SfatFarma logo luni, octombrie 03, 2016

Creierul nostru din stomac - există și ne influențează mai mult decât am crede ~ SfatFarma - Farmacistul tău online

Creierul nostru din stomac - există și ne influențează mai mult decât am crede



creierul din stomac

    De fiecare dată când gândim, simțim sau acționăm din reflex, o parte din cei 100 de miliarde de neuroni din creier se activează prin semnale electrice astfel creând gândurile noastre. Această orchestrare reprezintă cel mai complex proces din organism. Creierul și sistemul nervos central sunt cele mai importante și totodată cele mai complexe organe din corpul nostru.
    Interesant este însă faptul că, în organismul nostru există un al doilea "creier", care ne influențează poate la fel de mult comportamentul ca și creierul de care știm cu toții.
    Creierul folosește nervul vag pentru a comunica cu mai multe organe, cum ar fi: inima, plămânii, coardele vocale și sistemul digestiv. Acest nerv este folosit și în cazul mesajelor "Luptă sau Fugi", care apar în situațiile extrem de stresante (detalii despre acest impuls puteți citi aici). Acest lucru explică de ce, atunci când suntem stresați, ni se întrerupe glasul, inima ne bate mai repede și într-un ritm neuniform, avem dificultăți de respirație și ni se strânge stomacul.
    Cercetătorii au descoperit recent că între 80 și 90% dintre fibrele nervoase care leagă sistemul digestiv (sistemul nervos enteric) de creier, sunt orientate dinspre sistemul digestiv spre creier (prin acestea, trasmisia se face doar în acest sens). De aici a rezultat faptul că, sistemul digestiv depinde într-un grad foarte scăzut de semnalele primite de la creier.
    Sistemul digerstiv (începând cu esofagul și terminându-se cu anusul), la bază, este controlat de sistemul nervos enteric - o rețea de neuroni, aflată la nivelul sistemului digestiv. S-a constatat că această rețea nu necesită semnale de la creier pentru a funcționa corect. Dacă nervul vag este tăiat, sistemul nervos enteric este capabil să organizeze și să execute reflexele necesare digestiei alimentelor, deoarece conține o rețea extrem de complexă de neuroni. Putem numi această rețea de neuroni un al doilea creier, care se află la nivelul stomacului și controlează acțiunile acestuia (nu degeaba se spune că dragostea trece prin stomac).  Acest creier ne influențează într-un mod mult mai vast decât realizăm.
    Din perspectivă evoluționară, la începuturile speciei umane, cele mai importante decizii le luam în legărură cu mâncarea (de exemplu: este sau nu ciuperca găsită otrăvitoare?). De aceea avem nevoie de o linie directă de comunicare între sistemul digestiv și creier.
    De exemplu, grăsimea și zahărul sunt surse sigure de energie pentru organism. De aceea, creierul atunci când detectează că am consumat o sursă de grăsime și zahăr (de exemplu prăjiruri sau înghețată), eliberează o cantitate semnificativă de dopamină (neurotransmițătorul fericirii). Astfel rezultă sentimentul de stare de bine, de fiecare dată când consumăm prăjituri sau înghețată.
    Sistemul nervos enteric devine și mai interesant atunci când aflăm că, microbii din tractul nostru digestiv, produc mai mult de 50% din dopamina și 90% din serotonina din corpul nostru - aceștia sunt ambii neurotransmițători ai fericirii și extazului. Astfel, acești microbi ne pot manipula poftele și obiceiurile alimentare favorizându-și propria supraviețuire. Dieta pe care o consumăm decide care tip de bacterii se înmulțesc și care mor.

legatura intre bacterii si dispozitia noastra

    Din cele spuse mai sus, rezultă că, dacă scăpăm de anumite tipuri de bacterii din sistemul digestiv, vor dispărea și poftele alimentare și cu siguranță vom scădea și în greutate. De aceea, cercetărorii au sugerat că tratamentele cu probiotice (care favorizează înmulțirea bacteriilor despre care știm că nu cauzează pofte alimentare) și transplanturile de materii fecale de la indivizi care nu prezintă pofte alimentare excesive pot produce rezultate benefice la pacienții supraponderali.
    Cercetările curente arată că, un microbiom sănătos din sistemul digestiv este pilonul de bază pentru sănătatea noastră mentală. Șoarecii de laborator, crescuți într-un mediu steril, unde nici o bacterie nu i-au putut coloniza sistemul digestiv prezintă simptome comportamentale asemănătoare cu pacienții umani care suferă de autism. Aceștia prezintă și nivele extrem de scăzute de serotonină și diferite proteine relevante pentru învățare și formarea memoriilor. Dar, după ce șoarecii au fost hrăniți cu microbi din spectrul normal, simtomele au dispărut - astfel rezultând că distemul lor digestiv le controla comportamentul.
    După cum am spus mai sus, bacteriile din sistemul nostru digestiv se formează în funcție de hrana noastră. S-a arătat că, prin consumul fructelor și legumelor în stare crudă, putem genera un microbiom extrem de benefic sănătății noastre mentale și fizice. Așa că, recomandarea mea este, ca și de fiecare dată, consumați cu cât mai multe fructe și legume în stare crudă, pentru a avea o viață cât mai sănătoasă și fericită!

V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!




0 comentarii până acum

Trimiteți un comentariu

smiley
:)
smiley
:(
smiley
:))
smiley
:((
smiley
=))
smiley
=D>
smiley
:D
smiley
:P
smiley
:-O
smiley
:-?
smiley
:-SS
smiley
:-f
smiley
d(
smiley
:-*
smiley
b-(
smiley
h-(
smiley
g-)
smiley
5-p
smiley
y-)
smiley
c-)
smiley
s-)
smiley
d-)
smiley
w-)
smiley
:-h
smiley
:X
Arată emoticoanele smiley