vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

SfatFarma logo duminică, iulie 15, 2018

Falafel 100% sănătos


falafel sanatos

 Cine spune că deshidratorul trebuie folosit pentru bucate exclusiv crude? Și cine spune că falafelul, pentru a fi absolut delicios, trebuie să fie scufundat în ulei încins și înnegrit?
 
 În acest preparat cu specific libanez predomină, după cum știți, năutul. Această leguminoasă cu gust asemănător cu al fasolei, dar cu textură mai crocantă are calități dintre cele mai lăudabile. Astfel, persoanele care consumă năut au tendința de a ronțăi mai puțin alimente nesănătoase precum chipsuri, pufuleți, sticksuri, cred că pot trăi și cu o cantitate mai redusă de carne și mănâncă mai puțin în general pentru că năutul este nu doar delicios, ci și foarte sățios. Datorită conținutului ridicat de fibre (din care 65-75% fibre insolubile), el este foarte eficient în privința scăderii colesterolului rău precum și a trigliceridelor  (protejează astfel inima) și ajută la prevenirea riscului de cancer de colon. Năutul se remarcă și prin capacitatea lui antioxidantă, evidențiată atât prin prezența vitaminelor C, E și a betacarotenului, cât și a unor fitonutrienţi foarte valoroși și a manganului. Cea mai mare parte a antioxidanților se găsește în coajă.
 
 În aceeași măsură, alte leguminoase precum fasolea, lintea, mazărea sunt de real ajutor în dieta predominant crudă, întrucât ajută la asigurarea numărului de calorii necesare. Întrunirea unui număr adecvat de calorii poate constitui uneori o problemă într-o astfel de dietă, mai ales în cazul persoanelor ocupate, active fizic, femeilor însărcinate sau mamelor care alăptează. Legminoasele sunt și o sursă importantă de proteine.

  Ingrediente pentru aprox. 1 tavă de deshidrator/cuptor: 

 - 250 g năut, ideal lăsat în apă peste noapte, apoi fiert 1-1,5 ore la foc mic-mediu;
 
- 2 roșii curățate de coajă și sâmburi;
 
- 2-4 roșii deshidratate (rehidratate 2-3 ore) (opțional);
 
- 1 legătură mică pătrunjel tocat;
 
- 2-3 căței de usturoi;
 
- 3 linguri susan (doar alb sau alb combinat cu negru);
 
- 1 lingură coriandru măcinat (sau după gust);
 
-  1 lingură chimen (sau după gust);
 
- sare și piper după gust;
 
- 2-3 linguri ulei de măsline (sau mai mult - cât să lege compoziția, dar să nu o înmoaie);
 
- 2-3 linguri semințe de chia râșnite (ajută și mai mult la legarea compoziției) (opțional);
 
- 1 lingură ulei de susan prăjit (opțional, dar delicios);
 
- puțină apă (doar dacă e musai).

  Preparare: 

 Puneți toate ingredientele în blender sau într-un castron măricel pentru a folosi blenderul de mână și mixați până obțineți o compoziție uniformă. Nu trebuie să iasă o pastă foarte fină. Va puteți da seama din fotografie când ar trebui să vă opriți.
 
falafel raw

 Puneți o foaie de pergament pe tava deshidratorului și dați cu puțin ulei de măsline sau de cocos. Cu ajutorul unei cupe pentru înghețată (sau a unei linguri) luați din compoziție și puneți pe hârtia de pergament. Lăsați la deshidratat 3-4 ore la 46 de grade sau puteți da la o temperatură ceva mai mare pentru a scurta timpul.
 
 Dacă nu aveți deshidrator, pregătiți falafelul la cuptor. Ungeți cu puțin ulei o foaie de pergament pusă în prealabil pe tavă, puneți compoziția așa cum am explicat mai sus și coaceți la o temperatură scăzută, în așa fel încât să nu rumeniți, ci doar să uscați ușor.
 
 Serviți alături de un tabouleh imens (reţeta în curând) sau alături de o salată mare de sezon.

 Sper că nu sunteți la muncă atunci când citiți postare, pentru că știu sigur că salivați :) . Nu-i nimic, treceți pe la cel mai apropiat magazin naturist în drum spre casă și procurați-vă toate ingredientele.
 
 Poftă mare!





SfatFarma logo vineri, iulie 13, 2018

Negrese fără foc - delicioase foc!


negrese raw

 Cu nimic mai prejos decât cele gătite cu foc, aceste negrese pot fi gata în timp record. Vă trebuie robot de bucătărie și, evident, toate ingredientele la îndemână. Gustul este incredibil de bun, deși nu veți folosi niciun strop de zahăr sau alte ingrediente nesănătoase.

 Vor încânta simțurile celor îndrăgostiți de ciocolată și pot fi savurate cu orice ocazie. Îmi aduc aminte cât de complicat părea când făcea mama mea prăjituri de genul ăsta și ce ingrediente nesănătoase o învață societatea să folosească. Îmi amintesc și ce virtute părea faptul că nu foloseam decât produse locale, de țară, fără să bănuim că făina albă și zahărul rafinat sunt nocive, oricât de locale ar fi ele.

 Dar să revenim la lucruri apetisante!

 Ingrediente:

- 4 căni de nuci uscate (ideal, hidratate 8 ore, apoi deshidratate circa 10 ore);
- 1/2 cană nuci uscate tocate mărunt;
- 24 curmale hidratate 3-4 ore, apoi tăiate mărunt;
- 8 linguri cacao crudă (sau măcar bio);
- 4 linguri carob (dacă dați copiilor, schimbați proporția cacao/carob sau încercați doar cu carob);
- 1/2 linguriță pudră vanilie;
- 1/2 linguriță pudră scorțișoară;
- puțină sare;
- 1/4-1/2 cană apă (eventual apă de la fructele hidratate);
- 1-2 mâini goji/merișoare/stafide hidratate, tocate mărunt (opțional).

 Preparare: 

 Puneți cele 4 căni cu nuci în robotul de bucătărie și pulsaţi până când nucile sunt foarte bine sfărâmate. Adăugați curmalele și pulsaţi până când s-au sfărâmat și acestea, iar cele 2 ingrediente sunt omogenizate bine. În continuare adăugați cacaua, carobul, vanilia, scorțișoara, sarea și apa și amestecați totul bine. Puneți compoziția într-un castron, adăugați nucile și fructele (dacă folosiți). Puneți hârtie de pergament într-o tavă clasică de copt, adăugați toată compoziția, având grijă să o distribuiți cât mai uniform (va fi sfărâmicioasa, nu lichidă precum compozițiile clasice) apoi începeți să bătătoriţi începând dinspre mijloc către margini, până când simțiți că blatul este foarte ferm și închegat. Lăsați câteva ore la frigider, apoi scoateți și tăiați pătrate de dimensiunea dorită.

 Dacă vreți să vă faceți și mai mult de cap, adăugați deasupra ciocolată (din care omiteți nucile) sau o cupă de înghețată.




SfatFarma logo joi, iulie 12, 2018

Smoothie pentru Popeye Marinarul


smoothie pentru popeye marinarul

 Frunzele de spanac sunt printre primele cu care puteți să experimentați atunci când începeți să beți zilnic minunatul smoothie verde.

 Amestecate cu banane precum și cu alte fructe mai dulci sau mai acrișoare vor deveni neutre la gust și vă vor bucura organismul prin infuzia de clorofilă, fibre, vitamine și minerale. Noi punem de 2-3 ori pe săptămâna în smoothie, iar atunci când nu avem spanac proaspăt, nu ne supăram să folosim congelat (chiar dacă e opărit și apoi răcit, cel congelat este în mod clar o alternativă acceptabilă).

 Există o îngrijorare legată de faptul că spanacul conține prea mult acid oxalic (ca și alte multe vegetale de altfel), eu însă mi-aș face griji pentru oxalaţii din cafea, alcool, proteina animală în exces și mai puțin pentru cei din spanac. Oricum, toate alimentele, inclusiv frunzele, trebuie să fie cât mai variate.

 Iată ce am folosit în acest smoothie:

  Ingrediente (2 porții):

- 2 mâini bune de spanac;

- 1 banană;

- 1 măr bot de iepure;

- 1 pară;

- 1 mână de zmeură congelată;

- 1 lingură semințe decorticate de cânepă;

- 1,5 cană de apă.

 Preparare:

 Am pus toate ingredientele în blender, am mixat 1,5 minute, am pus în pahare și am servit cu paiul.




SfatFarma logo miercuri, iulie 11, 2018

Şi noi ce mai mâncăm (cu puţin după doi anişori)?


fructe de padure

 A trecut ceva timp de când n-am scris un articol de genul asta, parțial pentru că am vrut să-mi fac o idee și mai clară despre ce ar trebuie să mănânce cei mici în primii ani de viață, înainte de a pune pe tapet idei care riscă a fi luate ad literam. Nu susțin că am completat toate piesele puzzle-ului, însă sunt destul de mulțumită de unde mă aflu acum în privință nutriției pentru fetița mea.
 
 O să fiu foarte sinceră:

- mă preocupa mai mult un meniu complet, din toate grupele alimentare, pe cât posibil organic fără sare, zahăr și fără niciun fel de produse rafinate și mai puțin proporția crud/gătit (ușor) din alimentația ei… deși, dacă luăm în calcul faptul că este încă alăptată, cred că e în continuare high raw.
 
 Acum mi-am propus să scriu doar ce-i dau fetiței mele să mănânce la 2 ani și aproape 2 luni pentru că am primit întrebarea asta des în ultima vreme. În mare măsură, meniul fetiței este și al meu, doar că eu beau mai mult smoothie și mănânc mai multe frunze verzi… ceea ce cu ea a devenit mai dificil.
 
 MIC DEJUN 
 
 La micul dejun bea uneori puțin smoothie din frunze și fructe, smoothie doar din fructe cu câteva semințe sau puțin suc de portocale organice cu o linguriță de semințe de chia sau ronțăie un morcov mic.
 
 În timp ce bea sucul îi pregătesc cerealele, pe care le variez în permanență.
 
 Dintre cereale și pseudocereale, doar hrișca îi dau crudă (hidratată, încolțită și apoi deshidratată). O mănâncă simplă pentru că îi plac mult boabele crocante sau îi adaug câteva bucățele de banană și bucăți mici de nucă.
 
 Îi dau și orez sălbatic după ce îl “încolţesc” doar în deshidrator, însă nu se consideră crud, pentru că a fost tratat la temperaturi mari după recoltare.
 
 Am încetat a-i mai da fulgii integrali din ovăz sub formă crudă, pentru că nu știu dacă au fost hidratați pentru a scăpa de acidul fitic. Astfel îi pun în apă clocotită pentru 2-3 minute, apoi adaug bucăți mici de banană, măr, pară, in, cocos, nucă, semințe de floarea soarelui (un singur fel de nuci/semințe la o masă și max 1-2 feluri de fructe, de regulă banană și încă un fruct acrișor).
 
 Îi mai dau quinoa, amaranth, mei, orez brun, fulgi din grâu și secară germinată.
 
 Dintre cele de mai sus cel mai des îi dau hrișcă, mei, quinoa, amaranth, orez sălbatic, iar mai rar orez brun, fulgi din ovăz, fulgi din grâu și secară încolțite și asta pentru că prefer să îi dau cât mai puțin gluten și pentru că primele sunt mai bogate nutritiv pe calorie.
 
 Când nu mănâncă prea mult din cerealele de dimineață, îi fac după masă câteva paste King Soba bio (au multe variante: hrișcă cu wakame, cartof dulce cu orez brun) sau paste integrale cu ciuperci. Peste zi mănâncă și o bucățica de pâine de secară sau grâu integral cu secară făcută de noi în casă (nu i-aș da, dar e înnebunită după ea și nu vreau să o refuz prea categoric… aici dăm deja în parenting :) ).

 Dacă nu bea suc de portocale la micul dejun, i-l dau peste zi sau îi dau alte fructe exotice, în special citrice pentru că sunt bogate în vitamina C (e drept că frunzele și alte legume sunt mult mai bogate în vitamina C, însă nu vreau să o forțez cu ce nu acceptă). Tot zilnic îi dau zmeură sau mure (congelate, dacă nu e vară) sau boabe de rodie pentru că știu cât este de important să consume zi de zi alimente puternic antioxidante.
 
 PRÂNZ 
 
 La masa de prânz mănâncă o porție măricică de supă. Ori îi fac supă cremă, ori un fel de minestrone – adică supă cu tot felul de legume tocate mărunt, doar că la noi minestrone schimbă proporția rădăcinoase (cartof, morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină) – alte legume (roșii, ardei, ceapă), în favoarea celor cu un conținut mai mic de amidon. Fac supă foarte groasă și densă nutritiv, adică predomină legumele cu cea mai mare cantitate de nutrienți pe calorie.
 
 Adaug după cum urmează:
 
 Crucifere: varză, broccoli, conopidă sau gulie tocate foarte mărunt. Atunci când folosesc gulie, fac supă cremă pentru că gulia rămâne tare și nu e foarte atrăgătoare :) dacă nu, o blenduiesc. Varza și gulia pot foarte ușor să predomine în supă, însă atunci când pun broccoli sau conopidă, cea mică le preferă într-o proporție mai mică.
 
 Ceapă și/sau praz mult, uneori și puțin usturoi, pe care nu-l toc, ci doar îl tai în 2 și îl las în supă pentru câteva minute spre sfârșit.
 
 Leguminoase: la supă îi pun în special linte și fasole; năutul și mazărea le mănâncă separat.
 
 Alte legume sărace în amidon: ardei proaspeți sau deshidratați, roșii proaspete sub formă de suc de roșii făcut de casă (fără sare și fără ulei) sau deshidratate etc. Folosesc și castraveți, însă doar în supe crude sau semi-crude.
 
 Ciuperci de pădure românești organice (fierte și congelate).
 
 Rădăcinoase: în special țelină, apoi morcov, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel și, ocazional, câte un cartof organic.
 
 Verdeață: pătrunjel verde tocat, mărar, oregano etc.
 
 Îi condimentez supa și cu turmeric, puțină pastă de miso (o pastă făcută din boabe de soia fermentate, care ajută digestia, la detoxifierea organismului etc), țelină deshidratată și făcută pudră (țelina este bogată în sodiu în mod natural și dă un gust foarte bun mâncărurilor), puțin chimen, puțin coriandru.
 
 Uneori îi adaug în supă borș, varză murată făcută în casă cu foarte puțină sare sau lămâie… caz în care devine mai mult ciorbă.
 
 Îi mai adaug dovlecel sau, uneori, chiar o bucățică de dovleac plăcintar tocat foarte mărunt (dovleacul plăcintar da un gust foarte bun supelor).

 Nu las legumele la fiert mai mult de 15-20 minute la foc mic, iar după ce sting focul adaug verdeață tocată mărunt, condimentele, miso și un strop de ulei de măsline sau cocos.
 
 Pentru că timpul nu-mi permite mereu să îi fac supă din legume proaspete, am deshidratat și congelat spre sfârșitul verii foarte multe roșii, ardei, rădăcinoase, dovlecei, verdeață. În felul acesta îmi este destul de ușor să îi prepar supele atunci când sunt pe grabă.
 
 Uneori omit leguminoasele din supă și îi fac după masă o supică din linte sau îi fac alte combinații din câteva ingrediente crude și câteva la aburi, la care adaug și semințe, migdale măcinate.
 
 DUPĂ MASĂ ȘI PE SEARĂ  
 
 După masă mănâncă puțin și des, astfel că am mereu la îndemână o roșie, un castravete, bucățele de avocado, câteva boabe de năut fiert sau falafel făcut în deshidrator că aici sau în cuptor, biscuiţei sau grisine raw sau gătite la cuptor, fructele de care spuneam mai sus, tot felul de nuci și semințe (în special nuci clasice hidratate peste noapte, apoi deshidratate 12 ore, chia, in și cânepă)  și tot felul de alte bucate inventate  sau adaptate de mine, crude sau gătite ușor. Încerc să echilibrez meniul ei zilnic, astfel îi dau după masă mai ales din grupele alimentare din care n-a mâncat în prima parte a zilei.
 
 PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ  
 
 Îi dau aproape în fiecare zi iaurt din lapte crud de capră.
 
 SUPLIMENTE  
 
 Ocazional îi adaug superalimente în smoothie de fructe etc, însă ele nu reprezintă nicicum bază în meniul fetiței sau al nostru. O alimentație variată, pe cât posibil cu produse organice este ceea ce ne interesează în primul rând.
 
Toate cele bune!





SfatFarma logo duminică, iulie 08, 2018

Salată orientală de post (vegană)


salata orientala vegana

 Pentru zilele când duc dorul cartofilor gătesc salata asta pentru mine și soțul meu. E simplă, rapidă și gustoasă!
 
Ingrediente: 
  
 - Cartofi albi
 - Măsline light
 - Ceapă uscată sau verde
 - Zeamă de lămâie
 - Făină de boabe de muștar
 - Ghimbir proaspăt
 - Ulei de măsline
 - Sare roz de Himalaya
 - Piper
 - Pătrunjel
 
 Preparare: 
 
 De regulă cartofii se fierb în coajă pentru salata orientală dar eu prefer să-i curăț de coajă, să-i tai cubulețe și să-i fierb în apă. Ceapa se mărunțește și eu prefer să o scurg de zeamă. Măslinele întregi se taie în patru pe verticală și se scoate sâmburele, sau puteți cumpăra măsline fără sâmburi dacă vă e mai ușor. Ghimbirul se curăţă de coajă și se razuieşte fin.
 
 Apoi se face o “maioneză” din făină de boabe de muștar, uleiul de măsline, sarea, piperul și zeama de lămâie.
 
 După ce au fiert cartofii se scurg și se lasă la răcit. Apoi se adaugă în bol măslinele, ceapa, ghimbirul și se încorporează maioneza. Se servește rece cu pătrunjel tocat deasupra. Poftă bună!

salata orientala vegana





SfatFarma logo vineri, iulie 06, 2018

Batoane de semințe și nuci (Raw Granola Bars)


 Batoane de semințe și nuci (Raw Granola Bars)

 Ingrediente :

  • Ce nuci doriți (eu am pus migdale) 
  • Ce semințe doriți (eu am folosit semințe de floarea soarelui, de in, de susan, de cânepă și de dovleac) 
  • Un îndulcitor la alegere (eu am pus sirop de arțar) 
  • Scorțișoară din belșug 
  • Ghimbir ras 
  • Puțină sare de Himalaya

 Preparare:
 
 Nucile și semințele se înmoaie (în afară de cele de cânepă). Migdalele, semințele de floarea soarelui și cele de dovleac le-am hidratat peste noapte toate la un loc, iar susanul cu inul aproximativ 2 ore.
 
 Înmuierea semințelor și nucilor este esențială pentru o digestie optimă, eliberându-se astfel inhibatorii de enzime prezenți în mod natural în aceste alimente. Această metodă este defapt un început de germinare.
 
 Siropul de arțar (sau de agave, sau mierea, sau ștevia) se amestecă bine cu scorțișoara, ghimbirul dat pe răzătoarea fină și sarea.
 
 Semințele și nucile (în afară de in și susan) se scurg de apă, se clătesc bine și se lasă la scurs. Se dau la robot și se macină dar nu foarte mult (să rămână bucăți destul de mari).
 
 Apoi se dau prin sosul făcut anterior și se adaugă semințele de cânepă și eventual alte superfoods dorite (maca, lucuma, mesquite, spirulină pudra, goji, sfărâmătură de cacao crudă, etc.).
 
 Compoziția rezultată se întinde pe o hârtie de copt în grosime de circa 6-7mm și apoi se porționează în pătraţele sau dreptunghiuri. Se dă la deshidrator sau dacă nu aveți unul, la cuptorul convențional cu focul dat la mic și cu ușa întredeschisă, până devin crocante.
 
 Se pot ține la frigider într-un borcan de sticlă închis etanș foarte mult timp.
 
 Aceste batoane sunt o gustare excelentă. Eu fac mai multe, le țin la frigider și astfel când nu am timp să prepar ceva, am la îndemână ceva gustos gata preparat! Enjoy!




SfatFarma logo luni, iulie 02, 2018

Alimentele fermentate - partea III-a - două reţete de varză murată


alimentele fermentate varza murata

 Voi scrie astăzi despre (aparent) banalele legume murate (în special varza murată), despre care lumea încă vorbește, însă pe care tot mai puțină lume le prepară acasă și le consumă în mod frecvent.

 Voi încerca să scot în evidență de ce alimentele fermentate (crude, nu pasteurizate și nu cu oțet) reprezintă veriga lipsă din dieta modernă și cât de important (și de ușor) este să întărim sistemul imunitar prin consumul de legume fermentate.

 Ce lucruri minunate fac legumele fermentate: 
 1. Cresc longevitatea. Putem să ne gândim la bacteriile prietenoase din legumele fermentate ca la mici fabrici de enzime. Consumându-le, economisim din enzimele organismului și le folosim pe acestea din urmă pentru a elimina toxine, pentru a întineri celulele și pentru a întări sistemul imunitar - toate acestea duc la o viață mai lungă și un organism mai sănătos.

 2.  Sunt alcalinizante și foarte detoxifiante. Ele ajută la restabilirea echilibrului organismului când acesta este toxic și acid. Microflora este extrem de eficientă în a se asigura că minerale precum calciul și magneziul sunt absorbite din colon, de unde sângele le ia ușor și le transportă către celule. Având un echilibru optim de minerale, organismului îi este ușor să se mențină alcalin. Cancerul, diabetul, paraziții și virușii nu se pot dezvolta într-un mediu alcalin.

 3. Cu fiecare masă care conține legume fermentate reînnoim grădina interioară de bacterii prietenoase.

 4. Bacteriile prietenoase din legumele fermentate ne apăra de agenții patogeni.

 5. Pe măsură ce îmbătrânim, sistemul imunitar devine tot mai puțin eficient, făcându-ne mai vulnerabili în fața bolilor- cu atât mai mult avem deci nevoie de alimente fermentate care să ne asigure o microfloră sănătoasă și deci un sistem imunitar puternic pe termen lung.

 6. Legumele fermentate  joacă și rol de alchimiști prin faptul că fabrică vitaminele B acolo unde sunt foarte ușor de absorbit, precum și vitamina K2, care joacă un rol foarte important în protecția sistemului cardiovascular și a oaselor (dar și în reducerea simptomelor de diabet).

 7. Alimentele fermentate sunt chiar mai potente decât suplimentele probiotice. Microflora obținută de la legumele organice crescute în sol formează puternice relații sinergetice pentru a se asigura că (se) vor prolifera. Ele sunt echipate pentru a supraviețui în natură și nu în laborator, așa cum se întâmplă în cazul suplimentelor.  Mie îmi place mult ideea de a combina ceea ce oferă alimentele fermentate cu suplimente probiotice pentru un efect maxim, prin adăugarea conținutului câtorva capsule probiotice atunci când punem la fermentat varză și alte legume.

 8. Chiar și atunci când legumele fermentate nu sunt organice, bacteriile prietenoase vor distruge din pesticide și alte substanțe nocive și le vor elimina prin colon; chiar și mercurul din peşte poate fi distrus prin fermentare (și adăugarea de anumite condimente);

 9. Murăturile ajută și la absorbția eficientă a nutrienților din mâncărurile împreună cu care sunt consumate, prin creșterea biodisponibilității nutrienților și corectează astfel deficiențele.

 10. Am mai spus și confirm pentru că simt pe pielea mea: alimentele fermentate ajută la controlarea poftelor de dulce. Zahărul și alcoolul spală mineralele din oase, făcând sângele acid. Deși știm cu toții cât de important este să le evităm, ele provoacă dependență și celor mai multora dintre noi ne este aproape imposibil să le rezistăm. Alimentele fermentate fac o treabă nemaipomenită și în această privință, dar și în privința controlării apetitului în general.

 11. Zahărul din anumite legume (morcov, sfeclă) este o problemă pentru unele persoane întrucât poate crea dezechilibre la nivelul florei benefice; acest lucru se schimbă însă atunci când acele vegetale sunt fermentate; bacteriile vor consuma zahărul, iar noi ne vom bucura și de acele legume care altfel nu sunt optime pentru unii dintre noi;

 12.  Alimentele fermentate ajută digestia și prin gustul lor acru dat de acidul lactic. Gustul acru stimulează mișcarea peristaltica, astfel încât intestinele vor avea parte de o eliminare mai ușoară. Un rol important joacă aici și prezența fibrelor (băuturilor probiotice din postarea anterioară le lipsesc fibrele, însă în rest aduc același set de beneficii precum legumele fermentate).

 13. Nu degeaba este bine ca legumele din familia crucifere să predomine atunci când punem la murat. Ele sunt extrem de eficiente în lupta cu boli grave precum cancerul. Cruciferele ajută la schimbarea tendinței estrogenului de a se detoxifica în ficat, în schimb îl fac să găsească alte căi de eliminare și astfel scade riscul de cancer ovarian, uterin, de sân precum și de boli inflamatorii precum sindromul premenstrual.

 Ar mai fi și alte lucruri de spus, însă vreau să am loc și pentru 2 rețete ușoare.

 1.  Rețeta mea rapidă de varză murată 
 Ingrediente:

- 1 căpățână medie de varză;
- 1-2 morcovi medii;
- 1 linguriță sare de Himalaya;
- 1 legătură mărar;
- 1 borcan de 1 l cu capac.

 Preparare:
 Se curaţă varza și morcovul și se taie bucăți mari. Se spală și mărarul, apoi se pun toate în robotul de bucătărie (dacă morcovii sunt prea tari, pot fi mărunțiți primii în robot, apoi se mărunţesc restul legumelor). Pulsăm până când toate legumele sunt mărunțite bine. Transferăm amestecul într-un castron din ceramică sau din inox, adăugăm sarea și frământăm bine 2-3 minute până începe să iasă zeama din legume. Se pune totul în borcan, se presează bine ca să iasă lichidul deasupra și se pune capacul. Eu nu închid borcanul etanș dacă nu pun capsule probiotice, ci îl pun cu totul într-un castron mai mare pentru 2-3 zile, până îmi place gustul, apoi pun borcanul închis bine în frigider.

 Un astfel de borcan îmi ajunge pentru o săptămâna (în paralel consum borș, alte murături și, mai nou, Kvass).

 2. Rețetă preluată din The Body Ecology Diet de Donna Gates și Linda Schatz (va ieși o cantitate mult mai mare decât la prima rețetă)
  Ingrediente:

- 3 căpățâni de varză mărunțite în robot;
- 6 morcovi mari mărunțiți în robot;
- 4 cm de rădăcină de ghimbir, curățată și tocată mărunt;
- 6 căței de usturoi, curățați și tocați.

 Preparare:
 Se pun toate legumele într-un castron mare de ceramică sau de inox. Se iau câteva căni din amestec și se pun în blender, apoi se adaugă apă filtrată și se mixează până când obținem un suc gros. Sucul obținut se pune în castronul cu legume tocate, unde amestecăm totul bine. Se pune amestecul într-un borcan mare și se presează cu pumnul sau cu un făcăleț. Se umple borcanul până aproape de gură lui, lăsând doar 2-3 cm liberi. Se rulează câteva frunze de varză și se pun peste legume, în spațiul rămas. Se închide bine borcanul și se lasă la temperatura camerei (ideal, 21 de grade Celsius) pentru cel puțin 3 zile. O săptămâna e chiar mai bine.

 La oricare din aceste rețete se pot adăuga 1-2 capsule probiotice, caz în care este bine să se țină borcanul închis etanș de la început. Ideal este că la fiecare masă la care se consumă proteine sau amidon, să se adauge și 4-5 linguri pline de varză murată. Legumele fermentate nu trebuie gătite, altfel se distrug enzimele și bacteriile prietenoase.

 Stră-stră-stră bunicii noștri nu aveau nevoie să știe cum se absorb mineralele cu ajutorul alimentelor fermentate, ei nu trebuiau să știe nici în ce fel microflora  le stimulează  funcționare  sistemului imunitar pentru  învățau să mănânce sănătos, local, sezonier de la părinții lor. Învățau de asemenea cum să păstreze alimentele pentru iarnă.

 De câteva zeci de ani încoace însă am încetat a mai transmite din generație în generație cum trebuie să mâncăm pentru a fi sănătoși și iată-ne cu tot felul de dezechilibre pe care încercăm să le corectăm prin medicamente sau pe care le ignorăm și, deși trăim mai mult, trăim vieți chinuite de tot felul de boli, mai ales după vârsta de 40-50 de ani. De ce să nu ne străduim să facem câteva schimbări care să ne îmbunătățească calitatea vieții și de ce să nu facem un efort pentru copiii noștri, pentru a-i vedea crescând frumoși și sănătoși. Ține doar de noi! Consumul de alimente fermentate nu este singurul pas necesar, este însă printre cele mai importante lucruri ce ar trebui să ocupe agenda mamelor și bunicilor. Dați-vă timp, va trece poate jumătate de an, poate un an sau poate mai mult până vă va intra în reflex să faceți alte lucruri decât cele cu care sunteți obișnuiţi în bucătărie. Efortul merită însă cu prisosință!