Cu toții suntem robii plăcerilor culinare

După o săptămână de festivități, în seara zilei de 8 septembrie 2001, locuitorii orașului Bremerhaven, Germania, și-au luat rămas-bun, în mijlocul unui spectaculos joc de artificii, de la noua navă pentru turiști, realizată în șantierele navale Lloyd din localitate. Vaporul a costat 650 de milioane de mărci, putând găzdui, în condițiile cele mai luxoase, 1.936 de pasageri, plus echipajul de
968 de persoane.
Societatea armatoare Norvegian Cruise-Line a elaborat o nouă strategie pentru navele ei de croazieră. Vă puteți imagina în ce constă noutatea? Inovația, denumită „Freestyle Cruising”, constă în faptul că fiecare pasager poate lua masa oricând, oriunde și în orice cantitate. Societatea de navigație speră să atragă mai mulți turiști, în special din Germania și Anglia, oferind meniuri pentru orice gust, fără restricții cantitative. Ascensoare cu pereți de sticlă îi transportă pe pasageri pe
cele șapte punți, covoare groase absorb zgomotul pașilor și niște legitimații cu bandă magnetică deschid ușile cabinelor. Cheile aparțin trecutului. Cine are ceva de plătit pentru obiectele din numeroasele magazine de lux, dar nu pentru mâncare sau pentru băutură, care nu costă nimic, o face tot cu această legitimație.
Epoca celor trei mese ține de domeniul trecutului. Turiștii pot mânca mereu și oriunde se găsesc pe vas. Nouă restaurante, deschise tot timpul, îngreunează alegerea. Călătoria culinară duce, printre altele, în Italia, Hawaii, California și Mexico. După ce te-ai săturat într-un restaurant, poți intra în următorul și-o poți lua de la capăt, ziua și noaptea.
Pe lângă cele 9 restaurante, pe vas se mai găsesc 12 baruri, încât cine consumă numai câte un păhărel, vizitând localurile existente, s-ar putea să nu mai fie în stare să ajungă la ultimul. Ca să nu mai vorbim de discotecile care-și așteaptă vizitatorii. Centrul de fitness, deschis ziua și noaptea, poate ajuta la arderea caloriilor înghițite, la fel ca bazinele de înot sau terenurile de sport. Iar dacă îi vine cuiva ideea să se căsătorească, o poate face în capela de pe vas, iar pentru săptămâna de miere i se asigură un apartament special. Inovația, care se speră să fie principala atracție, constă în posibilitatea de a mânca oricând, oriunde și, mai ales, oricât. Și acesta e motivul pentru care ne-am permis să atragem atenția asupra noii concepții norvegiene.
În timp ce savanții descoperă zilnic relele ce decurg din consumul exagerat de alimente, în special alimente ce provin de la animale, majoritatea populației secolului XXI se comportă, cel puțin în domeniul nutriției, ca strămoșii noștri de acum câteva sute sau mii de ani.
Este extrem de interesant că întreprinderile turistice au constatat că, pentru a-i atrage pe clienți, momeala cea mai bună este mâncarea. Călătorind prin Statele Unite, mi-am dat seama cât de greu e să te abții atunci când, într-un restaurant, după ce-ai plătit la intrare 10 dolari, poți consuma orice și oricât: salate, supe, ciorbe, mâncăruri, fripturi și alte produse de carne, pește, prăjituri, torturi, înghețată, fructe și tot ce mai e comestibil. Ospătarii n-au decât rolul de a lua de pe masă farfuriile care s-au golit și, deoarece nimeni nu pleacă fără să fie sătul până peste cap, pe locurile eliberate rămân și bacșișuri pe măsura gradului de saturație. Dar aceasta se întâmplă nu numai dincolo de Ocean. Dacă nu sunteți prea ocupat cu propria hrănire, observați cum se comportă majoritatea celor care, cu anumite ocazii – nunți, agape etc. –, au acces nelimitat la bunătăți culinare. Sau, poate, surprinzându-vă în flagrant, veți avea onestitatea de a nu-i judeca pe ceilalți.
Nici noi nu dorim să condamnăm pe nimeni, știind cum este natura noastră. Lipsa de stăpânire în fața bunătăților nu aparține numai speciei umane. Probabil că acesta este și argumentul cel mai puternic al celor care susțin că ne tragem din animale! Cine mai vrea să știe că reducerea cantităților de alimente consumate constituie singura și cea mai eficientă măsură, dovedită științific, de prelungire a vieții și de prevenire și dezvoltare a bolilor canceroase?
Acum se știe că, pentru a supraviețui, celulele canceroase cu o creștere rapidă au nevoie de mai multe calorii decât celulele sănătoase. De fapt, celulele canceroase stau în fața unei dileme. Fie că nu se vor înmulți mai repede decât restul celulelor din organism, fie că vor muri în încercarea lor de a se reproduce mai repede decât le permite aportul limitat de energie. În anul 1993, cercetătorii de la Universitatea Tulane, New Orleans, Louisiana, au urmărit 23 de pacienți cu neoplasm pancreatic, care au adoptat un regim sărac în calorii și bogat în fibre. În grupul de control, pacienții care nu și-au schimbat modul de alimentație au trăit în medie cam 6 luni, în timp ce bolnavii care au acceptat dieta hipocalorică au trăit un an și jumătate. În anul 1998, cercetătorii de la Institutul Național de Cancer din Betesda, Maryland, SUA, au arătat că obezitatea asociată cu o alimentație bogată în calorii crește riscul îmbolnăvirilor de cancer pancreatic. În anul care a urmat, aceiași cercetători au constatat că șobolanii ținuți la un regim sărac în calorii dezvoltau cancere de prostată de dimensiuni mai mici decât cei care se hrăneau după plăcere, iar celulele tumorale mureau mai repede și aveau vase de sânge mai mici și mai subțiri.
„În mod evident”, spune Steven Clinton, de la Universitatea de Stat Ohio, Columbus, Ohio, „restricția alimentară inhibă dezvoltarea tumorilor.” Consumul mai redus de calorii mai are și alte avantaje, care ne interesează pe toți cei care ne considerăm sănătoși și care nu putem împiedica scurgerea timpului. Stephen Spindler și colaboratorii de la Universitatea California au descoperit că genele din ficatul șoarecilor bătrâni pot fi făcute să se comporte ca atunci când animalele erau tinere, reducând pur și simplu cantitatea de hrană timp de patru săptămâni. „Întinerirea genetică”, obținută în felul acesta, poate ajuta ca ficatul să metabolizeze mai bine alimentele sau să elimine toxinele.
Cercetătorii au hrănit un grup de șoareci cu un regim normal în tot cursul vieții lor. Un alt grup a primit numai jumătate din hrana consumată de primul grup. Iar alți șoareci, hrăniți normal, au fost trecuți la regimul restrictiv de 50%, timp de o lună, abia când au ajuns la vârsta de 34 de luni, ceea ce corespunde vârstei de 70 de ani la om.
S-au examinat 11.000 de gene din ficatul șoarecilor și s-a găsit că, la animalele hrănite normal, 46 de gene prezentau modificări legate de vârstă – produceau inflamații și radicali liberi, cu urmări negative asupra sănătății. La șoarecii ținuți la regim restrictiv, 27 dintre cele 46 de gene se comportau ca genele tinere. Dar observația cea mai surprinzătoare a fost că șoarecii care au fost supuși la un regim restrictiv doar la o vârstă înaintată au beneficiat totuși, în proporție de 70%, de această „întinerire” a genelor. Se știe că, o ată cu înaintarea în vârstă, organismul nostru devine mai puțin eficient în metabolizarea și folosirea medicamentelor și eliminarea toxinelor. Trecerea la o alimentație restrictivă, adică hipocalorică, foarte ușor realizabilă printr-un regim total vegetarian, poate influența genele din ficat, bucătăria organismului. Lucrarea a fost publicată în Proceedings of țe National Academy of Sciences (vol. 98, p. 10 630, sept. 2001). Deci, la nici o vârstă înaintată nu e prea târziu pentru a întineri unele gene, iar metoda nu e deloc costisitoare: reduceți cantitatea de alimente consumate și, mai ales, nu mâncați seara! Și nici posturile de mai multe zile nu constituie o aberație, mai ales dacă se asigură aportul de 6-8 pahare de apă zilnic. Cercetătorii nu încetează să ne reamintească faptul că fasolea soia oferă o protecție deosebită împotriva cancerului. Genisteina, un fitoestrogen din soia, favorizează moartea celulelor tumorale. Principiul de acțiune al genisteinei este explicat astfel: în mod normal, tumoarea se poate dezvolta repede, pentru că, după consumarea rezervelor disponibile de oxigen și glucoză, emite semnale SOS, în urma cărora apar o serie de vase noi de sânge, cu substanțele nutritive necesare. Genisteina blochează tocmai această posibilitate – împiedică afluxul necesar de sânge, și tumora moare prin înfometare.
Relativ recent, în revista Nutrition Review (vol. 56, p. 231-235), se arată că soia are o acțiune favorabilă și în prevenirea aterosclerozei, diminuând concentrațiile de LDL-C circulant prin următoarele mecanisme: În primul rând, proteina din soia scade absorbția intestinală a colesterolului, precum și a acizilor biliari, din care ficatul va elabora colesterolul. În al doilea rând, proteina din soia crește activitatea receptorilor pentru LDL, grăbind scoaterea din circulație a acestor lipoproteine cu densitate mică. În al treilea rând, soia scade colesterolemia, datorită izoflavonelor pe care le conține. Soia conține cel puțin 12 izoflavone, dintre care cele mai cunoscute sunt genisteina și daidzeina.
Deoarece structura izoflavonelor este asemănătoare hormonilor estrogeni și pentru că ele se fixează pe receptorii de estrogen, arătând o afinitate mare pentru receptorul B, se consideră că izoflavonele sunt responsabile pentru efectele asupra lipidelor serice. Se știe că estrogenii mamiferelor scad LDL-C și cresc HDL-C, pe lângă efectul protector asupra vaselor de sânge.

V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!