vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

SfatFarma logo vineri, iulie 20, 2018

Totul despre antioxidanţi


antioxidanti

 Toată lumea vorbește de antioxidanți. Cu toții știm că sunt “buni”, însă ne lipsesc adesea detaliile care să ne încurajeze să nu ocolim alimentele care îi conțin. Și cu cât îi conțin în proporție mai mare, cu atât mai bine.
 Ce sunt antioxidanții? 
 Sunt substanțe care neutralizează radicalii liberi (molecule extrem de distructive formate din cauza poluării, expunerii prelungite la soare, fumului de țigară, pesticidelor, radiațiilor). 
 În mod  normal, organismul face față radicalilor liberi, dacă însă nu are la îndemână antioxidanți sau dacă radicalii liberi sunt în exces, celulele încep să fie distruse și chiar să moară. Acolo unde radicalii liberi își fac de cap în lipsă antioxidanților, apăr îmbătrânirea precoce, probleme ale creierului și ochilor, numeroase boli cronice precum cancer, diabet, boli de inimă. 
 Cei mai importanți antioxidanți sunt: 
 CAROTENOIDELE – care pot fi convertite în vitamina A (vitamina A din carne și lactate nu are capacitate antioxidantă). Se găsesc în legumele și fructele de culoare galbenă, portocalie, roșie și verde. Pentru a fi absorbite foarte bine, vegetalele care conțin carotenoide trebuie însoțite de câteva nuci sau semințe (ele fiind liposolubile). 
 VITAMINA C – este solubilă în apă, iar organismul uman nu poate face cine știe ce provizii. Cele mai importante surse de vitamina C sunt fructele și legumele, în special ardeii, broccoli, varza de Bruxelles, citricele, căpșunele, frunzele verzi. Această vitamină este ușor distrusă de lumină, căldură și oxigen. Gătitul reduce conținutul de vitamina C cu cel puțin 50%. Fructele și legumele încep să-și piardă din conţinutul de vitamina C de îndată ce au fost culese, astfel încât, pentru a evita deficiente, este bine a se consuma fructe proaspete de sezon. De asemenea este indicat să păstrăm vegetalele bogate în vitamina C la frigider netăiate, să bem sucurile de fructe/legume cât mai repede după preparare. Atunci când gătim cu foc astfel de alimente trebuie, de asemenea, să le consumăm cât mai repede – să scurtăm cât mai mult timpul în care sunt expuse la aer, apă, căldură. 
 VITAMINA E – se referă la o familie de 8 antioxidanți. Alfa-tocoferol este forma vitaminei E cea mai de folos organismului uman, este cea mai bio-disponibilă. Vitamina E este liposolubilă și un antioxidant foarte eficient întrucât protejează membrana celulelor. Atunci când vitamina E neutralizează un radical liber, își pierde statutul antioxidant. Cu toate acestea, alți antioxidanți, precum vitamina C, au capacitatea de a o repune în acțiune. Majoritatea oamenilor consumă circa jumătate din doza zilnică recomandată; adepții dietei vegane crude consumă însă cantități mult mai mari de vitamina E decât cei care preferă dietă clasică. Cele mai importante surse sunt nucile, semințele, cerealele integrale, frunzele verzi și uleiurile vegetale. Aproape orice formă de gătit duce la reducerea vitaminei E (între 20-70%), ca rezultat direct al oxidării. Foarte interesant – se pare că vitamina E scade mai mult atunci când pentru gătit se folosesc vase din metal. De exemplu mazărea gătită la aburi într-un vas de metal pierde până la 70% din vitamina E, pe când atunci când un vas de ceramică este utilizat, nu se pierde aproape deloc din această valoroasă vitamină. 
 
 Tabel cu valoarea antioxidantă a diferitelor vegetale
(in funcţie de TAC –  total antioxidant capacity – capacitatea antioxidantă pe ansamblu) 
1Fasole mică roşie, uscată (92 g)13727
2Afine sălbatice (144 g)13427
3Fasole pestriţă (96 g)11864
4Afine de cultură (144 g)9019
5Merişoare (95 g)8983
6Anghinare, gătită (84 g)7904
7Mure (144 g)7701
8Prune (85 g)7291
9Zmeură (123 g)6058
10Măr bot de iepure (138 g / 1 măr)5900
11Nuci pecan (28 g)5095
12Cireşe dulci (145 g)4873
13Fasole neagră, uscată (52 g)4181
14Prună rosie (66 g)4118
15Nuci clasice (28.4 g)3846
16Măr bot de iepure, curăţat (128 g / 1 măr)3758
17Măr Golden (128 g / 1 măr)3685
18Curmale (89 g)3467
19Avocado (173 g)3344
20Pară verde (166 g / 1 pară)3172
21Pară roşie (166 g / 1 pară)2943
22Măr Golden, curăţat (128 g / 1 măr)2829
23Alune de pădure (28,4 g)2739
24Fasole albă, uscată (104 g)2573
25Portocală (140 g / 1 portocală)2540
26Smochine (75 g)2537
27Stafide (82 g)2490
28Varză roşie, gătită (75 g)2359
29Cartof roşu, gătit (173 g / 1 cartof)2294
30Fistic (28,4 g)2267
31Curmale Medjool (89 g)2124
32Sparanghel, crud (67 g)2021
33Struguri roşii (160 g)2016
34Ardei gras galben, crud (186 g / 1 ardei)1905
35Grapefruit roşu (123 g / ½ grapefruit)1904
36Sfeclă roşie, crudă (68 g )1886
37Cartof alb, gătit (173 g / 1 cartof)1870
38Ardei gras portocaliu, crud (186 g /1 ardei)1830

   Tabel preluat din  ”
Lipophilic and hydrophilic antioxidant capacities of common foods în the United States” (Capacitatea lipofilică și hidrofilică a unor alimente comune în SUA), Wu X, Beecher GR, Holden JM, Haytowitz DB, Gebhardt SE, Prior RL. 
 Aș fi vrut să existe mai multe vegetale pe listă, însă e bun și atât pentru orientare. Eu am făcut o selecție la selecția lor și am scos ce nu mi s-a părut relevant. Valorile din tabelul original sunt în cups și grame, de aceea veți observa diferențe mari de gramaj. 
 Să ne hrănim bine! 





SfatFarma logo joi, iulie 19, 2018

Prăjiturele pentru ceai raw vegane


prajiturele raw

 Vine-o vreme când simți nevoia și de “altceva” în bucătăria vegană crudă. Știi că e ceva ce-ți lipsește, însă nu poți defini exact. Ai vrea să mănânci o tartă sau măcar un cracker care să-ți amintească mai mult de ce mâncai în copilărie pe la bunici, chiar dacă știi că acelea erau bucate mult mai nesănătoase.
 
 Nu mică mi-a fost mirarea când am descoperit această rețetă, panaceu pentru poftele și amintirile mele din copilărie. Tare mult îmi place că presupune și puțin (foarte puțin) frământat – exact cât să facă experiența deplină. Rețeta este foarte simplă, iar ingredientele ușor de procurat. Cu siguranță că de Crăciun anul acesta, vă voi întâmpina cu un cozonac raw, plămădit în același stil.

 Ingrediente: 
- 280 g ovăz integral hidratat 8- 12 ore (12 ore e mai indicat), clătit bine;
- 100 g curmale hidratate 2-3 ore sau 15-30 minute în apă călduță;
- 1 linguriță coajă de portocală (de preferința organică; eu am avut deshidratată);
- 1/2 cană de merișoare deshidratate (sau stafide);
- 1/2 cană nuci uscate (de preferință hidratate 8 ore, apoi deshidratate 10 ore - săriți însă pasul ăsta dacă nu aveți timp) mărunțite cu un cuțit.
 
 
 Preparare: 
 Puneți ovăzul, hidratat și bine clătit, în robotul de bucătărie și pulsati până observați că s-a fărâmițat bine și începe să fie lipicios. Opriți-vă din când în când și, cu ajutorul unei spatule, împingeți spre restul compoziției partea care s-a cocoțat pe pereții robotului.
 
 Adăugați curmalele și coaja de portocale și mixați până când aluatul se adună într-un loc (se va forma o cocă ca atunci când frământam un aluat clasic). Transferați coca într-un bol și amestecați cu mână nucile și merișoarele.
 
 Puneți compoziția în mijlocul unei tăvi de deshidrator și formați un blat rotund, de cca 2,5 cm înălțime (dacă nu aveți deshidrator mare, ci din acelea pe rotund, puteți face blaturi mai mici; aveți însă grijă să aibă înălțimea sugerată). Tăiați blatul în 8 felii, așa cum ați tăia o pizza, apoi dați-l la deshidratat pentru 5-6 ore.
 
 Calde, proaspăt scoase din deshidrator, merg excelent cu ceai sau ciocolată caldă. Vor rezista o săptămâna în frigider sau o lună în congelator.
 
 Enjoy!
crackers raw

 
 P.S.: Sunt convinsă că mulți raw vegani vor aprecia această rețetă, inspirată din cartea Juditei Wignall, Going Raw. Se pare că Judita a studiat arta bucatelor raw în unul din cele mai mari centre de acest gen din SUA, Living Light Culinary Institute, condus de Cherie Soria. Așa se explică de ce unele rețete sunt atât de reușite.




SfatFarma logo marți, iulie 17, 2018

Rolul condimentelor în alimentaţia copiilor


condimentele

 Știu sigur că una din întrebările pe care și le pun mămicile atunci când ajung la etapa diversificării (după minim 6 luni de lăptic exclusiv) este dacă au sau nu voie să condimenteze mâncarea bebelușilor. Ei bine, nu numai că au voie, ci este chiar dezirabil să facă acest lucru, mai ales că unele condimente au calități protectoare excelente.
 
 Copilașii cunosc gusturile de bază precum dulce, acru, sărat, amar și umami (în japoneză “aroma delicioasă”) cu mult înainte să se nască. Primele patru gusturi menționate mai sus sunt cunoscute de mii de ani; abia în 2002 a fost recunoscut și umami drept al cincilea gust.
 
 Milioanele de arome pe care le simțim sunt combinații ale celor cinci gusturi amintite mai sus.  Dulce pur sau sărat pur nu se găsesc în natură și nu sunt percepute ca firești de către organismul uman. De exemplu zahărul rafinat, atunci când este dat bebelușilor, acționează ca un narcotic puternic. Producătorii de alimente aplică de mult tactica adăugării de zahăr și sare pentru a ne face dependenți de ele.
 
 Bebelușii, dar și copiii mai mari simt mai bine decât adulții gustul mâncării – se pare că pierdem câte puțin din această abilitate odată cu înaintarea în vârstă.
 
 Primele experiențe cu mâncarea au un impact semnificativ asupra preferințelor alimentare de mai târziu. Și asta pentru că unul din secretele obișnuirii copiilor cu anumite gusturi este expunerea în mod RELAXAT și REPETAT la anumite combinații de gusturi, LA MOMENTUL POTRIVIT. Știu că am mai spus asta, însă merită să insistăm să convingem copiii să încerce un aliment și să nu renunțăm cu ușurință (mai târziu ne vor fi recunoscători :) ).
 
 Revenind la condimente, nu avem de ce să ne fie teamă să le folosim, pentru că aroma acestora va trezi  toată viața amintiri plăcute iar micuții vor face cunoștință de timpuriu cu toate colțurile lumii.
 
 Dr. Alan Green recomandă în cartea sa Feeding Baby Green, utilizarea de condimente precum busuioc, chimen, cimbru, coriandru, fenicul, ghimbir, mărar, oregano, rozmarin, tarhon, turmeric, cardamom, cuișoare, scorțișoară, iar eu aș adauga și vanilie.
 
 Atunci când de la o vârstă cât mai fragedă, în momentele potrivite, relaxante pentru copii, introducem astfel de arome atât de diferite și fiecare în felul ei atât de îmbietoare, ei vor învăța cu ușurință să le îndrăgească. Astfel părinții nu vor trebui să lupte mai târziu să-i determine să accepte arome noi sau să ajungă în situația în care cei mici nu vor decât alimente anoste și fără valoare nutritivă precum pâinea albă sau macaroanele cu brânză.
 
 Ca să fiu și mai convingătoare, iată câteva dintre proprietățile condimentelor indicate:

 Busuiocul – bun în caz de indigestie, febră, răceală, dureri de cap, greață, vomă și crampe;
 Chimenul – ajută la prevenirea și tratarea indigestiei, balonării, greței (inclusiv grețurilor din timpul sarcinii); ajută și la eliminarea simptomelor de răceală;
 Cimbrul – util în eliminarea viermilor intestinali, problemelor respiratorii, gastritei cronice și a lipsei de poftă de mâncare;
 Coriandrul – tonic și antioxidant, reduce febra și ajută la eliminarea mucusului, ajută digestia;
 Feniculul – ajută în caz de colici, crampe, balonare; ajută la eliminarea mucusului;
 Ghimbirul – util pentru circulație, ajută în caz de indigestie, crampe, greață;
 Mărarul – de ajutor în caz de dureri abdominale, crampe, indigestie, răceli, gripe;
 Oregano – are puternice proprietăți antibacteriene și antioxidante;
 Rozmarinul – tratează durerile de cap, indigestia, colicii, greața, balonarea, febră;
 Tarhonul – ajută la dispariția crampelor, îmbunătățește apetitul, ajută digestia;
 Turmericul – poate cel mai important dintre aceste condimente - purifică sângele, ajută circulația, reduce febra, este un puternic antioxidant și luptă împotrivă cancerului;
 Cardamomul – util în caz de dureri de cap, indigestie, balonare; ajută circulația;
 Cuișoarele – îmbunătățesc digestia, circulația, tratează greața;
 Scorțișoară – reglează nivelul zahărului din sânge, tratează crampele și durerile abdominale, diareea, tusea;
 Vanilia – puternic antioxidant, se îngrijește de sănătatea celulelor creierului și previne boli grave precum Alzheimer.
 
 Să nu uităm cât de importante sunt, de asemenea, ceapa și usturoiul atunci când preparăm mâncare atât pentru bebeluși, cât și pentru ceilalți membri ai familiei. Consumate crude sunt extrem de protectoare prin prezența aliinazei, o enzimă cu efect antibiotic, însă și gătite ușor aduc beneficii sănătății. Usturoiul susține sistemul imunitar, ajută la eliminarea paraziților și infecțiilor, reglează tensiunea arterială, ajută atunci când există probleme cu plămânii sau dureri de cap.
 Ceapa, nu la fel de potentă precum usturoiul, dar este eficientă împotrivă multor bacterii periculoase precum Bacillus subtilis, Salmonella și E. coli.
 




SfatFarma logo duminică, iulie 15, 2018

Falafel 100% sănătos


falafel sanatos

 Cine spune că deshidratorul trebuie folosit pentru bucate exclusiv crude? Și cine spune că falafelul, pentru a fi absolut delicios, trebuie să fie scufundat în ulei încins și înnegrit?
 
 În acest preparat cu specific libanez predomină, după cum știți, năutul. Această leguminoasă cu gust asemănător cu al fasolei, dar cu textură mai crocantă are calități dintre cele mai lăudabile. Astfel, persoanele care consumă năut au tendința de a ronțăi mai puțin alimente nesănătoase precum chipsuri, pufuleți, sticksuri, cred că pot trăi și cu o cantitate mai redusă de carne și mănâncă mai puțin în general pentru că năutul este nu doar delicios, ci și foarte sățios. Datorită conținutului ridicat de fibre (din care 65-75% fibre insolubile), el este foarte eficient în privința scăderii colesterolului rău precum și a trigliceridelor  (protejează astfel inima) și ajută la prevenirea riscului de cancer de colon. Năutul se remarcă și prin capacitatea lui antioxidantă, evidențiată atât prin prezența vitaminelor C, E și a betacarotenului, cât și a unor fitonutrienţi foarte valoroși și a manganului. Cea mai mare parte a antioxidanților se găsește în coajă.
 
 În aceeași măsură, alte leguminoase precum fasolea, lintea, mazărea sunt de real ajutor în dieta predominant crudă, întrucât ajută la asigurarea numărului de calorii necesare. Întrunirea unui număr adecvat de calorii poate constitui uneori o problemă într-o astfel de dietă, mai ales în cazul persoanelor ocupate, active fizic, femeilor însărcinate sau mamelor care alăptează. Legminoasele sunt și o sursă importantă de proteine.

  Ingrediente pentru aprox. 1 tavă de deshidrator/cuptor: 

 - 250 g năut, ideal lăsat în apă peste noapte, apoi fiert 1-1,5 ore la foc mic-mediu;
 
- 2 roșii curățate de coajă și sâmburi;
 
- 2-4 roșii deshidratate (rehidratate 2-3 ore) (opțional);
 
- 1 legătură mică pătrunjel tocat;
 
- 2-3 căței de usturoi;
 
- 3 linguri susan (doar alb sau alb combinat cu negru);
 
- 1 lingură coriandru măcinat (sau după gust);
 
-  1 lingură chimen (sau după gust);
 
- sare și piper după gust;
 
- 2-3 linguri ulei de măsline (sau mai mult - cât să lege compoziția, dar să nu o înmoaie);
 
- 2-3 linguri semințe de chia râșnite (ajută și mai mult la legarea compoziției) (opțional);
 
- 1 lingură ulei de susan prăjit (opțional, dar delicios);
 
- puțină apă (doar dacă e musai).

  Preparare: 

 Puneți toate ingredientele în blender sau într-un castron măricel pentru a folosi blenderul de mână și mixați până obțineți o compoziție uniformă. Nu trebuie să iasă o pastă foarte fină. Va puteți da seama din fotografie când ar trebui să vă opriți.
 
falafel raw

 Puneți o foaie de pergament pe tava deshidratorului și dați cu puțin ulei de măsline sau de cocos. Cu ajutorul unei cupe pentru înghețată (sau a unei linguri) luați din compoziție și puneți pe hârtia de pergament. Lăsați la deshidratat 3-4 ore la 46 de grade sau puteți da la o temperatură ceva mai mare pentru a scurta timpul.
 
 Dacă nu aveți deshidrator, pregătiți falafelul la cuptor. Ungeți cu puțin ulei o foaie de pergament pusă în prealabil pe tavă, puneți compoziția așa cum am explicat mai sus și coaceți la o temperatură scăzută, în așa fel încât să nu rumeniți, ci doar să uscați ușor.
 
 Serviți alături de un tabouleh imens (reţeta în curând) sau alături de o salată mare de sezon.

 Sper că nu sunteți la muncă atunci când citiți postare, pentru că știu sigur că salivați :) . Nu-i nimic, treceți pe la cel mai apropiat magazin naturist în drum spre casă și procurați-vă toate ingredientele.
 
 Poftă mare!





SfatFarma logo vineri, iulie 13, 2018

Negrese fără foc - delicioase foc!


negrese raw

 Cu nimic mai prejos decât cele gătite cu foc, aceste negrese pot fi gata în timp record. Vă trebuie robot de bucătărie și, evident, toate ingredientele la îndemână. Gustul este incredibil de bun, deși nu veți folosi niciun strop de zahăr sau alte ingrediente nesănătoase.

 Vor încânta simțurile celor îndrăgostiți de ciocolată și pot fi savurate cu orice ocazie. Îmi aduc aminte cât de complicat părea când făcea mama mea prăjituri de genul ăsta și ce ingrediente nesănătoase o învață societatea să folosească. Îmi amintesc și ce virtute părea faptul că nu foloseam decât produse locale, de țară, fără să bănuim că făina albă și zahărul rafinat sunt nocive, oricât de locale ar fi ele.

 Dar să revenim la lucruri apetisante!

 Ingrediente:

- 4 căni de nuci uscate (ideal, hidratate 8 ore, apoi deshidratate circa 10 ore);
- 1/2 cană nuci uscate tocate mărunt;
- 24 curmale hidratate 3-4 ore, apoi tăiate mărunt;
- 8 linguri cacao crudă (sau măcar bio);
- 4 linguri carob (dacă dați copiilor, schimbați proporția cacao/carob sau încercați doar cu carob);
- 1/2 linguriță pudră vanilie;
- 1/2 linguriță pudră scorțișoară;
- puțină sare;
- 1/4-1/2 cană apă (eventual apă de la fructele hidratate);
- 1-2 mâini goji/merișoare/stafide hidratate, tocate mărunt (opțional).

 Preparare: 

 Puneți cele 4 căni cu nuci în robotul de bucătărie și pulsaţi până când nucile sunt foarte bine sfărâmate. Adăugați curmalele și pulsaţi până când s-au sfărâmat și acestea, iar cele 2 ingrediente sunt omogenizate bine. În continuare adăugați cacaua, carobul, vanilia, scorțișoara, sarea și apa și amestecați totul bine. Puneți compoziția într-un castron, adăugați nucile și fructele (dacă folosiți). Puneți hârtie de pergament într-o tavă clasică de copt, adăugați toată compoziția, având grijă să o distribuiți cât mai uniform (va fi sfărâmicioasa, nu lichidă precum compozițiile clasice) apoi începeți să bătătoriţi începând dinspre mijloc către margini, până când simțiți că blatul este foarte ferm și închegat. Lăsați câteva ore la frigider, apoi scoateți și tăiați pătrate de dimensiunea dorită.

 Dacă vreți să vă faceți și mai mult de cap, adăugați deasupra ciocolată (din care omiteți nucile) sau o cupă de înghețată.




SfatFarma logo joi, iulie 12, 2018

Smoothie pentru Popeye Marinarul


smoothie pentru popeye marinarul

 Frunzele de spanac sunt printre primele cu care puteți să experimentați atunci când începeți să beți zilnic minunatul smoothie verde.

 Amestecate cu banane precum și cu alte fructe mai dulci sau mai acrișoare vor deveni neutre la gust și vă vor bucura organismul prin infuzia de clorofilă, fibre, vitamine și minerale. Noi punem de 2-3 ori pe săptămâna în smoothie, iar atunci când nu avem spanac proaspăt, nu ne supăram să folosim congelat (chiar dacă e opărit și apoi răcit, cel congelat este în mod clar o alternativă acceptabilă).

 Există o îngrijorare legată de faptul că spanacul conține prea mult acid oxalic (ca și alte multe vegetale de altfel), eu însă mi-aș face griji pentru oxalaţii din cafea, alcool, proteina animală în exces și mai puțin pentru cei din spanac. Oricum, toate alimentele, inclusiv frunzele, trebuie să fie cât mai variate.

 Iată ce am folosit în acest smoothie:

  Ingrediente (2 porții):

- 2 mâini bune de spanac;

- 1 banană;

- 1 măr bot de iepure;

- 1 pară;

- 1 mână de zmeură congelată;

- 1 lingură semințe decorticate de cânepă;

- 1,5 cană de apă.

 Preparare:

 Am pus toate ingredientele în blender, am mixat 1,5 minute, am pus în pahare și am servit cu paiul.




SfatFarma logo miercuri, iulie 11, 2018

Şi noi ce mai mâncăm (cu puţin după doi anişori)?


fructe de padure

 A trecut ceva timp de când n-am scris un articol de genul asta, parțial pentru că am vrut să-mi fac o idee și mai clară despre ce ar trebuie să mănânce cei mici în primii ani de viață, înainte de a pune pe tapet idei care riscă a fi luate ad literam. Nu susțin că am completat toate piesele puzzle-ului, însă sunt destul de mulțumită de unde mă aflu acum în privință nutriției pentru fetița mea.
 
 O să fiu foarte sinceră:

- mă preocupa mai mult un meniu complet, din toate grupele alimentare, pe cât posibil organic fără sare, zahăr și fără niciun fel de produse rafinate și mai puțin proporția crud/gătit (ușor) din alimentația ei… deși, dacă luăm în calcul faptul că este încă alăptată, cred că e în continuare high raw.
 
 Acum mi-am propus să scriu doar ce-i dau fetiței mele să mănânce la 2 ani și aproape 2 luni pentru că am primit întrebarea asta des în ultima vreme. În mare măsură, meniul fetiței este și al meu, doar că eu beau mai mult smoothie și mănânc mai multe frunze verzi… ceea ce cu ea a devenit mai dificil.
 
 MIC DEJUN 
 
 La micul dejun bea uneori puțin smoothie din frunze și fructe, smoothie doar din fructe cu câteva semințe sau puțin suc de portocale organice cu o linguriță de semințe de chia sau ronțăie un morcov mic.
 
 În timp ce bea sucul îi pregătesc cerealele, pe care le variez în permanență.
 
 Dintre cereale și pseudocereale, doar hrișca îi dau crudă (hidratată, încolțită și apoi deshidratată). O mănâncă simplă pentru că îi plac mult boabele crocante sau îi adaug câteva bucățele de banană și bucăți mici de nucă.
 
 Îi dau și orez sălbatic după ce îl “încolţesc” doar în deshidrator, însă nu se consideră crud, pentru că a fost tratat la temperaturi mari după recoltare.
 
 Am încetat a-i mai da fulgii integrali din ovăz sub formă crudă, pentru că nu știu dacă au fost hidratați pentru a scăpa de acidul fitic. Astfel îi pun în apă clocotită pentru 2-3 minute, apoi adaug bucăți mici de banană, măr, pară, in, cocos, nucă, semințe de floarea soarelui (un singur fel de nuci/semințe la o masă și max 1-2 feluri de fructe, de regulă banană și încă un fruct acrișor).
 
 Îi mai dau quinoa, amaranth, mei, orez brun, fulgi din grâu și secară germinată.
 
 Dintre cele de mai sus cel mai des îi dau hrișcă, mei, quinoa, amaranth, orez sălbatic, iar mai rar orez brun, fulgi din ovăz, fulgi din grâu și secară încolțite și asta pentru că prefer să îi dau cât mai puțin gluten și pentru că primele sunt mai bogate nutritiv pe calorie.
 
 Când nu mănâncă prea mult din cerealele de dimineață, îi fac după masă câteva paste King Soba bio (au multe variante: hrișcă cu wakame, cartof dulce cu orez brun) sau paste integrale cu ciuperci. Peste zi mănâncă și o bucățica de pâine de secară sau grâu integral cu secară făcută de noi în casă (nu i-aș da, dar e înnebunită după ea și nu vreau să o refuz prea categoric… aici dăm deja în parenting :) ).

 Dacă nu bea suc de portocale la micul dejun, i-l dau peste zi sau îi dau alte fructe exotice, în special citrice pentru că sunt bogate în vitamina C (e drept că frunzele și alte legume sunt mult mai bogate în vitamina C, însă nu vreau să o forțez cu ce nu acceptă). Tot zilnic îi dau zmeură sau mure (congelate, dacă nu e vară) sau boabe de rodie pentru că știu cât este de important să consume zi de zi alimente puternic antioxidante.
 
 PRÂNZ 
 
 La masa de prânz mănâncă o porție măricică de supă. Ori îi fac supă cremă, ori un fel de minestrone – adică supă cu tot felul de legume tocate mărunt, doar că la noi minestrone schimbă proporția rădăcinoase (cartof, morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină) – alte legume (roșii, ardei, ceapă), în favoarea celor cu un conținut mai mic de amidon. Fac supă foarte groasă și densă nutritiv, adică predomină legumele cu cea mai mare cantitate de nutrienți pe calorie.
 
 Adaug după cum urmează:
 
 Crucifere: varză, broccoli, conopidă sau gulie tocate foarte mărunt. Atunci când folosesc gulie, fac supă cremă pentru că gulia rămâne tare și nu e foarte atrăgătoare :) dacă nu, o blenduiesc. Varza și gulia pot foarte ușor să predomine în supă, însă atunci când pun broccoli sau conopidă, cea mică le preferă într-o proporție mai mică.
 
 Ceapă și/sau praz mult, uneori și puțin usturoi, pe care nu-l toc, ci doar îl tai în 2 și îl las în supă pentru câteva minute spre sfârșit.
 
 Leguminoase: la supă îi pun în special linte și fasole; năutul și mazărea le mănâncă separat.
 
 Alte legume sărace în amidon: ardei proaspeți sau deshidratați, roșii proaspete sub formă de suc de roșii făcut de casă (fără sare și fără ulei) sau deshidratate etc. Folosesc și castraveți, însă doar în supe crude sau semi-crude.
 
 Ciuperci de pădure românești organice (fierte și congelate).
 
 Rădăcinoase: în special țelină, apoi morcov, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel și, ocazional, câte un cartof organic.
 
 Verdeață: pătrunjel verde tocat, mărar, oregano etc.
 
 Îi condimentez supa și cu turmeric, puțină pastă de miso (o pastă făcută din boabe de soia fermentate, care ajută digestia, la detoxifierea organismului etc), țelină deshidratată și făcută pudră (țelina este bogată în sodiu în mod natural și dă un gust foarte bun mâncărurilor), puțin chimen, puțin coriandru.
 
 Uneori îi adaug în supă borș, varză murată făcută în casă cu foarte puțină sare sau lămâie… caz în care devine mai mult ciorbă.
 
 Îi mai adaug dovlecel sau, uneori, chiar o bucățică de dovleac plăcintar tocat foarte mărunt (dovleacul plăcintar da un gust foarte bun supelor).

 Nu las legumele la fiert mai mult de 15-20 minute la foc mic, iar după ce sting focul adaug verdeață tocată mărunt, condimentele, miso și un strop de ulei de măsline sau cocos.
 
 Pentru că timpul nu-mi permite mereu să îi fac supă din legume proaspete, am deshidratat și congelat spre sfârșitul verii foarte multe roșii, ardei, rădăcinoase, dovlecei, verdeață. În felul acesta îmi este destul de ușor să îi prepar supele atunci când sunt pe grabă.
 
 Uneori omit leguminoasele din supă și îi fac după masă o supică din linte sau îi fac alte combinații din câteva ingrediente crude și câteva la aburi, la care adaug și semințe, migdale măcinate.
 
 DUPĂ MASĂ ȘI PE SEARĂ  
 
 După masă mănâncă puțin și des, astfel că am mereu la îndemână o roșie, un castravete, bucățele de avocado, câteva boabe de năut fiert sau falafel făcut în deshidrator că aici sau în cuptor, biscuiţei sau grisine raw sau gătite la cuptor, fructele de care spuneam mai sus, tot felul de nuci și semințe (în special nuci clasice hidratate peste noapte, apoi deshidratate 12 ore, chia, in și cânepă)  și tot felul de alte bucate inventate  sau adaptate de mine, crude sau gătite ușor. Încerc să echilibrez meniul ei zilnic, astfel îi dau după masă mai ales din grupele alimentare din care n-a mâncat în prima parte a zilei.
 
 PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ  
 
 Îi dau aproape în fiecare zi iaurt din lapte crud de capră.
 
 SUPLIMENTE  
 
 Ocazional îi adaug superalimente în smoothie de fructe etc, însă ele nu reprezintă nicicum bază în meniul fetiței sau al nostru. O alimentație variată, pe cât posibil cu produse organice este ceea ce ne interesează în primul rând.
 
Toate cele bune!