Mă plimbam ieri printr-un supermarket și pe un raft, unde erau de obicei fructe exotice, am văzut o lădiță care conținea multe păstăi mari și negre, iar pe eticheta acestora scria: "Roșcove". Am mai auzit de roșcove, doar de pe internet, deoarece pudra realizată din zdrobirea acestora era promovată ca înlocuitor sănătos pentru cacao. Am mai întrebat și pe alții de vârsta mea dacă au auzit de roșcove și am ajuns la concluzia că generația mea (și implicit cei mai tineri ca mine) nu a avut tangență cu roșcovele, mai deloc. În schimb, părinții mei, în momentul când le-am arătat punga cu roșcovele cumpărate, și-au adus instant aminte de anii copilăriei când se cățărau prin roșcovii imenși și culegeau acele păstăi negre pline de sucul dulce, atât de plin de sănătate. Din păstăile zdrobite se făceau compoturi, lichioruri și sirop. Siropul se folosea, alături de miere, ca îndulcitori, înainte de industrializarea zahărului din sfeclă sau trestie.
Consumul roșcovelor este pomenit de la începuturile istoriei. Primele scrieri mesopotamiene le menționează ca sursă pentru sucuri și dulciuri și le laudă versatilitatea culinară. Cea mai veche dintre ele este chiar Epopeea lui Ghilgameș, una dintre cele mai timpurii scrieri literare cunoscute. Tradiția creștină o mai numește ”pâinea Sfântului Ioan Botezătorul”, dându-i astfel un loc de cinste printre alimente.
Dar din păcate, majoritatea roșcovilor din România au fost tăiați, în mod nejustificat, datorită unor reclame media extrem de agresive la cacao, iar roșcovele au ajuns să fie efectiv uitate. Momentan, roșcovele se cultivă doar în câteva plantații specializate, iar majoritatea roșcovelor vândute la noi în țară provin din import. O altă utilizare actuală a copacilor de roșcov, este de gard viu, pentru a proteja plantațiile "mai valoroase" de vânt și animale sălbatice.
În prezent boabele din păstăile de roșcove sunt transformate într-o făină care seamănă foarte bine cu pudra de cacao, dulce în mod natural, numită carob, fiind unul dintre puținii aditivii alimentari sănătoși (E 410 sau ”guma caruba”).
Foarte interesant este faptul că, semințele din păstăile de roșcove au întotdeauna aceeași greutate (0,18 g), fiind denumite încă din antichitate ”karat”. Acestea se foloseau pentru măsurarea cât mai precisă a greutății diamantelor și aurului. Din acest motiv, unitatea modernă de măsură a aurului se numește tot carat (0.2 g).
Consumul de roșcove în mod regulat în cantități mici este o sursă de beneficii pentru sănătate. Roșcova merită să fie lăudată pentru capacitatea de a regla procesul de digestie, având calități natural antialergice, este antiseptic și antibacterian foarte eficient.
Pudra de roșcovă crudă conține taninuri, bogate în acid galic, care îi conferă toate aceste efecte beneficie care fac din roșcovă un medicament natural. Nu în ultimul rând, roșcova este un antiviral eficient și o bună sursă de antioxidanți esențiali. Combinația acestor proprietăți îl face foarte eficient în cazul celor care suferă de diaree din cauze infecțioase.
Fiind foarte bogate în fibre insolubile, roșcovele au capacitatea de a reduce în mod natural nivelul de colesterol. Efectele benefice asupra nivelului de colesterol sunt potențate de conținutul natural ridicat de lignină și polifenoli, care sunt antioxidanți puternici, de obicei prezenți în produsele alimentare pe bază de plante.
Într-o lingură de pudră de roșcove veți găsi 13 % din valoarea zilnică de fibre. Consumați constant o lingură de pudră de roșcove pe zi și capacitatea dumneavoastră intelectuală se va dezvolta simțitor datorită cantității mari de vitamine conținute.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu