Se afirmă că nu avem de ce să ne vaccinăm împotriva bolilor dispărute. În România, ultimele 5 cazuri de difterie au fost înregistrate în anul 1989. Poliomielita a fost declarată eradicată din anul 1977. Din 1971, au fost raportate 21 de cazuri de deces datorată rubeolei și 25 de cazuri de deces datorată oreionului.

8. Cele mai multe boli țintite de vaccinuri sunt de cele mai multe ori inofensive și trec de la sine
Varicela și rubeola au ca și simptome, de cele mai multe ori, doar erupții cutanate cu vezicule și ambele, se pot trata cu acetaminofen. Rujeola este reprezentată de o serie de erupții acompaniate de febră scăzută și secreții nazale și se poate trata cu odihnă și hidratare. Rotavirusul, se poate trata, în mod normal prin hidratare și probiotice.

9. Majoritatea vaccinurilor oferă doar imunitate parțială și temporară
Vaccinul ROR (rubeolă-oreion-rujeolă), conform prospectului, oferă imunitate pentru maxim 9 ani. Acest vaccin se face la 12 luni, 5 ani și 7 ani. Așa că, imunitatea față de aceste boli expiră după vârsta de 16 ani. Dar, rubeola, oreionul și rujeola au complicații de temut la vârste post pubertare. Alte vaccinuri au rata de imunizare între 90 și 95% pentru cei vaccinați (nici un vaccin nu oferă imunitate în procent de 100% și pe toată durata vieții).


    În final, vă prezint schema de vaccinuri care este aplicată în România, în momentul de față:
    Vaccinuri recomandate:
VârstaLocațieVaccinDescriere vaccin
0 luni – primele 24hmaternitateHEP-BVaccinare anti-hepatita B
0 luni – 2-7 zilematernitateBCGVaccinare anti-tuberculoza
2 lunicabinet/ medicul de familie1. DTPa + VPi + Hib +HEP B
2. Vaccin pneumococic conjugat*, în funcîie de fondurile disponibile
DTPa = vaccinare anti-diftero-
tetano-pertussis acelulara
(împotriva difeteriei,
tetanosului și tusei convulsive,
“măgăreasca”) 
VPi = vaccinare anti-polio
 (împotriva poliomielitei, injectabil) 
Hib = vaccinare anti-haemophillus
influenzae de tip b
HEP B = vaccinare anti-hepatita B. 
Vaccin pneumococic = vaccinare
 împotriva otitei, meningitei,
pneumonii provocate de pneumococ
4 lunicabinet/ medicul de familie1. DTPa + VPi + Hib +HEP B
2. Vaccin pneumococic conjugat*, în functie de fondurile disponibile
DTPa = vaccinare anti-diftero-
tetano-pertussis acelulara (împotriva
 difeteriei, tetanosului și tusei convulsive) 
VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
 poliomielitei, injectabil) 
Hib = vaccinare anti-haemophillus
influenzae de tip b
HEP B = vaccinare anti-hepatita B. 
Vaccin pneumococic = vaccinare
 împotriva otitei, meningitei, pneumonii
 provocate de pneumococ
11 lunicabinet/ medicul de familie1. DTPa + VPi + Hib +HEP B
2. Vaccin pneumococic conjugat*, în functie de fondurile disponibile
DTPa = vaccinare anti-diftero-
tetano-pertussis acelulara (împotriva
 difeteriei, tetanosului si tusei convulsive) 
VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
 poliomielitei, injectabil) 
Hib = vaccinare anti-haemophillus
 influenzae de tip b
HEP B = vaccinare anti-hepatita B. 
Vaccin pneumococic = vaccinare
împotriva otitei, meningitei, pneumonii
 provocate de pneumococ
12 lunicabinet/ medicul de familieRORVaccinare anti-rubeola, anti-rujeola
 și anti-oreion
5 ani cabinet/ medicul de familieROR Vaccinare anti- rubeola, anti-rujeola
 și anti-oreion
6 anicabinet/ medicul de familieVPi (valabil doar pentru copiii vaccinati la 4 ani cu DTPa, conform vechii scheme de vaccinare)VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
 poliomielitei, injectabil) 
DTPa+VPi (doar copiii care NU au fost vaccinati DTPa la 4 ani, conform vechii scheme de vaccinareDTPa = vaccinare anti-diftero-tetano-
pertussis acelulara (împotriva difeteriei,
 tetanosului și tusei convulsive) 
VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
poliomielitei, injectabil) 
7 anicabinet/ medicul de familieROR (doar copiii care împlinesc 7 ani in 2015 și 2016, deci nu au facut cea de-a 2 doza vaccin ROR)Vaccinare anti- rubeolă, anti-rujeolă
si anti-oreion
8 ani în 2015cabinet/ medicul de familieVPi (valabil pentru copiii vaccinati la 4 ani cu DTPa, conform vechii scheme de vaccinare)Vaccinare anti-polio (împotriva
poliomielitei, injectabil)
14 ani (clasa VIII)medicul de familieDT pentru adulți/ DTP aVaccinare antidifterică și antitetanică 
24 anicabinetDTVaccinare antidifterică si antitetanică
 (ulterior, la fiecare 10 ani)
Studenti și elevi anul I la facultatile de medicina,  stomatologie si școli sanitare postlicealeHEP-BVaccinare anti-hepatita B

Vaccinuri opționale:
VârstaVaccin opțional
2 luni
1. Vaccin pneumococic conjugat (doza 1), în variantele comerciale existente pe piață, atunci când stocurile oferite de Ministerul Sănătății s-au epuizat                                                                    
2Vaccin anti-rotavirus (doza 1), împotriva gastroenteritei acute, se administrează oral
4 luni
1. Vaccin pneumococic conjugat (doza 2), în variantele comerciale existente pe piață, atunci când stocurile oferite de Ministerul Sănătății s-au epuizat                                                                    
2. Vaccin anti-rotavirus (doza 2), împotriva gastroenteritei acute, se administrează oral
11 luniVaccin pneumococcic conjugat (doza3), în variantele comerciale existente pe piață, atunci când stocurile oferite de Ministerul Sănătății s-au epuizat
15 – 18 luni 1.Vaccin împotriva hepatitei A, doza 1 (min 3 luni de la ROR)                                                         
2.Vaccin antivaricelă (1 doză)
21 – 24 luni1. Vaccin împotriva hepatitei A, doza 2 (rapel la min 6 luni de la prima doză) 
2. Vaccin antimeningococic (rar)
11 – 18 aniVaccin antirubeolic (1 doză, administrat doar fetelor la 14/18 ani sau femeilor neimunizate aflate la vârstă fertilă)

    Lectură recomandată

     Dacă doriți să citiți mai mult despre acest subiect, vă recomand cu multă căldură să citiți cartea "Vaccinurile și autoimunitatea" - Dr. Yehuda Shoenfeld, dr. Nancy Agmon Levin, dr. Lucija Tomljenovic. Autorii sunt personalități cu o expertiză de necontestat în domeniul imunologiei fundamentale și clinice. 
    Vaccinologia este o știință plină de contradicții care trebuiesc eliminate. Vaccinurile se adresează oamenilor sănătoși, adică unui grup imens de persoane; prospectul elaborat de fabricant menționează reacții adverse, uneori dintre cele mai grave, și, în ciuda acestui fapt, vaccinurile sunt recomandate cu căldură de oficialii instituțiilor de sănătate publică și cu multă usurință de medicii de familie și de pediatri.  
    Cartea este curajoasă în condițiile vremurilor noastre, deoarece trezește un spirit de prudență - altfel destul de amorțit sau bine manipulat spirit prevăzător, necesar de vreme ce unele guverne vor să decreteze obligativitatea vaccinării.
    Cartea afirmă clar că nu este împotriva vaccinurilor, dar administrarea acestora, în momentul de față, prezintă un risc prea mare și acestea, trebuiesc regândite pentru a fi cu adevărat ceea ce se dorește ca acestea să fie. ,
    Acest tratat de imunologie aplicată este echilibrat, cu evidențierea meritelor operei vaccinaliste și cu lansarea unui semnal de alarmă asupra reacțiilor adverse "severe și chiar fatale". 
    Autorii acestei cărți au o conștiință profesională înaltă. Ei nu critică vaccinurile, dar demască reacțiile adverse imune și autoimune, cu scopul evitării lor și cu speranța că metoda vaccinurilor poate fi perfecționată.

    Referințe (pro și contra) - pentru cei care doresc să citească mai mult pe această temă

  • CDC, "School Vaccination Requirements, Exemptions and Web Links," www.cdc.gov, July 21, 2011 
  • Children’s Hospital of Philadelphia, "All Timelines Overview," www.chop.edu
  • University of Massachusetts Medical School, "History of MassBiologics of the University of Massachusetts Medical School," www.library.umassmed.edu
  • Daniel A. Salmon, "Mandatory Immunization Laws and the Role of Medical, Religious and Philosophical Exemptions," www.vaccinesafety.edu, Oct. 2003 
  • Children’s Hospital of Philadelphia, "Government Regulation," www.chop.edu, Jan. 27, 2014 
  • James G. Hodge, Jr. and Lawrence O. Gostin, "School Vaccination Requirements: Historical, Social, and Legal Perspectives as of February 15, 2002: A State of the Art Assessment of Law and Policy," www.publichealthlaw.net, Feb. 15, 2002 
  • Robert M. Wolfe, "Anti-Vaccination Activists, Past and Present," British Medical Journal, Aug. 24, 2002 
  • "Opposed to Vaccination," New York Times, Feb. 17, 1882 
  • Congressional Research Service, "Mandatory Vaccinations: Precedent and Current Laws," www.fas.org, Jan. 18, 2005 
  • NobelPrize.org, "The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1901," www.nobelprize.org
  • Zucht v. King, United States Supreme Court, Nov. 13, 1922 
  • College of Physicians of Philadelphia, "The History of Vaccines: Timelines, Diseases and Vaccines," www.historyofvaccines.org
  • CDC, "Reported Cases and Deaths from Vaccine Preventable Diseases, United States, 1950-2011," www.cdc.gov, Mar. 14, 2012 
  • "National Childhood Vaccine Injury Act of 1986 (42 USC 201)," (3MB) Federal Register, Nov. 14, 1986 
  • Stephen Engelberg, "Vaccine: Assessing Risks and Benefits," New York Times, Dec. 19, 1984 
  • US Court of Federal Claims Office of Special Masters, "Vaccine Program Background," www.uscfc.uscourts.gov
  • US Department of Health and Human Services, "National Vaccine Injury Compensation Program,” www.hrsa.gov/vaccinecompensation/index.html 
  • Vaccine Adverse Event Reporting System, "About the VAERS Program," www.vaers.hhs.gov
  • "Comprehensive Child Immunization Act of 1993," (118 KB) Federal Register, Nov. 4, 1993 
  • Andrew Wakefield, SH Murch, A. Anthony, et al., "RETRACTED: Illeal-Lymphoid-Nodular Hyperplasia, Non-Specific Colitis, and Pervasive Developmental Disorder in Children," www.thelancet.com, Feb. 1998 
  • CNN Wire Staff, "Retracted Autism Study an 'Elaborate Fraud,' British Journal Finds," www.cnn.com, Jan 5, 
  • Simon H. Murch, Andrew Anthony, David H. Casson, et al., "Retraction of an Interpretation," www.thelancet.com, Mar. 6, 2004 
  • Lancet Editors, "Retraction—Ileal-Lymphoid-Nodular Hyperplasia, Non-Specific Colitis, and Pervasive Developmental Disorder in Children," www.thelancet.com, Feb. 6, 2010 
  • Fiona Goodlee, Jane Smith, and Harvey Marcovitch, "Wakefield's Article Linking MMR Vaccine and Autism Was Fraudulent," www.bmj.com, Jan. 6, 2011 
  • Maria Cheng, "Britain Bans Doctor Who Linked Autism to Vaccine," Associated Press, May 24, 2010 
  • Centers for Disease Control (CDC), "Thimerosal in Vaccines: A Joint Statement of the American Academy of Pediatrics and the Public Health Service," (40 KB)  www.cdc.gov, July 9, 1999 
  • US House of Representatives Committee on Government Reform Subcommittee on Human Rights and Wellness, "Mercury in Medicine - Taking Unnecessary Risks," (259 KB)  www.burton.house.gov, May 2003 
  • Robert F. Kennedy, Jr., "Deadly Immunity," www.drjaygordon.com, Feb. 24, 2005 
  • US Senate Committee on Health, Education, Labor and Pensions, "Thimerosal and Autism Spectrum Disorders: Alleged Misconduct by Government Agencies and Private Entities," (64 KB)  www.autismspeaks.org, Sep. 2007 
  • Institute for Vaccine Safety, "Thimerosal Table," (62 KB)  www.vaccinesafety.edu, Nov. 30, 2009 
  • Cedillo v. Secretary of Health and Human Services, United States Court of Appeals for the Federal Circuit, Aug. 27, 2010 
  • Bruesewitz v. Wyeth, (377 KB)  United States Supreme Court, Feb. 22, 2011 
  • Kathleen Stratton, Andrew Ford, Erin Rusch, and Ellen Wright Clayton, "Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality," www.nap.edu, Aug. 25, 2011 
  • Institute of Medicine (IOM), "Report Brief - Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality," www.nap.edu, Aug. 25, 2011 
  • V. Demicheli, A. Rivitti, M. G. Deblani, and C. Di Pietrantonj, "Using the Combined Vaccine for Protection of Children Against Measles, Mumps, and Rubella," www.summarires.cochrane.org, Feb. 15, 2012 
  • John Hinton, "Nearly 750 Local Students Who Lack Required Whooping Cough Vaccination Face Suspension," www.journalnow.com, Sep. 23, 2013 
  • WLWT, "No School Recommended for Unvaccinated Kids," www.wlwt.com, Apr. 16, 2014 
  • Amanda Marcotte, "A Great Ruling for Public Health and a Big Blow to the Anti-Vaccination Movement," www.slate.com, June 25, 2014 
  • Dan Childs, "No School for You! Unvaccinated Students Shut Out," www.abcnews.go.com, Sep. 16, 2011 
  • Benjamin Mueller, "Judge Upholds Policy Barring Unvaccinated Students during Illnesses," www.nytimes.com, June 22, 2014 
  • Sydney Spiesel, "I'm a Pediatrician. Should I Treat All Kids, or Just the Vaccinated Ones?," www.slate.com, Mar. 17, 2014 
  • Arthur L. Caplan, David Hoke, Nicholas J. Diamond, and Viktoriya Karshemboyem, "Free to Choose but Liable for the Consequences: Should Non-Vaccinators Be Penalized for the Harm They Do?,”"www.academia.edu, Fall 2012 
  • American Academy of Pediatrics, "Vaccine Safety: The Facts," www.aap.org, 2008 
  • Shot@Life, "The Solution: Vaccines," www.shotatlife.org 
  • Bahar Gholipour, "Vaccination Has Saved 732,000 Children's Lives Since 1994, Says Report," www.huffingtonpost.com, Apr. 25, 2014 
  • Kelley King Heyworth, "Vaccines: The Reality behind the Debate," www.parents.com
  • FDA, "Thimerosal in Vaccines," www.fda.gov, Mar. 14, 2014 
  • CDC, "Frequently Asked Questions about Vaccine Safety," www.cdc.gov, Feb. 27, 2014 
  • CDC, "Possible Side-Effects from Vaccines," www.cdc.gov, Feb. 4, 2014 
  • Nancy Shute, "Report: Vaccines Are Safe, Hazards Few and Far Between," www.npr.org, Aug. 25, 2011 
  • US Department of Health and Human Services, "Safety," www.vaccines.gov
  • Matthew Herper, "Dear Jenny McCarthy, Here's How Many Lives Could Be Saved Cheaply by Making Vaccines More Widely Available," www.forbes.com, Apr. 16, 2014 
  • WHO, "Vaccine Position Papers," www.who.int
  • Public Health Agency of Canada, "Vaccine Safety: Frequently Asked Questions," www.phac-aspc.gc.ca, Apr. 28, 2014 
  • Canadian Paediatric Society, "Vaccine Safety," www.caringforkids.cps.ca, Nov. 2013 
  • National Foundation for Infectious Diseases, "Top Reasons to Get Vaccinated," www.nfid.org
  • American Medical Association, "AMA Encourages Community-Clinical Partnerships to Increase Use of Preventative Health Services among Boomers," www.ama-assn.org, Nov. 19, 2009 
  • American Academy of Family Physicians, "Confusion, Safety Concerns Contribute to Low Seasonal Flu Vaccine Coverage among Pregnant Women," www.aafp.org, Aug. 4, 2009 
  • WHO, "What Are Some of the Myths – and Facts – about Vaccination?," www.who.int, Apr. 2013 
  • Kathleen Dohenny, "Expert Q&A: Childhood Vaccine Safety," www.webmd.com 
  • US Department of Health and Human Services, "Community Immunity ('Herd Immunity')," www.vaccines.gov 
  • Steven L. Weinreb, "For the Herd’s Sake, Vaccinate," www.nytimes.com, Dec. 27, 2011 
  • David E. Sugerman, et al., "Measles Outbreak in a Highly Vaccinated Population, San Diego, 2008: Role of the Intentionally Undervaccinated," Pediatrics, Apr. 1, 2010 
  • Mark Fishetti, "Too Many Children Go Unvaccinated," www.scientificamerican.com, May 14, 2013 
  • Gardiner Harris, "5 Cases of Polio in Amish Group Raises New Fears," www.nytimes.com, Nov. 8, 2005
  • Steven F. Hirsch, "Protecting the 'Herd': Why Vaccinations Still Matter," www.washingtonparent.com, Aug. 2007 
  • CDC, "Five Important Reasons to Vaccinate Your Child," www.cdc.gov, Apr. 8, 2011 
  • Michael Smith, "How Long Should Children Stay out of School after H1N1 Flu?," www.kevinmd.com, Nov. 4, 2009 
  • CDC, "CDC Study: Treating Children's Flu Illness Costly," www.cdc.gov, May 21, 2012 
  • North Dakota Department of Health, "What Do I Need to Know? Rotavirus," www.ndhealth.gov, Feb. 2006 
  • US Department of Health and Human Services, "The Affordable Care Act and Immunization," www.hhs.gov, Jan. 20, 2012 
  • CDC, "About Rubella," www.cdc.gov, Apr. 29, 2011 
  • College of Physicians of Philadelphia, "1941: Rubella Implicated in Congenital Defects," www.historyofvaccines.org
  • CDC, "Smallpox Disease Overview," www.cdc.gov, Dec. 30, 2004 
  • Walter Orenstein, "Opening Session: An Overview of Vaccinology," www.nfid.org, Nov. 15-17, 2013 
  • CDC, "Vaccine-Preventable Childhood Diseases," www.cdc.gov, Feb. 25, 2012 
  • Polio Global Eradication Initiative, "Polio This Week as of 4 June 2014," www.polioeradication.org, June 4, 2014 
  • CNN Staff, "Ohio Measles Outbreak Continues to Grow," www.cnn.com, June 5, 2014 
  • CDC, "Measles," www.cdc.org, June 10, 2014 
  • David Satcher, "Statement on Risk vs Benefit of Vaccinations by David Satcher, M.D., PH.D.," www.hhs.gov, Aug 3, 1999 
  • Mark Wilson, "How Just 3 Vaccines Can Save Us $63 Billion [Infographic]," www.fastcodesign.com, June 14, 2012 
  • Joseph M. Mercola, "Vaccines Have Serious Side Effects – The Institute of Medicine Says So!," www.mercola.com, Sep. 27, 2011 
  • National Vaccine Information Center, "Autism," www.nvic.org 
  • Robert W. Sears, "New Study Shows Possible Link between Environmental Mercury and Autism – What about Vaccine Mercury?," www.askdrsears.com
  • Robert W. Sears, "Vaccine FAQS: Aluminum Information from The Vaccine Book," www.askdrsears.com
  • VaxTruth, "Vaccine Ingredients – A Comprehensive Guide," www.vaxtruth.org, Aug. 15, 2011 
  • CDC, "Ingredients of Vaccines – Fact Sheet," www.cdc.gov. Feb. 22, 2011 
  • Jospeph M. Mercola, "MSG: Is This Silent Killer Lurking in Your Kitchen Cabinets," www.mercola.com, Apr. 21, 2009 
  • National Vaccine Information Center, "Barbara Speaks Out!," www.nvic.org
  • Ron Paul, "Government Vaccines—Bad Policy, Bad Medicine," www.vaccinationcouncil.org, Dec. 10, 2002 
  • Cornell University Law School Legal Information Institute, "First Amendment," www.law.cornell.edu
  • Oyez, "Cantwell v. State of Connecticut," www.oyez.org
  • Mahesh Vidula, "Individual Rights vs. Public Health: The Vaccination Debate," www.mit.edu
  • Olivia K. Wenger, et al., "Underimmunization in Ohio's Amish: Parental Fears Are a Greater Obstacle Than Access to Care," www.pediatrics.aapublications.org, June 27, 2011 
  • Fraternitas Rosae Crucis, "The Church of Illumination: Tenet on Vaccination and Immunization," www.soul.org, 2013 
  • Universal Family Church, "FAQ," www.universalfamilychurch.org
  • Vatican, "Moral Reflections on Vaccines Prepared from Cells Derived from Aborted Human Foetuses," www.cogforlife.org, June 9, 2005 
  • Children’s Hospital of Philadelphia, "General Vaccine Safety Concerns," www.chop.edu, Apr. 2013 
  • Mayo Clinic, "Childhood Vaccines: Tough Questions, Straight Answers," www.mayoclinic.org, May 8, 2013 
  • Kurt Perkins, "Dr. Kurt: Why I Will Never Choose to Vaccinate My Own Son and Any Future Kids My Wife and I Have," www.healthimpactnews.com, June 12, 2014 
  • A Shot of Truth, "Congressman Bill Posey Speaks on the Need for Openness and Transparency within the CDC on Issues of Vaccine Safety," www.ashotoftruth.org, Apr. 8, 2014 
  • Institutes of Medicine, "Julie Gerberding," www.iom.edu 
  • Gregory Poland, "Vaccines against Lyme Disease: What Happened and What Lessons Can We Learn?," www.cid.oxfordjournals.org, Feb. 1, 2011 
  • L. Simonsen, C. Viboud, A. Elixhauser, R.J.Taylor, and A.Z. Kapikian, "More on Rotashield and Intussusception: The Role of Age at the Time of Vaccination," Journal of Infectious Diseases, 2005 
  • CDC, "Keeping the U.S. Polio-Free," www.cdc.gov, Mar. 19, 2014 
  • KidsHealth.org, "Chickenpox," www.kidshealth.org, Sep. 2012 
  • CDC, "Measles Overview," www.cdc.gov, June 3, 2014 
  • KidsHealth.org, "Measles," www.kidshealth.org, Oct. 2011 
  • KidsHealth.org, "About Rubella," www.kidshealth.org, July 2012 
  • CDC, "About Rotavirus: Symptoms," www.cdc.gov, May 12, 2014 
  • WebMD, "Rotavirus – Topic Overview," www.webmd.com, July 9, 2012 
  • Salon.com, "Correcting our Record," www.salon.com, Jan. 16, 2011 
  • Sanjay Gupta, "Dr. Sanjay Gupta: Vaccines Are a Matter of Fact," www.edition.cnn.com, Feb. 5, 2015 
  • Bharathi S. Gadad, "Administration of Thimerosal-Containing Vaccines to Infant Rhesus Macaques Does Not Result in Autism-Like Behavior," www.pnas.org, Oct. 6, 2015 
  • Melissa Healy, "Old-School and Current Vaccines Have No Link to Autism (again), Study Says," www.latimes.com, Sep. 28, 2015 
  • Maggie Fox, "Measles Has Been Eliminated in the Americas, WHO Says," nbcnews.com, Sep. 27, 2016
  • Michelle Goldstein, "10 Reasons Not to Vaccinate," vactruth.com, Dec. 12, 2014
  • Pan American Health Organization, "Americas Region Declared the World's First to Eliminate Rubella," paho.org, Apr. 29, 2015
  • History of Vaccines, "Disease Eradication," History of Vaccines website, Jan. 25, 2016
  • History of Vaccines, "History of Polio (Poliomyelitis)," History of Vaccines website, Mar. 10, 2016
  • BBC News, "Lead Researcher Defends MMR Study," www.news.bbc.co.uk, Feb. 22, 2004 
  • Elizabeth A. Breen, "A One Shot Deal: The National Childhood Vaccine Injury Act," William and Mary Law Review, Vol. 41, 1999
  • CDC, "Frequently Asked Questions about Multiple Vaccinations and the Immune System," www.cdc.gov, Dec. 7, 2012
  • CDC, "Recommended Immunization Schedules for Persons Aged 0-18 Years," www.cdc.gov, 2014
  • CDC, "Rubella: Make Sure Your Child Gets Vaccinated," www.cdc.gov, Jan. 7, 2013
  • CDC, "Ten Great Public Health Achievements –States, 1900-1999," www.cdc.gov, Apr. 2, 1999
  • CDC, "Vaccination Coverage among Children in Kindergarten – United States, 2012-2013 School Year," Morbidity and Mortality Weekly Report, www.cdc.gov, Aug. 2, 2013
  • Kathryn M. Edwards, "State Mandates and Childhood Immunization," Journal of the American Medical Association, Dec. 27, 2000
  • Lauren Feder, "H1N1 Flu: Will History Repeat Itself?," www.drfeder.com
  • Barbra Loe Fischer, "H1N1: Fact or Fiction?," www.nvic.org, Nov. 11, 2009 
  • Barbra Loe Fisher, "Politics, Profits & Pandemic Fear Mongering," www.nvic.org, May 1, 2009
  • Daniel R. Feikin, et al., "Individual and Community Risks of Measles and Pertussis Associated with Personal Exemptions to Immunization," Journal of the American Medical Association, Dec. 27, 2000
  • Generation Rescue, "Questions before You Vaccinate," www.generationrescue.org
  • Institute of Medicine of the National Academies, "Immunization Safety Review: Thimerosal - Containing Vaccines and Neurodevelopmental Disorders," www.nap.edu, 2001
  • Minnesota Department of Health, "Chickenpox (Varicella) and School-Age Children: What Parents Need to Know," www.health.state.mn.us
  • NakedScientists.com, "Are Apple Cores Poisonous?," www.thenakedscientists.com, Sep. 26, 2010
  • National Foundation for Infectious Diseases, "Autism & Vaccines: A New Look at an Old Story," www.nvic.org
  • National Institutes of Health National Institute of Allergy and Infectious Diseases, "How Vaccines Work," www.niaid.nih.gov, Apr. 19, 2011
  • National Vaccine Information Center, "About National Vaccine Information Center," www.nvic.org 
  • Gary Null, "Vaccines: A Second Opinion," www.garynull.com
  • Organic Consumers Association, "The Great Thimerosal Cover-Up: Mercury, Vaccines, Autism and Your Child's Health," www.organicconsumers.org 
  • Paul A. Offit, "Inoculated against Facts," New York Times, Mar. 31, 2008
  • Paul Offit, "Why Are Pharmaceutical Companies Gradually Abandoning Vaccines?," Health Affairs, May 2005
  • Paul Douglas Parkman, "We Can't Forget the Value of Vaccines," FDA Consumer, July-Aug. 2002
  • Phil Plait, "Should Public School Students Get Mandatory Vaccines?," www.slate.com, Sep. 24, 2013
  • Paul Stehr-Green, et al., "Autism and Thimerosal-Containing Vaccines: Lack of Consistent Evidence for an Association," American Journal of Preventative Medicine, Aug. 2003
  • ThinkTwice Global Vaccine Institute, "About Us," www.thinktwice.com/aboutus.htm
  • Vaccinate Your Baby, "Why Vaccinate?," www.vaccinateyourbaby.org
  • Vermont Department of Health, "Facts about Measles," www.healthvermont.gov
  • WHO, "Smallpox," www.who.int 
alege sa te vaccinezi sau nu





SfatFarma logo 10/11/2016

Diversificarea alimentației sugarului - câteva rețete sănătoase și gustoase


retete diversificare

    Așa cum v-am promis în această postare, am revenit cu o serie de rețete pentru diversificarea alimentației sugarilor:

    Măr ras cu făină de ovăz
    1 măr ionatan, 1 lingură fulgi de ovăz
    Fulgii de ovăz se fac o făină fină pisându-se în râşniţa electrică (se va face o cantitate mai mare care se va pune într-un borcan cu capac). Se pun pe foc într-o cratiţă 100 ml apă care se va da în clocot şi apoi se adaugă făina de ovăz, amestecându-se bine şi lăsând a da câteva clocote până ce lichidul este absorbit. Se amestecă în mod continuu. Se ia de pe foc, se lasă la răcit. Între timp mărul se spală, se curăţă de coajă şi se rade pe răzătoarea de sticlă. Se amestecă apoi imediat cu fiertura de ovăz şi se dă sugarului. Pasta trebuie să fie bine omogenizată şi atât de moale pe cât o poate copilul mânca. La nevoie se mai adaugă lichid, de ex. ceai.
    Piersică rasă cu făină de ovăz
    1 piersică mare sau 2 mici, 1 lingură fulgi de ovăz
    Se prepară la fel ca reţeta anterioară, în loc de măr folosindu-se piersică.
    Pară rasă cu făină de ovăz
    1 pară potrivită sau 2 mici, 1 lingură fulgi de ovăz
    Se prepară la fel ca reţeta anterioară, în loc de măr folosindu-se pară. Para se foloseşte la copiii cu tendinţă spre constipaţie.
    Vişine cu făină de ovăz
    10 vişine foarte bine coapte, 2 linguri fulgi de ovăz
    Se prepară ca reţeta pe bază de măr, doar că se folosesc vişine. Vişinele, spălate bine, curăţate de sâmburi, se pasează în blender şi se amestecă cu fiertura de făină de ovăz. În acelaşi mod se prepară şi afinele.
    Orez cu piersică
    1 lingură orez integral, 1 piersică mare sau 2 mici
    Se alege un orez integral curat, fără coji care ar putea îneca sugarul. Se spală bine şi se pune la fiert în cca 200 ml apă clocotită. Se lasă să fiarbă cca 40 de minute la foc mic. Apoi se strecoară de zeamă – dacă mai este – şi se pasează bine. Piersica se spală, se curăţă de coajă, şi se rade pe răzătoarea de sticlă. Se amestecă de îndată cu orezul pasat şi se administrează sugarului. La fel se poate prepara şi cu caise, foarte bine coapte. De asemenea şi cu alte fructe: vişine, afine, măr, etc.
    Măr ras cu pesmet din biscuiţi de casă
    1 măr ionatan, 1 lingură pesmet din biscuiţi de casă
    Mărul se spală, se curăţă de coajă şi se rade pe răzătoarea de sticlă. Se amestecă apoi cu pesmetul şi se dă sugarului de îndată. Aceasta poate fi socotită ca reţetă standard pentru sugar. În timp se poate mări cantitatea de pesmet. De asemenea, se pot folosi alte fructe, din cele indicate, după dorinţă şi sezon.
    Banană cu mei
    1 banană, 2 ling. mei decorticat
    Meiul, decorticat, pentru a putea fi mai bine digerat de sugar, se alege, se spală şi se pune la fiert 30 minute în 500 ml apă clocotită. Când e fiert bine, se scurge de zeamă, se pasează şi se amestecă cu banana pasată cu furculiţa. În caz de consistenţă prea groasă, se mai poate adăuga din zeama în care a fiert meiul, călduţă, nu fierbinte.
    Biscuiţi de casă (6 –12 luni)
    125 g făină de orez, 250 g făină ovăz, 1 lingură ulei de măsline, aprox. 125 ml apă
    Pentru a se obţine făină de orez, se dă orezul prin râşniţa electrică (de tipul celei folosite pentru cafea) pentru a se obţine o pulbere fină de tot. Pentru a se obţine făină de ovăz, se dau fulgii de ovăz prin prin râşniţa electrică, de asemenea pentru a se obţine o pudră fină de tot. Se amestecă bine cantităţile indicate, atenţie la apă – nu se pune toată dintr-o dată, ci în funcţie de cum cere compoziţia. Este posibil să mai fie nevoie, sau să nu fie nevoie de toată. De asemenea, este posibil să mai fie nevoie de puţin ulei. Aluatul este destul de vârtos şi se desface de pe degete. Se întinde o foaie pe planşeta presărată cu făină, foaia fiind cât mai subţire, de preferat de circa 1 mm. Se decupează forme de biscuiţi pătrate sau rotunde (cu ajutorul unui pahar) care se aşază în tava mare de la aragaz în care s-a pus o hârtie pergament. Se dă tava la cuptor, la foc potrivit şi se lasă până se rumenesc puţin. În circa 25 minute sunt gata.
    Griş cu lapte de mei
    2 ling. griş, 125 ml lapte de mei, 1 l-ţă sos de fructe
    Pentru a obţine laptele de mei se fierb 2 linguri de mei decorticat în 500 ml apă timp de 30 minute la foc foarte mic. După acest timp se scurge zeama, păstrându-se, iar meiul se pasează fin. Se amestecă meiul pasat cu zeama în care a fiert, amogenizându-se bine şi astfel avem laptele de mei. Acesta (în cantitate de circa 125 ml) se pune într-o crăticioară pe foc şi se presară treptat grişul, amestecându-se continuu. Compoziţia trebuie să fie destul de moale. După ce dă 2-3 clocote se ia de pe foc şi se pune într-o farfurie. După ce se răceşte puţin, se întinde peste griş sosul de fructe (vezi reţetă în continuare) şi se dă copilului cu linguriţa.
    Griş cu „lapte” din curmale
    2 ling. griş, 5 curmale fără sâmburi, apă
    Curmalele se fierb 15 minute în 200 ml apă. Apoi se scurg. Zeama se pune întro crăticioară care se pune pe foc. În ea se presară grişul, treptat, amestecânduse continuu. După ce dă 2-3 clocote se ia de pe foc şi se răstoarnă într-un castronel. Pulpa curmalelor se pasează bine (atenţie să nu rămână coji) şi cam jumătate din ele se amestecă cu grişul. Se dă sugarului cu linguriţa.
    Fiertură din orez
    2 ling. orez integral, 1 sfeclă roşie mică (circa 25 g)
    Orezul se alege, se spală şi se pune la fiert în circa 500 ml apă, împreună cu sfecla roşie curăţată de coajă şi spălată. Se lasă la fiert 40 minute, la foc mic. După acest timp, se îndepărtează sfecla, se scurge de zeamă orezul şi se pasează bine. Se adaugă puţin din zeamă la nevoie. Se dă sugarului cu linguriţa.
    Orez cu pudră de roşcove (carob)
    2 ling. orez integral, 1 l-ţă carob (pudră de roşcove)
    Orezul se alege, se spală şi se pune la fiert în circa 500 ml apă clocotită şi se lasă să fiarbă la foc mic 40 minute. În ultimile 5 minute se adaugă la fiert şi pudra de roşcove. Se opreşte focul, se pasează bine şi se dă sugarului cu linguriţa. Pasta trebuie să fie destul de moale. Este o mâncare excelentă pentru sugarul cu tendinţă spre diaree. Pudra de roşcove nu se foloseşte la copiii cu tendinţă spre constipaţie.
    Orez cu dovleac
    2 ling. orez integral, circa 50 g dovleac
    Orezul se alege, se spală şi se pune la fiert în circa 500 ml apă clocotită iar după 10 minute se adaugă şi dovleacul, curăţat de coajă, tăiat feliuţe subţiri şi se mai lasă să fiarbă împreună încă 30 minute. La sfârşit se scurg de zeamă şi se pasează bine. La nevoie se adaugă puţină zeamă. Se dă sugarului cu linguriţa.
    Orez cu măr copt
    2 ling. orez integral,1 măr
    Orezul se alege, se spală şi se pune la fiert în circa 500 ml apă clocotită şi se lasă să fiarbă la foc mic 40 minute. Între timp mărul se coace în cuptor. Este gata în circa 30 minute. După ce se răceşte puţin, se curăţă de coajă, se detaşează pulpa şi se pasează bine (atenţie să nu scape vreun sâmbure). După ce a fiert orezul, se scurge de zeamă şi se pasează bine. Pasta obţinută se adaugă la pasta de măr copt şi se serveşte sugarului cu linguriţa.
    Mămăliguţă cu avocado şi suc de roşii
    2 ling. mălai, 25 g avocado, 20 ml suc de roşii
    Se pun la fiert circa 200 ml apă, când clocoteşte se adaugă mălaiul, amestecând continuu. După ce dă 2-3 clocote se ia de pe foc şi se răstoarnă într-o farfurie. Mămăliguţa obţinută trebuie să fie destul de moale. În timp ce aceasta se răceşte puţin, se pasează avocado şi se amestecă cu sucul de roşii. Amestecul acesta se presară în strat uniform peste mămăliguţă şi se serveşte sugarul cu linguriţa.
    Mămăliguţă cu tofu şi suc de roşii
    2 ling. mălai, 1 ling. tofu, 20 ml suc de roşii
    Se pun la fiert circa 200 ml apă, când clocoteşte se adaugă mălaiul, amestecând continuu. După ce dă 2-3 clocote se ia de pe foc şi se răstoarnă într-o farfurie. Mămăliguţa obţinută trebuie să fie destul de moale. În timp ce aceasta se răceşte puţin, se pasează tofu şi se amestecă cu sucul de roşii. Amestecul acesta se presară în strat uniform peste mămăliguţă şi se serveşte sugarul cu linguriţa.
    Mămăliguţă cu sos de legume
    2 ling. mălai,1 roşie, 1/2 ceapă mică, 1/2 ardei, 1 picătură ulei măsline
    Se curăţă legumele, se spală şi se toacă foarte fin (eventual se dau prin blender). Se pun într-o cratiţă pe foc şi se lasă să fiarbă înăbuşit, amestecând din când în când, circa 15 minute. La nevoie se stropesc cu puţină apă. La sfârşit se pune şi o picătură de ulei de măsline şi se amestecă din nou (se poate şi fără ulei). Între timp, separat se pun la fiert circa 200 ml apă, iar când clocoteşte se adaugă mălaiul, amestecând continuu. După ce dă 2-3 clocote se ia de pe foc şi se răstoarnă într-o farfurie. Mămăliguţa obţinută trebuie să fie destul de moale. Se răstoarnă pe o farfurie întinsă. Deasupra acesteia se va presăra uniform sosul de legume.
    Supă-cremă de cartofi cu morcov
    2 cartofi potriviţi, 1 morcov, ½ ceapă mică
    Legumele se curăţă de coajă şi se spală. Cartofii se taie în patru, morcovii se taie felii subţiri pe lungime. Se pun la fiert în apă clocotită cât să le acopere cu 3-4 cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 25 minute. Când sunt gata ceapa se îndepărtează, iar morcovul şi cartofii se scurg de zeamă, se pasează bine întrun castronel şi apoi se adaugă treptat lichidul în care au fiert, omogenizânduse bine până se ajunge la consistenţa de semilichid, caracteristică supei-creme. Se serveşte caldă sugarului.
    Supă-cremă de cartofi cu albitură
    1 cartof, 1 morcov, ½ ţelină mică, 1 rădăcină pătrunjel, ½ ceapă mică
    Legumele se curăţă de coajă şi se spală. Cartofii se taie în patru, morcovii şi pătrunjelul se taie felii subţiri pe lungime, iar ţelina se taie felii subţiri. Se pun toate la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 25 minute. Când sunt gata ceapa se îndepărtează iar celelalte legume se scurg de zeamă, se pasează bine într-un castronel şi apoi se adaugă treptat lichidul în care au fiert, omogenizându-se bine. Se serveşte caldă.
    Supă-cremă de cartofi cu chimen
    1 cartof, 1 ceapă mică, 1 ţelină mică,1 rădăcină pătrunjel, 1 l-ţă chimen
    Legumele se curăţă de coajă şi se spală. Separat, se pune la fiert 1 litru de apă în care, când clocoteşte, se adaugă chimenul. Se lasă să fiarbă la foc mic 3 minute. Apoi se strecoară, chimenul îndepărtându-se. Legumele se pun la fiert în această supă de chimen pregătită în prealabil, care trebuie să le acopere cu 3-4 cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 25 minute. Când sunt gata, ceapa se îndepărtează iar celelalte legume se scurg de zeamă, se pasează bine într-un castronel şi apoi se adaugă treptat lichidul în care au fiert, omogenizându-se bine. Se serveşte caldă. Are o aromă deosebită, savurată de sugar.
    Supă-cremă de broccoli
    Inflorescenţa de la o tulpiniţă de brocoli (cca 100 g), 1 cartof mic, 1 morcov, ½ ceapă mică
    Se curăţă şi se spală legumele. Cartoful se taie cubuleţe, morcovul felii subţiri. Se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 25 min. De preferat ca brocoli să fie adăugat după 10 minute, întrucât el necesită doar 10-15 minute pentru a fierbe. Când sunt gata, ceapa se îndepărtează, celelalte legume se scurg de zeamă şi se pasează bine într-un castronel, iar apoi se adaugă treptat lichidul în care au fiert, omogenizându-se bine. Se serveşte caldă.
    Supă-cremă de roşii
    1 cartof, 2 roşii, ½ ceapă mică, 1 morcov, 1 rădăcină pătrunjel
    Se curăţă şi se spală legumele. Şi roşiile se curăţă de coajă. Cartoful se taie cubuleţe, morcovul felii subţiri. Se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 25 min. Roşiile se adaugă la fiert în ultimile 5-10 minute. Când au fiert, se strecoară de zeamă, ceapa se îndepărtează, se pasează bine şi apoi se adaugă lichidul până se ajunge la o consistenţă de supă-cremă. Se serveşte caldă, imediat după preparare.
    Supă-cremă cu dovleac
    1 cartof, 50 g dovleac (din cel folosit uzual pentru plăcintă), ½ ceapă mică
    Se curăţă şi se spală legumele. Cartofii şi dovleacul se taie bucăţi. Se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 25 min. Când au fiert, se strecoară de zeamă, ceapa se îndepărtează, se pasează bine şi apoi se adaugă lichidul, omogenizându-se bine. Este o supă-cremă foarte gusoasă, cu o savoare aparte şi o excelentă sursă de vitamina A în timpul iernii.
    Supă-cremă de varză
    ¼ varză mică, 1 cartof, 1 morcov, 1 păstârnc, ½ ţelină mică, 1 roşie, 1 ardei, ½ ceapă mică
    Se curăţă şi se spală legumele. Se taie felii subţiri. Roşia se curăţă şi ea de coajă. Se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm. Roşia şi varza se adaugă în ultimile 5-10 minute. Când au fiert se strecoară de zeamă, ceapa se aruncă, iar legumele se pasează în blender, adăugându-se treptat lichidul.
    Supă-cremă de gulie
    1 gulie mică (de grădină sau de seră), 1 cartof, 1 ceapă mică, 1 rădăcină pătrunjel
    Se curăţă şi se spală legumele. Cartoful se taie cubuleţe, ceapa se lasă întreagă, pătrunjelul se taie felii pe lungime iar gulia se rade pe răzătoarea mare. Se pun la fiert cu apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm, se lasă să fiarbă 25 de minute la foc mic. La sfârşit se îndepărtează ceapa, se strecoară de zeamă legumele, se pasează în blender, adăugându-se treptat şi lichidul în care au fiert. Atenţie, gulia folosită să fie fragedă, nu aţoasă.
    Supă-cremă cu dovlecel
    1 dovlecel mic, fraged, 1 cartof, 1 morcov, 1 roşie, ½ ceapă mică
    Se curăţă şi se spală legumele. Dovlecelul şi morcovul se taie felii pe lungime, iar cartoful cubuleţe. Roşia se curăţă şi ea de coajă. Se pun la fiert în apă cât să le acopere cu 3-4 cm, roşia şi dovlecelul adăugându-se după 15 minute de fiert. Se mai lasă să fiarbă încă 10 minute. Se opreşte focul, se îndepărtează ceapa, se strecoară legumele, se pasează bine iar apoi se adaugă treptat lichidul în care au fiert.
     Supă-cremă de conopidă
    ¼ conopidă mică, 1 morcov, ½ ţelină mică, 1 rădăcină pătrunjel, ½ ceapă mică, 1 ardei
    Se curăţă şi se spală legumele. Se taie feliuţe subţiri şi se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm. Apoi se strecoară de zeamă, se pasează bine şi se adaugă treptat lichidul în care au fiert.
    Supă-cremă de sfeclă roşie
    1 sfeclă roşie mică cât o nucă, 1 cartof, ½ ţelină mică, 1 morcov, ½ ceapă mică
   Se curăţă şi se spală legumele. Sfecla şi morcovul se rad pe răzătoarea mare iar restul legumelor se taie felii subţiri. Se pun la fiert în apă clocotită cât să le acopere cu circa 5 cm. Se lasă să fiarbă 30 min la foc mic. Când sunt gata se strecoară, se pasează bine şi apoi se adaugă lichidul treptat. Se omogenizează şi se serveşte caldă sugarului.
    Piure de cartofi
    2 cartofi, ½ ceapă mică
    Se curăţă şi se spală legumele. Cartofii se taie rondele şi se fierb în apă care să-i acopere cu circa 3 cm. Ceapa se lasă întreagă, ea se va îndepărta la sfârşit. Se strecoară cartofii, se pasează bine cu furculiţa şi se adaugă treptat puţin din zeama în care au fiert (circa 1 lingură). Piureul se serveşte de îndată sugarului.
    Piure de broccoli
    Inflorescenţa de la o tulpiniţă de brocoli (cca 100 g), 1 cartof mic, 1 morcov, ½ ceapă mică
    Se curăţă şi se spală legumele. Cartoful se taie cubuleţe, morcovul felii subţiri. Se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3-4 cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 25 min. Brocoli va fi adăugat după 10 minute întrucât el necesită doar 10-15 minute pentru a fierbe. Când sunt gata ceapa se îndepărtează iar celelalte legume se scurg de zeamă, se pasează bine într-un castronel iar apoi se adaugă 1 ling. din zeama în care au fiert, omogenizându-se bine. Se serveşte cald.
    Piure de dovlecel
    1 dovlecel mic, fraged, 1 cartof, 1 morcov, ½ ceapă mică, 1 roşie
    Se curăţă şi se spală legumele. Morcovul se taie felii pe lungime, iar cartoful şi dovlecelul cubuleţe. Roşia se curăţă şi ea de coajă. Se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu 3 cm, dovlecelul şi roşia adăugându-se după 10 min. Se opreşte focul, se strecoră legumele, se pasează adăugându-se 1 lingură din supa în care au fiert. Se serveşte cald.
    Piure din dovleac
    100 g dovleac (din cel folosit uzual pentru plăcintă), 1 ceapă, 1 cartof mic
    Se curăţă şi se spală legumele. Se pun la fiert în circa 1 litru de apă şi se fierb 25 minute la foc mic. După ce au fiert, ceapa se îndepărtează, se scurg de zeamă şi se pasează fierbinţi. Se adaugă puţin din zeama în care au fiert.
    Piure de conopidă
    1-2 bucheţele conopidă dintr-o inflorescenţă mai mare, 1 morcov, ½ ceapă
    Se curăţă şi se spală legumele. Se pune la fiert întâi morcovul în cca ½ l apă, iar după 10 minute şi conopida şi ceapa. Se mai lasă 15 minute, apoi se opreşte focul. Se strecoară de zeamă, ceapa se îndepărtează. Se pasează conopida şi morcovul împreună cu puţin din zeama lor. Se serveşte cald.
    Piure de spanac (după 8 luni datorită cantităţii mari de oxalaţi!)
    200 g spanac fraged, 1 morcov, 1 cartof
    Se curăţă legumele. Spanacul se curăţă de cotoare şi codiţe şi se fierbe timp de 1 minut în apă ce clocoteşte deja, apoi se strecoară imediat, zeama aruncânduse. În alt vas, cartoful şi morcovul, tăiaţi rondele, se fierb 25 minute. Când sunt gata se strecoară, se pasează bine împreună şi cu spanacul, cu ajutorul mixerului cu ghiară, adăugându-se şi circa 1 ling. din supa de la cartof şi morcov. Acest piure se serveşte după vârsta de 8 luni. Atenţie! spanacul nu se va ţine la fiert mai mult de 2 minute - cu cât fierbe mai mult îi sporeşte conţinutul în oxalaţi, care sunt toxici.
    Piure de mazăre verde
    50 g mazăre verde proaspătă, fragedă (sau 50 g mazăre verde congelată), 1 morcov, ½ ceapă mică
    Se curăţă şi se spală legumele. Se pun la fiert în apă care să le acopere cu circa 5 cm, şi se lasă să fiarbă 30 minute. Se îndepărtează ceapa (sau se poate lăsa o parte din ea), se strecoară lichidul, păstrându-se, şi se pasează legumele. Se adaugă din lichidul în care au fiert până se ajunge la o consistenţă potrivită pentru sugar. (Dacă se foloseşte mazăre congelată, aceasta se foloseşte la fel ca şi cea proaspătă, punându-se direct în apă clocotită alături de celelalte legume).
    Piure de fasole verde
    50 g fasole verde foarte fragedă, fără aţe, 1 ceapă mică, 1 morcov, 1 vârf de cuţit boia de ardei dulce
    Se curăţă şi se spală legumele. Fasolea se curăţă de capete şi de eventualele aţe şi se taie bucăţi. Se pun la fiert în apă clocotită care să le acopere cu câţiva cm. Se lasă să fiarbă la foc mic 30 minute. Se îndepărtează ceapa (sau se poate lăsa o parte din ea), se strecoară lichidul, păstrându-se, şi se pasează legumele cu mixerul, adăugându-se şi boiaua de ardei dulce. Se adaugă din lichidul în care au fiert până se ajunge la o consistenţă potrivită pentru sugar. Atenţie, este nevoie neapărat de mixer pentru această reţetă, pentru a pasa bine fasolea verde.
    Piure de linte
    50 g linte, 1 ceapă mică, 1 cartof, 1 morcov, 1 ardei mic, 1 lingură suc de roşii
    Se curăţă şi se spală legumele. Se pun la fiert în circa 1 l apă clocotită şi se lasă să fiarbă la foc mic. În circa 30 minute lintea este bine fiartă. Se strecoară, zeama păstrându-se, se pasează şi se adaugă sucul de roşii şi puţin din zeama în care au fiert pentru a se obţine un piure de consistenţă potrivită. Se poate adăuga o linguriţă de avocado pasat.
    Piure de năut
    50 g năut fiert, 1 cartof, 1 morcov, 1-2 linguri suc de roşii, ½ ceapă mică
    (Pentru a fierbe, năutul, ales şi spălat, se pune la înmuiat peste noapte în apă. Se scurge apoi de zeamă şi se pune la fiert în 2 l de apă, timp de 3 ore, la foc mic). Se curăţă şi se spală legumele. Se pun la fiert în apă clocotită morcovul, cartoful şi ceapa. În 25 de minute sunt gata. În ultimile 5 minute se adaugă la fiert şi năutul, care a fost fiert înainte separat. Când sunt gata, se strecoară, se pasează bine cu mixerul cu ghiară, adăugându-se sucul de roşii şi puţin din supa în care au fiert. Se poate adăuga o linguriţă de avocado pasat. Se serveşte cald.
    Piure de cartofi cu tofu
    50 g tofu (brânză de soia) simplă, 2 cartofi, 1 ceapă mică, 1 fir mărar merde
    Cartofii şi ceapa se curăţă şi se pun la fiert în ½ l apă. Sunt gata în 25 minute. Se strecoară, se pasează împeună cu tofu şi mărarul tocat fin. Se serveşte cald.
    Piure de conopidă cu tofu
    50 g tofu (brânză de soia) simplă, 2 bucheţele conopidă, 1 ceapă mică, 1 morcov
    Se curăţă şi se spală legumele. Apoi se pun la fiert în circa 0,5 l apă clocotită, morcovul punându-se primul, după 10 minute adăugându-se şi celelalte. Se mai lasă să fiarbă împreună 15 minute. Se scurg de zeamă şi apoi se pasează împreună cu tofu.
    Piure de brocoli cu năut
    2 linguri năut fiert dinainte, inflorescenţa de la o tulpiniţă de brocoli fraged, proaspăt, 1 ceapă, 1 morcov
    Legumele se curăţă, se spală şi se pun la fiert în circa ¾ l apă. Morcovul se pune cel dintâi, iar după 10 minute şi restul. Se mai lasă să fiarbă împreună 15 minute. În ultimile 5 minute se adaugă legumelor şi năutul, care fusese deja fiert înainte, separat. După ce mai dau câteva clocote împreună, se strecoară şi se pasează, adăugându-se puţină supă.
    Linte cu orez
    50 g linte, 2 linguri orez integral, 1 ceapă mică, 1 lingură suc de lămâie
    Se curăţă legumele şi se pun la fiert împreună cu orezul ales şi spălat în circa 1 l apă clocotită. Se lasă să fiarbă la foc mic 35-40 minute până fierbe bine orezul. La sfârşit ceapa se îndepărtează. Se pasează lintea împreună cu orezul şi sucul de lămâie şi se serveşte cald. (Lintea e bogată în fier care se absoarbe mai bine în prezenţa vitaminei C din sucul de lămâie).
    Piure „orange”
    50 g linte roşie, 1 morcov, 50 g dovleac, 1 ceapă mică, 1 lingură suc de lămâie
    Se curăţă şi se spală legumele. Într-o cratiţă cu circ 1 litru apă clocotită se pune la fiert mai întâi lintea, iar după 10 minute şi celelalte legume. Se mai lasă să fiarbă împreună la foc mic 25 minute. Dacă lichidul scade, se mai adaugă puţină apă clocotită. La sfârşit se îndepărtează ceapa se strecoară legumele şi se pasează împreună cu sucul de lămâie.
    Gogoşele cu tofu
    1 cană cartofi piure gata preparaţi, 1 lingură tofu, 1 lingură făină de ovăz
    Se amestecă toate ingredientele şi se fac gogoşele mici cam cât o nucă. Acestea se aşază în tava pentru cuptor în care s-a pus o hârtie pergament. Se coc până se rumenesc un pic. Se servesc calde copilului după vârsta de 9 luni, sau chiar după 1 an.
 
    Articolul se bazează pe rețete găsite în cartea "Copilul vegetarian", de Elena Pridie.