vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

SfatFarma logo joi, septembrie 06, 2018

O nouă variantă de tortilla de porumb


tortilla raw de porumb

 Fără îndoială, cea mai bună rețetă de tortillas raw încercată până acum. Bună și versatilă, gata de a fi savurată cu orice vegetale avem la îndemână.
 
 De ceva timp mă întrebam ce aș putea folosi în loc de in râșnit în “lipii”/ tortillas pentru a obține un gust mai bun și în același timp mai neutru, care să nu estompeze esența legumelor cu care urma să le umplu, cum se întâmplă de multe ori cu inul.
 
 Răspunsul l-am găsit în cartea Going Raw scrisă de Judita Wignall – semințe de psyllium (găsim în mai toate magazinele cu produse naturiste) și avocado (găsim în orice supermarket).
 
 O pungă de semințe de psyllium, chiar dacă poate părea scumpă, ține ceva timp, pentru că se folosește o cantitate mică la o astfel de rețetă, iar un avocado costă cât un pachet de biscuiți nesănătoși, așa că nu stați mult pe gânduri- chiar merită folosite ambele în alimentație.
 
 De fiecare dată umplem aceste tortillas, mereu cu altceva, cum ar fi: roșii, rondele de ceapă, salată, felii de avocado, castraveți, ardei, măsline, morcov ras, frunze de salată, nuci și semințe, asezonate și cu muștar granulat, ulei de măsline, tamari, oțet balsamic, sare de mare etc.
 
 Dar să nu vă mai țin în suspans și să vă împărtășesc rețeta.
 
 Ingrediente pentru 12 tortillas: 
- 6 ardei galbeni mai măricei;
- boabele de porumb de la circa 6 știuleți (aprox. 300 g);
- 2 linguri suc de lămâie/lime;
- 1 avocado bine copt - moale, curățat și tăiat cuburi mari;
- 2 linguri de semințe de psyllium;
- 1/2 linguriță sare (chiar mai puțin sau deloc dacă veți da și copiilor);
- 30 ml de apă.

 Preparare: 
 Spălați și curățați ardeii și tăiați-i în bucăți de 2- 3 cm apoi puneți-i în blender. Cu ajutorul unui cuțit, curățați boabele de porumb de pe știuleți și adăugați-le peste ardei. Adăugați acum sucul de lămâie/lime și apa și porniți blenderul. În timp ce sunt amestecați ardeii și porumbul, adăugați avocado și semințele de psyllium. De preferat ar fi să aveți un blender de peste 800 W, dar ar trebui să meargă și cu unul de putere mai mică; va trebui doar să munciți mai mult până obțineți o pastă fină. Dacă veți folosi blender de mână, puneți ingredientele într-un vas mai mare și mixați totul până obțineți pastă (ar trebuie să arate ca o compoziție de clătite ceva mai groasă).
 
 De aici încolo vom avea nevoie de deshidrator sau de un cuptor dat la cea mai mică temperatură și ținut cu ușa deschisă cu ajutorul unei scobitori/chibrit.
 
 Întindeți o hârtie de pergament pe 4 tăvi de deshidrator (sau folosiți tăvile mari și chiar grătarele cu care vin, de obicei, cuptoarele). Cu ajutorul unui polonic luați din compoziție și puneți în cele patru colțuri ale fiecărei tăvi. Folosiți o spatulă pentru a da o formă cât mai rotundă fiecărei tortilla, având grijă să obțineți cam aceeași grosime peste tot. Dacă folosiți deshidratorul, dați-l la 46 de grade C pentru 3 ore, apoi eliminați hârtia de pergament și mai lăsați la deshidratat încă 2-3 ore până când tortillas s-au uscat destul de bine, dar sunt încă pliabile. În cazul cuptorului va trebui să fiți mai vigilenți și să urmăriți mai cu atenție procesul de deshidratare (un termometru alimentar ar putea să ușureze munca în acest caz).

 Dacă după deshidratare observați că sunt prea uscate, stropiți-le cu puțină apă și vor fi gata de pliat și umplut cu toate bunătățile.
 
 Întregul procesul este mult mai simplu decât pare la prima vedere așa că vă îndemn să încercați măcar o dată (după aceea știu sigur că veți repeta).

 Spor și poftă mare!
 
 




SfatFarma logo luni, septembrie 03, 2018

Chips-uri din frunze de kale


kale chips

 Nu m-au convins aceste chipsuri până nu le-am încercat… și asta multe luni după ce am văzut prima data rețeta. Mi se părea puțin exagerată ideea de a încerca să duplic chips-uri în bucătăria raw și, pe deasupra, din frunze. Uite însă că au ieșit neașteptat de bune și au fost apreciate de toată lumea, indiferent că erau adepți raw sau nu.
 
 Sunt multe variante de kale chips, eu am folosit ce aveam la îndemână.

 Ingrediente:
- 2 mâini bune de kale creață;
- 150 g de nuci de caju hidratate 2-3 ore;
- 150 ml apă;
- zeama de la o lămâie;
- 2 linguri de sos de soia (eu am folosit Tamari);
- 2 linguri drojdie inactivă (găsiți la magazinele cu produse naturiste);
- 1 linguriță sare (dacă veți da copiilor, omiteți sarea și puneți doar puțin sos de soia).

 Preparare: 
 Puneți nucile de caju, apa, sucul de lămâie, sosul de soia, drojdia inactivă și sarea (dacă folosiți) în blender și mixați până obțineți un amestec omogen. La nevoie mai adăugați apă, însă compoziția nu trebuie să iasă foarte subțire.
 
 Rupeți frunzele de kale de mărimea unei palme (îndepărtați “bățul” din mijloc) și le adăugați într-un castron împreună cu amestecul de mai sus. Masați bine frunzele până sunt bine acoperite de compoziție și simțiți că s-au înmuiat puțin.
 
 Puneți hârtie de pergament pe 2 tăvi de deshidrator și întindeți frunzele având grijă să nu le suprapuneți prea mult. Deshidratați la 46 de grade Celsius pentru 6-8 ore, până vedeți că au devenit crocante.
 
 Le puteți păstra într-un vas închis ermetic, la temperatura camerei, timp de o lună. Dacă vedeți că se înmoaie, mai puneți-le puțin la deshidratat.
 

 Am mai povestit de această plantă minune, numită Kale, pe care sper să o întâlnim la tot pasul în curând și la noi în țară. Am comandat semințe de pe internet și am dat multor persoane. Dintr-un pliculeț am populat aproape întreaga grădină. Este o plantă foarte spornică, nu are nevoie de cine știe ce îngrijiri, o puteți folosi și crudă, dar și gătită precum spanacul sau ștevia.

 Enjoy!




SfatFarma logo marți, august 28, 2018

Înghețată de caju și afine


inghetata afine si caju

 O înghețată aromată, catifelată și totuși crocantă – așa pot descrie cel mai bine acest deliciu.
 Întotdeauna copleșesc cu  fructe sau sosuri de fructe înghețatele raw și niciodată nu am probleme de digestie, așa cum pățeam pe vremuri cu varianta clasică din smântână, lapte și nenumărate E-uri.
 Este extrem de simplu de făcut și fără îndoială că veți uimi pe oricine cu textura și gustul aparte.

 Ingrediente: 
- 1 cană nuci de caju;
- 1 cană apa;
- 1/3 cană sirop de arțar sau alt îndulcitor;
- 1/4 cană fulgi de cocoș;
- 1/4 cană ulei de cocoș (lichid).
- 1/2 cană afine de cultură de adăugat la congelator peste înghețată și nenumărate afine pentru servit.
 
 Preparare: 
 Puneți toate ingredientele într-un blender și mixați până obțineți o pastă. Eu am folosit blenderul de mână de data asta și nu s-au sfărâmat foarte bine nucile, dar nu ne-a deranjat defel.
 Transferați într-un alt vas și dați la congelator. După o jumătate de oră sau când observați că începe să se îngroașe înghețata, adăugați 1/2 de cană de afine și omogenizați. Din oră în oră, scoateți înghețata de la congelator și amestecați bine pentru a îngheța uniform. Ar trebui să stea vreo 5 ore la înghețat.
 Serviți după preferință, însă vă îndemn în perioada asta să încercați varianta cu multe afine sau zmeură, căci ne bucurăm scurt timp de eleîn starea lor naturală și prea sunt bune și sănătoase. Copiii vor fi încântați, vă asigur!
 Vestea bună este că nu trebuie să puneți neapărat fulgi sau unt de cocos, puteți pune pur și simplu nuci de caju, alune de pădure, macadamia, nuci de Brazilia, câteva linguri de apă și îndulcitorul preferat și veți obține rezultate asemănătoare, mai puțin partea crocantă. 

 Poftă bună!




SfatFarma logo miercuri, august 22, 2018

Grisine sănătoase cu mult Omega 3


grisine raw omega 3

 S-a cam terminat distracția! Când mergem prin diferite magazine, fetița mea trage cu coada ochiului la grisine, pufuleți și eugenii. Și aici intervin eu cu aliați care mai de care mai apetisanți și mai ușor de făcut. Unul dintre ei arde de nerăbdare să se prezinte azi, în această postare. :) 

 Ingrediente: 
 - 1 cană hrișcă râșnită (încolțită sau nu);
 - 3 linguri in râșnit;
 - 2 linguri susan negru sau alb;
 - 3 linguri semințe decorticate de cânepă;
 - 2 roșii medii curățate de coajă și sâmburi;
 - 1 roșie deshidratată, lăsată 30 de minute la înmuiat (opțional);
 - 4 morcovi mici;
 - puțină apă.
 
 Preparare: 
 Puneți în blender (mai eficient) sau în robotul de bucătărie: roșiile, morcovii și roșia deshidratată și mixați până s-au sfărâmat bine. Adăugați puțină apă dacă roșia nu are destulă, iar cele 3 ingrediente nu se amestecă bine. Transferați amestecul într-un castron, apoi amestecați în compoziție inul, hrișca și susanul alb. Pe acesta din urmă nu îl măcinați.
 
 Puneți o foaie de pergament pe o tavă a deshidratorului/cuptorului, iar cu ajutorul unei seringi pentru ornat întindeți grisinele. Ele nu trebuie să fie nici prea groase, dar nici prea subtiri… ci cam cât degetul mic al lui mami.
 
 Dați la 46 de grade C pentru  5-8 ore sau chiar mai mult, în funcție de cât le vreți de uscate. Dacă folosiți cuptor clasic, dați la temperatura cea mai mică și țineți ușa întredeschisă cu ajutorul unei scobitori, verificând din când în când dacă s-au uscat. Chiar dacă temperatura minima a cuptorului e peste 46 de grade, nu vă faceți mari griji, mai bine pierdeți o parte din enzime din ceva sănătos, decât să apelați la alternativele din comerț.

 Combinațiile pot fi nenumărate, astfel că abia aștept să încerc și altele pentru că la noi aceste grisine au avut foarte mare succes. Data viitoare sigur voi experimenta ceva cu fructe dulci.

 Spor!




SfatFarma logo marți, august 21, 2018

Un tort de ciocolată aproape perfect


tort raw

 Bine închegat, cremos și cu un gust consistent de nucă. Așa a fost zămislit acest tort raw de ciocolată. Spun că este un tort aproape perfect pentru că nucile au avut o aromă mai intensă decât îmi place mie, însă ceilalți care au gustat s-au arătat încântați de el și m-au îndemnat să-l împărtășesc cu voi.

 O astfel de prăjitură crudă vine cu o rețetă modestă: ingredientele sunt puține, blatul nu trebuie copt în cuptor la sute de grade și nu cere talent culinar (doar mixăm totul cu robotul de bucătărie). Asta înseamnă că mămicile ocupate vor avea la îndemnă un desert sănătos ce se poate prepara garantat în cel mult o oră.

tortulet raw

 Ingrediente blat: 
- 3 căni nuci clasice uscate;
- 2/3 cană cacao pudră sau carob pudră (de data asta, eu am pus doar cacao, însă pentru copii încercați doar cu carob sau cu un amestec între cele două);
- 1 cană curmale fără sâmburi (divin ar fi cu Medjool);
- un vârf cuțit sare de mare sau de care aveți;

 Ingrediente cremă: 
- 1/3 cană curmale fără sâmburi (dacă sunt prea tari, lăsați-le 1 oră în apă călduță, apoi scurgeți-le înainte de folosire);
- 1/4 cană sirop de arțar/miere/ zahăr de trestie nerafinat, diluat cu apă (cca 1 linguriță zahăr la 2 linguri apă);
- 1 avocado bine copt;
- 1/3 cană cacao pudră;

 Umplutura: 
 Zmeură fără măsură. Puteți pune și caise/nectarine/piersici curățate de coajă și tocate mărunt.
 
 Preparare blat: 
 Puneți nucile, pudra de cacao și sarea în robot și pulsați până se amestecă bine, dar compoziția nu este foarte bine mărunțită. Adăugați curmalele și, de data asta, puneți robotul la treabă până totul este foarte bine mărunțit. Formați 2 blaturi rotunde folosind un inel alimentar și dați-le deoparte, eventual în frigider pentru a se întări. Eu le-am pus pe fiecare pe o folie din plastic, pentru a le putea mânui mai ușor. Am folosit un inel mic, cu diametrul de 15 cm, tot în ideea de a nu se sfărâmă blatul.

 Preparare cremă: 
 Procesați curmalele și îndulcitorul în robot până aveți un amestec omogen, adăugați avocado și amestecați iar bine, iar la final pudra de cacao, pe care o veți încorpora de asemenea foarte bine, tot în robot.
 Puneți jumătate din cremă peste unul din blaturi, adăugați deasupra un rând de zmeură, apoi încă un strat de cremă înainte de a așeza cel de-al doilea blat peste tot ce ați construit până acum. Păstrați puțină cremă pentru ornarea tortului sau ornați pur și simplu cu zmeură.

 Tortul poate fi servit imediat sau îl puteți pune la frigider pentru a se întări puțin. Dacă mai rămâne ceva :) , rezistă la frigider 3 zile.
 
 NOTĂ: În general, când cumpărați avocado din supermarket, veți observa că este tare/ferm. Ca să vă asigurați că e bine copt, țineți-l 1-2 zile într-o pungă de hârtie (iarna chiar mai mult), apoi pipăiți-l și, dacă încep să se înfunde ușor degetele în coajă, înseamnă că e copt. Dacă nu e bine copt, riscați să nu vă iasă o cremă grozavă.

felie tort raw





SfatFarma logo sâmbătă, august 18, 2018

Pâinică raw crocantă, de două sortimente


paine raw

 Pietile și grădinile abundă de bunătăți vegetale în perioada asta și cu siguranță că aveți nevoie de ceva care să le însoțească cu succes… iar acel ceva ar fi bine să nu fie pâinea albă prăjită... În schimb, este vorba de un rival de temut al toast-ului de dimineață, de departe mai nutritiv și incomparabil mai sănătos. 
  
 Că tot veni vorba de piață, să fac o paranteză, cu riscul de a repeta lucruri pe care le-am mai spus și pe care sigur le știți, dar la care vreau să vă îndemn iar și iar: 
  
 1. Când cumpărați fructe/ legume, căutați-le pe cele mai mici, mai pătate pentru că sunt șanse mari să fie nestropite și mult mai gustoase; 
  
 2. Nu uitați să vă faceți prieteni printre negustori – veți fi uimiți cât de amabili pot fi dacă vă cunosc și cât de dornici să vă aducă ce mai posedă prin grădină, dar nu îndrăznesc să afișeze la tarabă… la mine se uită ciudat când le cer să nu rupă frunzele de la morcovi sau de la sfeclă, când aleg morcovii cei mai cioturoși și caisele cele mai pătate. Probabil mă consideră un freak, dar s-au/m-am obișnuit :) 
  
 Să ne întoarcem la pâinică și să vă mai povestesc că apelez des la varianta asta, mai ales când nu am timp înainte de hidratat, deshidratat, râșnit, tocat. 
  
 Ingrediente pentru o tavă de deshidrator mare (cam cât o tavă cu care e dotat standard un cuptor clasic): 
- 1 cană semințe de hrișcă; 
- 1 cană in auriu sau maro; 
- 2/3 cană susan alb și negru (sau doar alb… negru se găsește mai greu); 
- 2 1/4 căni apă; 
- puțină sare; 
- o mână bună de stafide (opțional)*; 
- o mână bună de merișoare deshidratate (opțional)*; 
  
 Preparare: 
 Puneți apa într-un bol, apoi turnați pe rând restul ingredientelor și amestecați-le cu o lingură/spatulă. După 30 de minute, fără să faceți nimic altceva, aveți “aluatul” numai bun de întins pe tavă. Puneți hârtie de pergament pe o tavă a deshidratorului, întindeți bine aluatul și dați la deshidratat la 46 de grade Celsius pentru cca 10 ore. După 4-5 ore ar trebui să puteți renunța la hârtia de pergament și să lăsați în continuare la deshidratat, direct pe plasa de plastic. Mie îmi place să fac această pâinică foarte crocantă, așa că uneori las la deshidratat chiar mai mult. 
  
 Dacă nu aveți deshidrator, știți deja că puteți încerca să faceți și în cuptorul clasic dat la cea mai mică temperatură și ținut deschis cu ajutorul unei scobitori. Vă rog să fiți prin preajma cuptorului cât timp deshidratează, eventual faceți asta într-o zi când știți sigur că aveți treburi pe-acasă. 

 Sugestii de servire: 
- pentru variantă fără fructe deshidratate: întindeți avocado pe pâinică, așa cum ați întinde untul (sau tăiați avocado pur și simplu felii), apoi adăugați felii subțiri de ardei, ceapă, roșii, măsline etc; puteți pune peste pasta de avocado și puțin muștar bio granulat. 
  
- pentru varianta cu fructe deshidratate: faceți un gem amestecând cu blenderul stafide și/sau smochine deshidratate cu fructe proaspete precum caise, zmeură, mure, nectarine curățate de coajă sau întindeți peste pâinică doar magiun de Topoloveni. 

 *Aceasta este combinația de fructe uscate care îmi place mie, voi puteți folosi orice alte fructe uscate care vă plac sau aveți la îndemână. 
  
 De regulă fac o tavă fără fructe uscate, pentru a face sandvișuri cu legume și o tavă cu fructe uscate, pentru a o folosi la sandvișuri cu unt de nuci și fructe feliate, unt de cocos cu magiun de Topoloveni etc.  




SfatFarma logo luni, august 13, 2018

Despre enzime și gătitul alimentelor la foc


enzima

 Sunt multe lucruri care îmi plac la dieta vegană crudă, începând cu faptul că atunci când jonglezi cu rețetele te face să mănânci mai sănătos per ansamblu, indiferent de cât de raw.
 
 Atunci când debutezi în lumea raw, de multe ori pentru că e cool, e greu să discerni care informații sunt reale, care exagerate și care sunt pe jumătate adevărate. Mai ales că cei care-ți sar în ochi prima data și te bombardează cu informații sunt guru raw, în special americani (nu mă înțelegeți greșit, avem ce învăța de la ei, doar că trebuie îngurgitați/abordați/digerați cu atenție). În afară de faptul că te fac să fii confuz legat de superalimente, îți spun iar și iar cât de importante sunt enzimele din plantele crude și cât de rău ne e fără ele (indiferent de ce spun studii concrete făcute de specialiști în nutriție). Din fericire lucrurile nu sunt chiar așa de stricte și asta o spun surse foarte bine documentate.
 
 Astfel, potrivit lui Joel Fuhrman (după mulți ani de experiență cu dieta vegană), lumea raw susține, într-o mare proporție, că prin gătit cu foc alimentele pierd aproximativ 50% dintre nutrienți, iar majoritatea enzimelor sunt distruse. Este drept că, atunci când mâncarea este coaptă la temperaturi mari, prăjită sau făcută la grătar, se formează anumite substanțe toxice și cei mai imporanți nutrienți sunt pierduți. Multe vitamine sunt solubile în apă și un important procent este pierdut prin gătire, în special la temperaturi foarte mari. Este drept și că multe enzime din plante sunt benefice pentru sănătate. Și acestea pot fi distruse prin gătit la temperaturi mari.
 
 Cu toate acestea, nu putem cataloga orice formă de gătit că fiind total nocivă. Doar cantități mici de nutrienți se pierd atunci când facem o supă de pildă, dar mulți alți nutrienți devin mai ușor absorbabili (consumând și apa în care au fiert legumele, mare parte din vitamine sunt recuperate). Acești nutrienți ar fi fost pierduți dacă acele alimente ar fi fost consumate crude. Atunci când fierbem sau gătim la aburi anumite legume sau leguminoase (fasole, năut, linte etc) creștem capacitatea de digestie și absorbție a multor componente benefice și nutritive.
 
 Fiertul și gătitul la aburi înmoaie celuloza și schimbă structura celulară a plantelor, astfel încât organismul va trebui să fabrice mai puține și nu mai multe enzime pentru a le digera. Atunci când fierbem la foc mic, la 100 de grade Celsius, evităm complet dezvoltarea acelor substanțe toxice care apar la prăjit/copt. Acrilamidele sunt unele dintre cele mai periculoase substanțe și apar atunci când mâncarea este rumenită, dar nu și atunci când fierbem sau gătim la aburi.
 
 În multe cărți care promovează dieta vegană crudă, precum și pe internet, circulă informații conform cărora enzimele din plante, sensibile la căldură, trezesc anumite reacții chimice când ajung în organismul uman, ajutând digestia. Acest lucru nu este adevărat, susține dr. Fuhrman. Plantele nu produc enzime care ajută animalele/oamenii să le digere mai bine. Organismul nostru produce cantitatea de enzime necesară pentru digestie. Nu suntem prost echipați în ceea ce privește digestia normală a alimentelor. Nu este deci adevărat că atunci când consumăm vegetale crude organismul nostru trebuie să producă mai puține enzime. Un organism sănătos produce exact numărul de enzime de care are nevoie pentru a digera bine mâncarea, iar enzimele pe care le folosește corpul uman pentru alte procese sunt speciale pentru nevoile noastre și nu sunt prezente în plante. Suntem capabili să producem ce ne trebuie dacă avem materie primă corespunzătoare.
 
 De asemenea, conform nutriționistelor Brenda Davis și Vesanto Melina (autoarele a Becaming raw, alături de alte cărți pe acest domeniu), cei care susțin și promovează faptul că enzimele din plante sunt indispensabile pentru sănătatea omului, se bazează în primul rând pe lucrările lui Edward Howell, un pionier în nutriție pe la începutul secolului 20, când multe vitamine nu fuseseră descoperite și când nu se știa încă nimic de fitochimicale. Unele dintre teoriile lui sunt încă susținute, altele însă au fost desființate de mult. Alimentația vegană crudă oferă multe avantaje, iar enzimele se numără printre ele. Există dovezi care arată rolul benefic al enzimelor în ceea ce privește digestia, însă acest rol este diferit și nu atât de critic pe cât sugerează unii raw foodiști. De asemenea, nu toate enzimele sunt distruse la 46-48 grade Celsius, procesul fiind mai degrabă unul gradual, în unele cazuri chiar reversibil.
 
 Ce se știe despre enzime:
 
 1) Sunt eliberate atunci când mâncarea este mestecată sau mărunțită prin blenduire, râșnire etc. Activitatea acestora se intensifică în trei momente: înainte să începem să mâncăm (pe când smoothie-ul e încă în blender sau pahar), când alimentele se află în gură și când acestea ajung în partea superioară a stomacului.
 
 2) Mâncarea stagnează în partea superioară a stomacului pentru 20-60 de minute, în medie 40 de minute. Această zonă a stomacului este ca un fel de rezervor, fără ca aici să fie eliberat acid clorhidric și unde alimentele sunt doar amestecate puțin. Nu este clar încă cât de importantă este această etapă de predigestie pentru întregul proces digestiv. Se știe însă că cea mai mare parte a modificării chimice a mâncării are loc în intestinul subțire. Asta duce la concluzia că enzimele din vegetale au un rol relativ minor în digestia acestora.
 
 3) Pe măsură ce mâncarea coboară spre partea de jos a stomacului, ph-ul acestuia scade de la 4,5- 5,8 % până la 1,3- 2,5 %, iar enzimele din alimente sunt în mare măsură inactivate. Prin urmare, puține enzime din alimente rezistă până în intestinul subțire (numărul lor este însă variabil, depinzând de mulți factori).
 
 4) Enzimele găsite în alimentele “vii” precum bacteriile prietenoase din iaurt, par a avea șanse mult mai mari de supraviețuire în fața acidului din stomac și de a fi încă în funcțiune atunci când ajung în intestinul subțire.
 
 5) Unele enzime, precum mirosinaza (găsită în crucifere* precum broccoli, conopidă, kale) și aliinaza (ce se află în alimentele bogate în sulf, precum usturoiul, ceapa) ajută la convertirea fitochimicalelor în metabolitii lor activi. Aceste enzime sunt distruse prin gătire, astfel încât consumul unor astfel de alimente în formă crudă poate fi benefic.
 
 Aceste informații susțin ideea de dieta predominant crudă, ceea ce înseamnă că trebuie să profităm de nutrienții dați de alimentele crude, astfel că eu, personal, voi crește puțin proporția în favoarea alimentelor preparate folosind căldura. Un aspect deloc de neglijat: atunci când gătim ușor anumite mâncăruri, volumul lor scade foarte mult și astfel consumăm cantități mult mai mari decât am fi putut în formă crudă. Să luăm exemplul spanacului: când facem o salată, mâncăm 1-2 mâini de spanac – dacă-l gătim însă la aburi, consumăm și un kilogram. Veți spune că pierdem ireversibil anumite vitamine (mineralele rezistă la temperaturi foarte mari) și așa este, de aici și nevoia de a mânca cât mai variat, din toate grupele de alimente: frunze, legume, fructe, nuci/semințe, leguminoase, cereale integrale.
 
 În consecință, să ne bucurăm de cât mai multe alimente crude pentru a beneficia de calitățile lor protectoare și nu atât de enzimele pe care le pun la dispoziția digestiei noastre, dar și de (variate) alimente gătite ușor cu foc,  pentru a întruni numărul optim de calorii și a beneficia de nutrienții oferiți și de acestea.