vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

SfatFarma logo luni, august 13, 2018

Despre enzime și gătitul alimentelor la foc


enzima

 Sunt multe lucruri care îmi plac la dieta vegană crudă, începând cu faptul că atunci când jonglezi cu rețetele te face să mănânci mai sănătos per ansamblu, indiferent de cât de raw.
 
 Atunci când debutezi în lumea raw, de multe ori pentru că e cool, e greu să discerni care informații sunt reale, care exagerate și care sunt pe jumătate adevărate. Mai ales că cei care-ți sar în ochi prima data și te bombardează cu informații sunt guru raw, în special americani (nu mă înțelegeți greșit, avem ce învăța de la ei, doar că trebuie îngurgitați/abordați/digerați cu atenție). În afară de faptul că te fac să fii confuz legat de superalimente, îți spun iar și iar cât de importante sunt enzimele din plantele crude și cât de rău ne e fără ele (indiferent de ce spun studii concrete făcute de specialiști în nutriție). Din fericire lucrurile nu sunt chiar așa de stricte și asta o spun surse foarte bine documentate.
 
 Astfel, potrivit lui Joel Fuhrman (după mulți ani de experiență cu dieta vegană), lumea raw susține, într-o mare proporție, că prin gătit cu foc alimentele pierd aproximativ 50% dintre nutrienți, iar majoritatea enzimelor sunt distruse. Este drept că, atunci când mâncarea este coaptă la temperaturi mari, prăjită sau făcută la grătar, se formează anumite substanțe toxice și cei mai imporanți nutrienți sunt pierduți. Multe vitamine sunt solubile în apă și un important procent este pierdut prin gătire, în special la temperaturi foarte mari. Este drept și că multe enzime din plante sunt benefice pentru sănătate. Și acestea pot fi distruse prin gătit la temperaturi mari.
 
 Cu toate acestea, nu putem cataloga orice formă de gătit că fiind total nocivă. Doar cantități mici de nutrienți se pierd atunci când facem o supă de pildă, dar mulți alți nutrienți devin mai ușor absorbabili (consumând și apa în care au fiert legumele, mare parte din vitamine sunt recuperate). Acești nutrienți ar fi fost pierduți dacă acele alimente ar fi fost consumate crude. Atunci când fierbem sau gătim la aburi anumite legume sau leguminoase (fasole, năut, linte etc) creștem capacitatea de digestie și absorbție a multor componente benefice și nutritive.
 
 Fiertul și gătitul la aburi înmoaie celuloza și schimbă structura celulară a plantelor, astfel încât organismul va trebui să fabrice mai puține și nu mai multe enzime pentru a le digera. Atunci când fierbem la foc mic, la 100 de grade Celsius, evităm complet dezvoltarea acelor substanțe toxice care apar la prăjit/copt. Acrilamidele sunt unele dintre cele mai periculoase substanțe și apar atunci când mâncarea este rumenită, dar nu și atunci când fierbem sau gătim la aburi.
 
 În multe cărți care promovează dieta vegană crudă, precum și pe internet, circulă informații conform cărora enzimele din plante, sensibile la căldură, trezesc anumite reacții chimice când ajung în organismul uman, ajutând digestia. Acest lucru nu este adevărat, susține dr. Fuhrman. Plantele nu produc enzime care ajută animalele/oamenii să le digere mai bine. Organismul nostru produce cantitatea de enzime necesară pentru digestie. Nu suntem prost echipați în ceea ce privește digestia normală a alimentelor. Nu este deci adevărat că atunci când consumăm vegetale crude organismul nostru trebuie să producă mai puține enzime. Un organism sănătos produce exact numărul de enzime de care are nevoie pentru a digera bine mâncarea, iar enzimele pe care le folosește corpul uman pentru alte procese sunt speciale pentru nevoile noastre și nu sunt prezente în plante. Suntem capabili să producem ce ne trebuie dacă avem materie primă corespunzătoare.
 
 De asemenea, conform nutriționistelor Brenda Davis și Vesanto Melina (autoarele a Becaming raw, alături de alte cărți pe acest domeniu), cei care susțin și promovează faptul că enzimele din plante sunt indispensabile pentru sănătatea omului, se bazează în primul rând pe lucrările lui Edward Howell, un pionier în nutriție pe la începutul secolului 20, când multe vitamine nu fuseseră descoperite și când nu se știa încă nimic de fitochimicale. Unele dintre teoriile lui sunt încă susținute, altele însă au fost desființate de mult. Alimentația vegană crudă oferă multe avantaje, iar enzimele se numără printre ele. Există dovezi care arată rolul benefic al enzimelor în ceea ce privește digestia, însă acest rol este diferit și nu atât de critic pe cât sugerează unii raw foodiști. De asemenea, nu toate enzimele sunt distruse la 46-48 grade Celsius, procesul fiind mai degrabă unul gradual, în unele cazuri chiar reversibil.
 
 Ce se știe despre enzime:
 
 1) Sunt eliberate atunci când mâncarea este mestecată sau mărunțită prin blenduire, râșnire etc. Activitatea acestora se intensifică în trei momente: înainte să începem să mâncăm (pe când smoothie-ul e încă în blender sau pahar), când alimentele se află în gură și când acestea ajung în partea superioară a stomacului.
 
 2) Mâncarea stagnează în partea superioară a stomacului pentru 20-60 de minute, în medie 40 de minute. Această zonă a stomacului este ca un fel de rezervor, fără ca aici să fie eliberat acid clorhidric și unde alimentele sunt doar amestecate puțin. Nu este clar încă cât de importantă este această etapă de predigestie pentru întregul proces digestiv. Se știe însă că cea mai mare parte a modificării chimice a mâncării are loc în intestinul subțire. Asta duce la concluzia că enzimele din vegetale au un rol relativ minor în digestia acestora.
 
 3) Pe măsură ce mâncarea coboară spre partea de jos a stomacului, ph-ul acestuia scade de la 4,5- 5,8 % până la 1,3- 2,5 %, iar enzimele din alimente sunt în mare măsură inactivate. Prin urmare, puține enzime din alimente rezistă până în intestinul subțire (numărul lor este însă variabil, depinzând de mulți factori).
 
 4) Enzimele găsite în alimentele “vii” precum bacteriile prietenoase din iaurt, par a avea șanse mult mai mari de supraviețuire în fața acidului din stomac și de a fi încă în funcțiune atunci când ajung în intestinul subțire.
 
 5) Unele enzime, precum mirosinaza (găsită în crucifere* precum broccoli, conopidă, kale) și aliinaza (ce se află în alimentele bogate în sulf, precum usturoiul, ceapa) ajută la convertirea fitochimicalelor în metabolitii lor activi. Aceste enzime sunt distruse prin gătire, astfel încât consumul unor astfel de alimente în formă crudă poate fi benefic.
 
 Aceste informații susțin ideea de dieta predominant crudă, ceea ce înseamnă că trebuie să profităm de nutrienții dați de alimentele crude, astfel că eu, personal, voi crește puțin proporția în favoarea alimentelor preparate folosind căldura. Un aspect deloc de neglijat: atunci când gătim ușor anumite mâncăruri, volumul lor scade foarte mult și astfel consumăm cantități mult mai mari decât am fi putut în formă crudă. Să luăm exemplul spanacului: când facem o salată, mâncăm 1-2 mâini de spanac – dacă-l gătim însă la aburi, consumăm și un kilogram. Veți spune că pierdem ireversibil anumite vitamine (mineralele rezistă la temperaturi foarte mari) și așa este, de aici și nevoia de a mânca cât mai variat, din toate grupele de alimente: frunze, legume, fructe, nuci/semințe, leguminoase, cereale integrale.
 
 În consecință, să ne bucurăm de cât mai multe alimente crude pentru a beneficia de calitățile lor protectoare și nu atât de enzimele pe care le pun la dispoziția digestiei noastre, dar și de (variate) alimente gătite ușor cu foc,  pentru a întruni numărul optim de calorii și a beneficia de nutrienții oferiți și de acestea.




SfatFarma logo miercuri, august 08, 2018

Spaghete Bolognese raw vegan


spaghete bolognese

 Mărturisesc faptul că am fost sceptică atunci când am auzit pentru prima dată de spaghete din dovlecei. Am și gustat o dată la o demonstrație culinară și nu m-au impresionat. Astfel s-au scurs luni bune până să le mai dau o șansă. Când m-am hotărât însă să incerc… rezultatul a fost impresionant!

 Principala regulă pentru asemenea delicatese este să nu amestecăm spaghetele de dovlecei cu sosul și  restul ingredientelor (și al toppingurilor ) până în momentul în care așezam totul în farfurie. În caz contrar, riscăm să iasă  apa din dovlecei și să dilueze tot amestecul.

 Hai să vedem cum se fac, ca la carte :) ! Vor ieși 5-6 porții.

 1) Spaghete din dovlecei 

spaghete din dovlecei

 Veți putea face cu ușurință folosind un spiralizator de legume (am să vă povestesc ce alte minuni puteți face cu un astfel de gadget). Dacă nu vreți să investiți într-un spiralizator, puteți să faceți în felul următor: curățați dovleceii, le tăiați marginile în așa fel încât să obțineți un dreptunghi, tăiați felii subțiri pe lungime, apoi fâșii de lățimea dorită.

 Pentru rețetă de față folosiți 5-6 dovlecei medii.

 2) “Carne” tocată raw vegană 

carne raw vegan


 Rețeta de aici. Dacă nu aveți timp să faceți “carnea” tocată, dar salivați la gândul acestei rețete, puteți folosi doar ciuperci tocate, pe care le marinați 15 minute în puțin sos de soia (de preferința Tamari) și puțin ulei de măsline (sunt ok și nemarinate).

 3) Sos 


sos raw pentru spaghete bologneze

 Ingrediente:
- 6 roșii deshidratate (sau o mână de fulgi de roșii deshidratate – găsiți la Plafar);
- 3 roșii mari curățate de semințe; – 1 cățel usturoi;
- 1/2 ardei gras;
- 1 cm ardei iute;
- câteva frunze de busuioc proaspăt (sau 1-2 lingurițe uscat);
- câteva frunze de oregano proaspăt (sau 1-2 lingurițe uscat);
- 1/2 linguriță sare;
- puțin piper măcinat;
- 3 linguri ulei de măsline.

 Preparare:
 Puneți toate ingredientele în blender și mixați până când totul este omogen. Veți obține o pastă nu prea subțire, nu prea groasă, cu un gust și un miros irezistibil. Aveți voie să gustați imediat ce ați oprit blenderul :) .

 4) Parmezan raw (opțional) 

 parmezan raw


 Ingrediente:
- 1 cană de nuci clasice sau migdale;
- 1/2 cană de drojdie inactivă;
- 1 lingură sare de mare (cam multă, știu).

 Preparare:
 Tocați nucile/migdalele cu un cuțit sau în robotul de bucătărie, amestecați cu drojdia inactivă și cu sarea și dați deoparte într-un castronel chic.

 Finalizare:
 Acum că aveți totul pregătit, invitați pe toată lumea la masă, puneți “carnea” tocată crudă într-un castron, amestecați cu grijă sosul cu “carnea”. Puneți câte o porție de spaghete în fiecare farfurie,  turnați și câte un polonic de sos deasupra, după care presărați după gust și o lingură de parmezan.

 Poftă bună!




SfatFarma logo duminică, august 05, 2018

"Carne" tocată vegană crudă


carne tocata raw vegana

 Ce se întâmplă dacă în loc să facem burgeri raw întindem compoziția pregătită pentru prepararea lor pe o tavă a deshidratorului și o lăsăm la uscat vreo 3 ore? Ei bine, obținem un soi de tocătură, potrivită pentru tare multe preparate crude: putem umple lipii raw cu ele, le putem folosi la spaghete raw. Ce n-aș omite dintr-o astfel de rețetă sunt ciupercile și ceapa (pentru impresia de gătit) și dovlecelul (care leagă foarte discret, dar eficient, compoziția).

 Ingrediente:
- circa 150 g nuci clasice/semințe de floarea soarelui/nuci de Brazilia;
- 1 dovlecel mediu;
- 10 ciuperci medii;
- 1 ceapă albă măricică;
- 1 cățel de usturoi;
- 1 roșie (inițial n-am pus, dar când am repetat rețeta am adăugat și mi-a plăcut mai mult);
- 1/2 ardei galben;
- o mână mică de pătrunjel;
- zeama de la jumătate de lămâie;
- 2 linguri Tamari (sos de soia) sau 1/4 linguriță sare de mare;
- puțin piper.

 Preparare:
 Tocați foarte mărunt nucile (cu un cuțit sau în robot), ceapa, ciupercile, ardeiul, roșia, pătrunjelul, dați prin răzătoarea mică dovlecelul, amestecați toate ingredientele într-un castron și adăugați condimentele. Întindeți compoziția pe o tavă a deshidratorului (pe hârtie de pergament sau paraflex) și lăsați 3 ore în deshidrator la 46 de grade Celsius.

 De îndată ce e gata și încă ușor caldă, ungeți o foaie de salată verde sau varză cu puțin muștar granulat organic, puteți pune 2-3 linguri de compoziție, adăugați și câteva felii de avocado, roșii, înfășurați și savurați!

 Tip: 
 Mare grijă, se apropie sezonul nucilor – faceți-vă provizii până anul viitor pe vremea asta, economisind astfel destul de mulți bani. De preferat ar fi să le depozitați nesparte, însă dacă nu aveți posibilitatea asta, păstrați-le (odată sparte) în frigider sau congelator. De prisos să vă spun că sunt doldora de Omega 3, de care cu toții avem mare nevoie toată viața. Știu că este indicat să variem nucile/semințele, însă nu se supără nimeni dacă baza o reprezintă nucile clasice.

 Poftă bună!




SfatFarma logo duminică, iulie 29, 2018

Panglici raw din dovlecei cu ciuperci


paste raw

 Zilele astea m-am gândit să scriu un articol de paste pentru care nu e nevoie sa avem un spiralizator. Pentru rețeta următoare, tot ce avem nevoie este cuțit și un blender… ba chiar doar de o râșniță de cafea dacă nu avem blender.

 Rețeta de azi seamănă înfiorător de bine la gust cu pastele clasice cu ciuperci și smântână și unde mai pui că este cât se poate de sănătosă.

 Pentru că tot pomenim de dovlecel, această rudă a pepenilor, dar și a castraveților, hai să-i recunoaștem meritele principale:

- mult mai bogat în carotenoide, antioxidanți cheie, decât se credea până nu de mult (deși cei de vară nu au o culoare foarte intensă, așa cum ne așteptăm să fie vegetalele cele mai puternic antioxidante, studii recente arată că este în topul celor mai protectoare vegetale din acest punct de vedere);

- are o compoziție unică de polizaharide, protejând împotrivă diabetului;

- protejează împotrivă bolilor de ochi, datorită carotenoidelor luteină și zeaxantina;

- bogat în mangan, magneziu, potasiu, vitamina C (mai ales în stare crudă și consumat la scurt timp după culegere), vitamina A, vitamine din complexul B și multe alte vitamine și minerale;

- este antiinflamator, având raportul Omega 3 : Omega 6 de 1,6 : 1 (ajută la reglarea raportului dintre cele două – o mare problemă a tuturor în ziua de astăzi);

- bogat în fibre - deci ajută digestia;

- gătit la aburi, chiar și după ce a fost congelat, își păstrează mare parte din nutrienți.

 Să vedem rețeta!

 Ingrediente pentru fettucine: 
- 2-3 dovlecei medii sau unul mare;

 Preparare fettucine: 
 Tăiați dovleceii felii subțiri pe toată lungimea, apoi tăiați panglicuțe de cca 1/2 cm, tot pe lungime. O mandolină sau un curățător de cartofi v-ar ajuta, însă nu sunt indispensabile. Dați panglicutele deoparte într-un castron.


 Ingrediente dressing:
- 100 g caju/nuci de macadamia/nuci de Brazilia sau o combinație între cele 3, hidratate 2-3 ore;

- cca 130 ml apă;

- 10-15 frunzulițe de busuioc proaspăt sau 2 lingurițe de busuioc uscat;

- 2 lingurițe oregano uscat (dacă aveți proaspăt, folosiți din acela);

- 1-2 căței usturoi (după gust);

- 2 linguri zeamă de lămâie sau 1 lingură oțet de mere;

- 2 linguri ulei de măsline;

- 1 cm ardei iute;

- puțin piper măcinat;

- puțină sare.

 Preparare dressing: 
 Puneți toate ingredientele în blender și mixați până la omogenizare. Ar trebui să obțineți o pastă ceva mai groasă decât compoziția clasică de clătite. Dacă nu aveți blender, dar aveți râșniță de cafea, nu hidratați nucile, ci râșniți-le bine, apoi amestecați-le cu apă, ulei, zeama de lămâie cu ajutorul unui tel; tocați restul ingredientelor foarte mărunt și mutați totul într-un castron, omogenizând totul cu telul. Fiți liberi să mai adăugați usturoi sau alte condimente, după gust.

 Toppinguri: 
- ciuperci tocate (eu am folosit ciuperci sălbatice, fierte);

- roșii cherry;

- capere, măsline fără sâmburi tocate mărunt (eu n-am avut la îndemână, însă sigur merg excelent);

- roșii deshidratate sau proaspete tocate mărunt (dacă folosiți proaspete, curățați-le de sâmburi);

- busuioc proaspăt tocat.


 Servire: 

  Puneți pastele în vasul în care veți servi, apoi turnați din belșug din dressingul delicios. Adăugați ciupercile și orice alte toppinguri vă plac. Serviți imediat.

 Tăiați fâșii, dovleceii stau cam 2 zile la frigider, iar dressingul rezistă și 5-6 zile.

 Ar trebui să ne facem o regulă din a consuma dovleceii cu tot cu coajă, întrucât acolo sunt mare parte din antioxidanți.  Atunci când îi consumăm cu coajă, ar fi de preferat să fie organici, ca să evităm substanțele dăunătoare folosite în agricultura convențională.

 Dragi mămici care citiți postarea, încercați cât de curând rețeta cu strumfeii voștri!
 Veți face un pas mare spre o dietă mai sănătoasă pentru copii, întrucât știm că pastele sunt printre preferatele lor. Puteți să tăiați dovleceii în diverse mărimi și forme, totul e să fie subțiri, ca să nu rămână prea crocanți și să strâmbe copiii din nas că nu sunt pastele moi cu care s-au obișnuit.

 Poftă bună!




SfatFarma logo vineri, iulie 27, 2018

Cât timp trebuie să hidratăm semințele?


hrisca

 Întrucât de-a lungul timpului mai multe mămici m-au întrebat cât trebuie hidratate anumite nuci sau semințe, vin cu câteva detalii care să lămurească problema pentru cele mai consumate oleaginoase. Articolul vizează strict durata de hidratare înainte de a fi imediat consumate în diverse rețete, nu voi aduce în discuție încolțitul (asta va fi făcută în altă postare, în care voi cuprinde mai multe semințe și cereale).
 
 1. alune de pădure – 2 ore;
 2. caju – nu trebuie puse în apă, dar dacă le folosiți pentru dressing-uri, vă vor ieși mai cremoase dacă le hidratați 2 ore;
 3. cânepă (semințe decorticate) – nu au nevoie de hidratare, deși unele persoane le digera mai bine după ce sunt scufundate în apă câteva ore;
 4. chia (semințe) – 6-8 ore la frigider; eu le folosesc râșnite, fără să le mai hidratez/deshidratez, pe post de liant în grisine/pâinici crude (caz în care bem multă apă, pentru că absorb în lichid până la de 12 ori greutatea lor). Apa în care stau devine gelatioasa.
 5. dovleac (semințe) – 4-6 ore;
 6. floarea soarelui (semințe) – 4-6 ore;
 7. fistic – nu trebuie hidratat;
 8. hrișcă – 6-8 ore; trec și hrișca aici pentru că o folosesc des în rețetele mele. De obicei cumpăr 1 kg, las la hidratat, la încolțit 2 zile, apoi o deshidratez, însă se întâmplă să o folosesc și așa cum o cumpăr;
 9. in (semințe) – la fel ca și chia, se folosesc râșnite drept liant pentru ronțăieli crude (fie râșnite și amestecate în aluaturi, fie hidratate întregi circa 20 minute și amestecate). Pot fi presărate întregi (uscate) sau râșnite peste salate etc. Apa în care stau devine gelationoasă.
 10. migdale – 8-12 ore; dacă aveți răbdare, curățați-le și de coajă după ce le-ați hidratat – laptele/brânzica/diversele creme ies mai albe și mai delicate astfel;
 11. nuci de Brazilia – nu trebuie hidratate, dar dacă le folosiți pentru dressing-uri, vă vor ieși mai cremoase dacă le lăsați în apă 2 ore;
 12. nuci clasice – 6-8 ore; sunt delicioase hidratate și apoi deshidratate, mai ales proaspăt sparte – noi pe acestea le folosim cel mai mult (sunt de două ori mai antioxidante decât alte oleaginoase);
 13. nuci pecan – 2-4 ore;
 14. susan (semințe)- 4-6  (de regulă nu le hidratez, mai ales dacă sunt decorticate);
 Acestea sunt intervalele acceptate în general, deși o să găsiți și alte variante pe net.
 
 Aș vrea să precizez că, deși este ideal să hidratam nucile și semințele  înainte de utilizare, acest pas nu trebuie să împiedice persoanele care nu găsesc timp să le hidrateze, să le consume. Oricum ele trebuie mâncate în cantități mici și, hidratate sau nu, vor aduce beneficii sănătății.
 
 Diferența constă în faptul că, odată hidratate, inhibatorii de enzime sunt neutralizați,  iar vitaminele și mineralele vor fi asimilate mai ușor. Practic, în apă, semințele prind viață, ele primind semnalul că trebuie să înceapă dezvoltarea.
 
 Există și un dezavantaj în privință hidratării, nu de ordin nutrițional, ci practic – și anume acela că atunci când sunt umede, oleaginoasele nu pot fi folosite în blaturi raw pentru prăjituri, ci trebuie (de regulă) deshidratate; în acest caz, dacă nu aveți deshidrator, folosiți-le pur și simplu, fără să le țineți în apă. După hidratare pot fi folosite pentru a fi consumate ca atare, ciopârțite și folosite că topping-uri pentru salate sau la prepararea de dressinguri și a laptelui/brânzei  raw.
 
 Dacă se întâmplă să hidratați o cantitate mai mare decât vă trebuie, puteți să le țineți câteva zile la frigider într-un borcan cu capac, plin cu apă. Clătiți și schimabati apa zilnic pentru a păstra prospețimea.
 
 P.S.: Vă rog să-mi atrageți atenția dacă n-am trecut în listă ceva ce vă interesează.




SfatFarma logo luni, iulie 23, 2018

Sushi vegan delicios


sushi vegan

 Tot din categoria rețete pe care mi-a fost teamă să le încerc până acum. Și din nou rezultatul a întrecut așteptările.
 
 Mare fan sushi în trecut, știam că e tare periculos să deschid cutia Pandorei și am tot amânat să încerc reţeta asta.
 
 De ce-am scris doar sushi vegan și nu raw vegan - pentru că nu am găsit nicăieri sushi Nori crude și atunci am folosit din cele prăjite – ei zic că sunt doar uscate, dar mi-e greu să cred asta după culoare. De asemenea am adăugat puțin ulei din semințe prăjite de susan (de altfel utilizat de mulți raw vegani) în ideea de a-i da un gust cât mai aproape de ce speram să obțin. Am făcut rulouri sushi, maki sushi în Japoneză. Mai sunt și alte forme de sushi, precum temaki (în formă de cornet) sau nigiri sushi (ingredientele sunt cuprinse de o fâșie subțire de Nori, nu în totalitate ca la maki).

 Ingrediente pentru 24 maki sushi (am folosit 4 foi de alge Nori): 

 “Orez lipicios (sticky rice): 
- 3 rădăcini de mărime medie de păstârnac (da, ați citit bine);
- 10 nuci de macadamia (opțional);
- 1 lingură ulei de susan prăjit (opțional);
- 1 lingură ulei de in (opțional);
- 1 linguriță oțet balsamic;
- 1 lingură semințe de in negru (opțional);
- 1/4 linguriță sare;

 Singurele neoptionale sunt algele marine și păstârnacul – în rest puteți experimenta cu ce uleiuri și cu ce condimente vreți.
 Pentru a obține “orezul”, curățați păstârnacul, tăiați-l în bucăți de 2-3 cm și puneți-l în robotul de bucătărie împreună cu restul ingredientelor. Pulsati până obțineți o textură asemănătoare cu a orezului alb cu bob mic.

 Legume de pus peste “orez”:  
- 1 avocado bine copt, tăiat fâșii verticale;
- 1 ardei gras roșu tăiat fâșii;
- 1 castravete mediu curățat de coajă și sâmburi și tăiat fâșii;
 Mai puteți pune fâșii de dovlecel, morcov etc. 
 
 Sos: 
 N-am avut clasicul sos de hrean și muștar, wasabi, și nici ghimbir murat așa că am făcut un amestec din:
 
- 2 linguri sos de soia Tamari;
- 1/2 linguriță ghimbir praf;
- 1/2 linguriță sirop de arțar (puteți pune puțin zahăr nerafinat de trestie sau omite complet);
- 1/2 linguriță oțet balsamic.
 
 Prepare rulouri sushi: 
 Faceți rulourile întinzând o foaie Nori pe un tocător, cu fața lucioasă în jos. Pe jumătatea de jos a foii puneți un strat uniform de “orez”. Peste “orez” puneți câte un rând de legume. Începeți să rulați cu grijă, cât mai strâns, dar nu atât încât să iasă ingredientele în părți. De îndată ce ați terminat de rulat, udați cu puțină apă capătul de sus a foii, pentru a putea să o lipiți de rulou. Nu este obligatoriu să aveți covoraș din bambus, rulați pur și simplu cu mâinile. Tăiați în 6 rulouri mici cu un cuțit cât mai ascuțit. Dacă nu vă descurcați cu indicațiile mele, ajutați-vă de acest filmuleț (doar că voi veți pune “orezul” pe 1/2 din Nori, nu pe 2/3).

 Și copilașii se pot bucura din când în când de o astfel de rețetă după vârsta de 1 an, dar numai după ce mănâncă foarte bine singuri. Vom evita să punem sare și ulei de susan dacă dăm copiilor!
 
 Serviți musai cu bețișoare! Poftă bună!

P.S.:
 Algele marine sunt campioane la capitolul minerale. Ele conțin toate mineralele aflate în ocean, aceleași cu mineralele ce se găsesc în sângele uman. Oferă și o varietate de fitonutrienţi unici, având rol antioxidant. Sunt o sursă excelentă de iod și vitamina K, o sursă foarte bună de acid folic și magneziu și o bună sursă de fier și calciu. Este important să le consumăm organice, pentru a evita posibilele metale grele datorate poluării oceanelor.




SfatFarma logo vineri, iulie 20, 2018

Totul despre antioxidanţi


antioxidanti

 Toată lumea vorbește de antioxidanți. Cu toții știm că sunt “buni”, însă ne lipsesc adesea detaliile care să ne încurajeze să nu ocolim alimentele care îi conțin. Și cu cât îi conțin în proporție mai mare, cu atât mai bine.
 Ce sunt antioxidanții? 
 Sunt substanțe care neutralizează radicalii liberi (molecule extrem de distructive formate din cauza poluării, expunerii prelungite la soare, fumului de țigară, pesticidelor, radiațiilor). 
 În mod  normal, organismul face față radicalilor liberi, dacă însă nu are la îndemână antioxidanți sau dacă radicalii liberi sunt în exces, celulele încep să fie distruse și chiar să moară. Acolo unde radicalii liberi își fac de cap în lipsă antioxidanților, apăr îmbătrânirea precoce, probleme ale creierului și ochilor, numeroase boli cronice precum cancer, diabet, boli de inimă. 
 Cei mai importanți antioxidanți sunt: 
 CAROTENOIDELE – care pot fi convertite în vitamina A (vitamina A din carne și lactate nu are capacitate antioxidantă). Se găsesc în legumele și fructele de culoare galbenă, portocalie, roșie și verde. Pentru a fi absorbite foarte bine, vegetalele care conțin carotenoide trebuie însoțite de câteva nuci sau semințe (ele fiind liposolubile). 
 VITAMINA C – este solubilă în apă, iar organismul uman nu poate face cine știe ce provizii. Cele mai importante surse de vitamina C sunt fructele și legumele, în special ardeii, broccoli, varza de Bruxelles, citricele, căpșunele, frunzele verzi. Această vitamină este ușor distrusă de lumină, căldură și oxigen. Gătitul reduce conținutul de vitamina C cu cel puțin 50%. Fructele și legumele încep să-și piardă din conţinutul de vitamina C de îndată ce au fost culese, astfel încât, pentru a evita deficiente, este bine a se consuma fructe proaspete de sezon. De asemenea este indicat să păstrăm vegetalele bogate în vitamina C la frigider netăiate, să bem sucurile de fructe/legume cât mai repede după preparare. Atunci când gătim cu foc astfel de alimente trebuie, de asemenea, să le consumăm cât mai repede – să scurtăm cât mai mult timpul în care sunt expuse la aer, apă, căldură. 
 VITAMINA E – se referă la o familie de 8 antioxidanți. Alfa-tocoferol este forma vitaminei E cea mai de folos organismului uman, este cea mai bio-disponibilă. Vitamina E este liposolubilă și un antioxidant foarte eficient întrucât protejează membrana celulelor. Atunci când vitamina E neutralizează un radical liber, își pierde statutul antioxidant. Cu toate acestea, alți antioxidanți, precum vitamina C, au capacitatea de a o repune în acțiune. Majoritatea oamenilor consumă circa jumătate din doza zilnică recomandată; adepții dietei vegane crude consumă însă cantități mult mai mari de vitamina E decât cei care preferă dietă clasică. Cele mai importante surse sunt nucile, semințele, cerealele integrale, frunzele verzi și uleiurile vegetale. Aproape orice formă de gătit duce la reducerea vitaminei E (între 20-70%), ca rezultat direct al oxidării. Foarte interesant – se pare că vitamina E scade mai mult atunci când pentru gătit se folosesc vase din metal. De exemplu mazărea gătită la aburi într-un vas de metal pierde până la 70% din vitamina E, pe când atunci când un vas de ceramică este utilizat, nu se pierde aproape deloc din această valoroasă vitamină. 
 Tabel cu valoarea antioxidantă a diferitelor vegetale
(in funcţie de TAC –  total antioxidant capacity – capacitatea antioxidantă pe ansamblu) 
1Fasole mică roşie, uscată (92 g)13727
2Afine sălbatice (144 g)13427
3Fasole pestriţă (96 g)11864
4Afine de cultură (144 g)9019
5Merişoare (95 g)8983
6Anghinare, gătită (84 g)7904
7Mure (144 g)7701
8Prune (85 g)7291
9Zmeură (123 g)6058
10Măr bot de iepure (138 g / 1 măr)5900
11Nuci pecan (28 g)5095
12Cireşe dulci (145 g)4873
13Fasole neagră, uscată (52 g)4181
14Prună rosie (66 g)4118
15Nuci clasice (28.4 g)3846
16Măr bot de iepure, curăţat (128 g / 1 măr)3758
17Măr Golden (128 g / 1 măr)3685
18Curmale (89 g)3467
19Avocado (173 g)3344
20Pară verde (166 g / 1 pară)3172
21Pară roşie (166 g / 1 pară)2943
22Măr Golden, curăţat (128 g / 1 măr)2829
23Alune de pădure (28,4 g)2739
24Fasole albă, uscată (104 g)2573
25Portocală (140 g / 1 portocală)2540
26Smochine (75 g)2537
27Stafide (82 g)2490
28Varză roşie, gătită (75 g)2359
29Cartof roşu, gătit (173 g / 1 cartof)2294
30Fistic (28,4 g)2267
31Curmale Medjool (89 g)2124
32Sparanghel, crud (67 g)2021
33Struguri roşii (160 g)2016
34Ardei gras galben, crud (186 g / 1 ardei)1905
35Grapefruit roşu (123 g / ½ grapefruit)1904
36Sfeclă roşie, crudă (68 g )1886
37Cartof alb, gătit (173 g / 1 cartof)1870
38Ardei gras portocaliu, crud (186 g /1 ardei)1830

   Tabel preluat din  ”
Lipophilic and hydrophilic antioxidant capacities of common foods în the United States” (Capacitatea lipofilică și hidrofilică a unor alimente comune în SUA), Wu X, Beecher GR, Holden JM, Haytowitz DB, Gebhardt SE, Prior RL. 
 Aș fi vrut să existe mai multe vegetale pe listă, însă e bun și atât pentru orientare. Eu am făcut o selecție la selecția lor și am scos ce nu mi s-a părut relevant. Valorile din tabelul original sunt în cups și grame, de aceea veți observa diferențe mari de gramaj. 
 Să ne hrănim bine!