În societate există o părere înrădăcinată că fără carne nu poţi supravieţui. Aceasta părere este eronată şi nu se bazează pe argumente ştiinţifice solide. Din contra ultimele cercetări au demonstrat că o dietă vegetariană balansată e mai sănătoasă şi este adecvată atât pentru copii cât şi pentru maturi. În prezent pe pământ există peste 9 procente de vegetarieni, ce e aproximativ 600 milioane de oameni sănătoşi şi fericiţi.
Mai mult ca atât consumul frecvent de carne măreşte posibilitatea apariţiei bolilor cum ar fi cancerul şi bolile cardiace (ateroscleroza, etc). Trecerea la alimentația vegetariană, în 90-97% cazuri preîntâmpină apariţia şi dezvoltarea bolilor cardiace.
După alcoolism şi fumat, consumul de carne şi lactate este cea mai răspândită cauză de mortalitate în țările europene, SUA sau Australia.
Unul din motivele care carnea aduce daună organismului constă în faptul că sistemul organic digestiv al omului nu este acomodat pentru a prelucra numai carne. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decât lungimea corpului), ceea ce îi dă posibilitate să elimine în timp util toxinelor ce se formează după descompunerea cărnii din organism. Animalele frugivoare, însă au un intestin de 6-10 ori mai mare decât corpul, deoarece mâncarea vegetală se descompune mult mai lent decât carnea.
Omul, la fel ca și animalele frugivoare are un intestin relativ mai lung, de aceea când el mănancă numai carne în organism se formează toxine, care dereglează funcționarea rinichilor și duce la apariția artritei, reumatismului și chiar a cancerului.
Mai mult că atât, carnea este prelucrată cu substanțe chimice. Îndată cum animalul a fost omorât, carnea începe să se descompună și peste câteva zile culoarea i se schimbă într-una verde-surie. La combinatele de carne, pentru a împiedica acest proces, carnea este prelucrată cu nitriți și substanțe care au proprietăti cancerogene. De asemenea, în mâncarea animalelor crescute pentru carne, se adaugă o cantitate mare de substanțe chimice și antibiotice, cu scopul de a mări masa de carne.
Deseori putem auzi întrebarea: “Oare omului nu îi este firesc șă se hrănească și cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animală?” Răspunsul corect este: “Nu”. Structura anatomică a omului – dinţii, maxilarele sistemul digestiv, toate sunt mai mult acomodate pentru consumul de mâncare de origine vegetală.
Asociaţia nutriționiștilor americani a remarcat, că “parcursul întregii istorii a omenirii, oamenii au întrebuinţat în alimentație, în cea mai mare măsură, produse vegetale”. De asemenea, o parte demnificativă dintre noi,şi în prezent procedează la fel. În ţările dezvoltate, obişnuinţa de a mânca preponderent carne, s-a răspândit în ultimii 100 de ani, din momentul apariţiei frigiderelor.
Nutriționiștii, până nu demult considerau că proteinele complete (adică cei 8 aminoacizi esențiali, care nu pot fi sintezați de organism) se găsesc numai în carne, pește, ouă și lactate. Însă cercetările efectuate la Universitatea Carolina (Suedia) și Universitatea Max Plank (Germania), au arătat că majoritatea legumelor, fructelor, semințelor, nucilor și granuloaselor sunt surse de proteine complete, care sunt mai ușor asimilate și nu conțin substanțe toxice. Consumul în alimentație a produselor naturale în cantități suficiente, exclude pe deplin posibilitatea lipsei de proteine în organism.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu