vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

Se afișează postările cu eticheta bine de știut. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bine de știut. Afișați toate postările
SfatFarma logo luni, iunie 10, 2019

Cum sa elimini 30 de kg de de toxine depuse în colon, cu numai 2 ingrediente


curatare colon

Colonul este unul dintre organele cele mai importante din organism, deoarece reglementează sistemul imunitar, ajută procesul de digestie și menține echilibrul apei în organism. Prin urmare, atunci când colonul nu funcționează 100%, deșeurile toxice încep să se îngroape în organism, în loc să fie dispuse în mod adecvat.

În timpul vieții noastre, mai mult de 30.000 de litri de lichid trec prin intestine, cu încă 100 de tone de diferite tipuri de alimente. Adică, intestinele conțin mai mult de 30 de kilograme de deșeuri toxice și depozite fecale.
Aceste toxine intră în sânge și pot provoca daune ireparabile. Unele dintre cele mai frecvente simptome ale unui colon toxic sunt constipația, greutatea excesivă, afecțiunile renale și hepatice, diabetul, probleme cu pielea, unghiile și părul, artrita, cancerul, metabolismul perturbat etc.
Pentru a elimina toate aceste toxine din colon, ar trebui să consumați 1 până la 3 linguri de făină de semințe de in pentru 3 săptămâni. Incurajează curățarea, dar păstrează și microflora intestinală.
Iată cum să îl curățăm:

Necesar:
- 350 ml de iaurt de soia (sau kefir)
- Mâncăruri din semințe de in

Utilizare: 
1. în prima săptămână, trebuie să amestecați 100 ml de iaurt/kefir cu 1 lingură de făină de semințe de in și să beți
2. în timpul celei de-a doua săptămâni să amestecați 100 ml de iaurt/kefir cu 2 linguri de făină de semințe de in
3. în cea de-a treia săptămână trebuie să beți un amestec de 150 ml de iaurt/kefir și 3 linguri de făină de semințe de in.
Nu uitați să beți multă apă în timpul acestui tratament. Această metodă nu trebuie efectuată mai mult de o dată pe an.

De ce semințele de in?
Pentru că sunt o sursă bogată de fibre – esențiale pentru o digestie sănătoasă. Fibrele au un efect pozitiv și asupra intestinului. Semințele sunt bogate în fibre solubile și insolubile. Fibrele insolubile adaugă în vrac conținutul intestinelor. Prin urmare, acest vrac îmbunătățește mișcarea intestinului și, prin urmare, ajută la eliminarea deșeurilor. Mai mult, fibrele solubile absorb apa in intestin si stomac si formeaza un gel. Acest gel încetinește digestia și contribuie la o absorbție mai ușoară a nutrienților alimentari.

Deoarece semințele de in cresc saturația, veți pierde și greutatea excesivă într-un mod sănătos. Semințele sunt bogate în acizi grași omega-3, antioxidanți, vitamine și minerale care reduc inflamația în sistemul digestiv și împiedică constipația. Semințele pot, de asemenea, să scadă nivelul ridicat de colesterol rău și, prin urmare, să reducă șansele de boli cardiovasculare.




SfatFarma logo duminică, iunie 09, 2019

Iată de ce nu ar trebui să se consume niciodată aceste resturi. Ele vă pot afecta sănătatea!


reincalzire alimente


Alimentele reincalzite pot dăuna sănătății și de aceea trebuie să evitați aceste 4 resturi alimentare:

Legume
Reîncălzirea legumelor sau depozitarea lor în mod necorespunzător poate fi fatală. Centrul pentru Siguranța Alimentară spune că legumele rămase trebuie depozitate la -40 ° C și dacă aveți nevoie să depozitați legumele pentru o perioadă mai lungă, înghețați-le. Țelina, salata, sfecla si spanacul au nivele ridicate de nitrati care se acumuleaza daca legumele sunt expuse la temperatura camerei. Nitrații pot determina o tulburare rară de sânge la copii numită methemoglobinemie, care cauzează simptome cum ar fi oboseala, scurtarea respirației și convulsii.

Uleiuri vegetale
Reîncălzirea meselor preparate cu uleiuri vegetale este foarte periculoasă și este legată de un risc crescut de cancer, accident vascular cerebral și boli de inimă. Reîncălzirea uleiurilor polinesaturate care conțin acid linoleic (uleiul de porumb, uleiul de floarea soarelui și canola) eliberează HNE (4-hidroxi-trans-2-nonenal) care este o toxină din acizii grași care dăunează sănătății. Ea a fost legată de unele tipuri de cancer, de Huntington, Alzheimer, probleme hepatice și boli de inimă. Uleiul vegetal trebuie folosit o singură dată și niciodată nu este reîncălzit.

Pui
Puiul conține o mulțime de proteine ​​și atunci când este reîncălzit, compoziția lui se modifică la una mai periculoasă. Reîncălzirea puiului rece este permisă dacă carnea este foarte fierbinte. Carnea de pui poate fi consumată timp de până la două zile, nu o secundă mai mult.

Orez
Dacă doriți să rămâneți sănătoși, ar trebui să depozitați corect orezul. Potrivit Food Standard Agency, orezul care nu este fierbinte conține spori de bacterii dăunătoare care supraviețuiesc procesului de gătit. Dacă este depozitat la temperatura camerei, sporii se vor multiplica și vor cauza multe probleme digestive. Acești spori pot supraviețui procesului de reîncălzire. De aceea se recomandă să mancati tot ce ați preparat imediat. Mai bine înghetati resturile (dacă există), în loc să le păstrați pana mâine în frigider.

Sper că acest articol vă va fi de folos!




SfatFarma logo vineri, iunie 07, 2019

Cum să elimini ciuperca de la unghia piciorului cu ulei de oregano


ciuperca picior

Dacă observați că unghiile de la picioare isi schimba culorile sau ca sunt putin mai groase, atunci s-ar putea sa va confruntati cu ciuperca. Ciuperca este ceea ce se produce atunci cand se infecteaza fie unghia fie pielea de sub ea. Pentru ca o infecție fungică să aibă loc, trebuie să fie de obicei, fisuri în unghie sau piele.
Una dintre cele mai eficiente remedii naturale este uleiul de oregano. Uleiul de oregano este un ulei incredibil de puternic, care conține proprietăți fungicide. Acest lucru înseamnă că poate elimina infecții fungice atunci când sunt utilizate în mod corespunzător. Carvacrol, inhibă creșterea mai multor tipuri diferite de bacterii. Atunci când achiziționam ulei de oregano ar trebui să ne uitam sa luam un brand care conține cel puțin 70% carvacrol.

Cum eliminam ciuperca:
Tratarea ciupercii este usor cu ulei de oregano. Este o idee bună pentru a încerca uleiul de oregano inca de la primele semne de probleme ale unghiilor. Se aplica o picătură sau două de ulei si trebuie să fie masate unghile afectate de două ori pe zi, precum si unghiile din jur pentru a preveni infecția ulterioară. Pe masura ce unghia creste , infecțiil fungice ar trebui sa creasca cu ale. Dacă vedeți o secțiune mare a unei unghii ca se decoloreaza, probabil va aflati la începutul unei infecții.Incepeti masarea cu ulei pe degetele de la picioare în fiecare zi.

Bonus:
Secretele dietelor de la un dermatolog pentru o piele perfectă
În 2005, dermatologii americani au descoperit că este posibil să scapi de riduri, acnee, hiperpigmentare și chiar pielea uscată fără cosmetice scumpe.
Singurul lucru pe care trebuie să-l faceți este să includeți câteva feluri de alimente în dieta dvs.
Alimentele de origine animală sunt bogate în această vitamină. Dar este posibil să scapi de pete de pigment chiar și fără carne – trebuie doar să ai o dietă adecvată.
Vitaminele C și E și antioxidanții cum ar fi acidul ellagic și extractul din semințe de struguri vă pot ajuta să scăpați de pete de pigment.
Puteți găsi aceste elemente utile în cantități mari în citrice, căpșuni, kiwi, roșii și rodii.
Alimentele cu un indice glicemic ridicat sunt de vină din nou. De aceea, persoanele care au pielea grasă au probleme de acnee mai des.
Glandele sebacee devin mai active, ducând la blocarea porilor în care bacteriile se reproduc mai repede și provoacă inflamații.

Ce ar trebui sa faci:
O dietă specială vă poate ajuta cu problema acneei. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci este să mănânci mai multe alimente cu acizi grași polinesaturați care calmează inflamația.
Pur și simplu puneți, mâncați fructe, legume, nuci, nuci, semințe de in, ulei de in, alge, fructe de mare.
Uscăciunea pielii indică atât lipsa colesterolului, cât și excesul de vitamină E în organism.
Primul motiv este în mare parte adevărat pentru vegetarieni, deoarece cele mai mari surse de colesterol sunt pește și carne.

Ce ar trebui sa faci:
Creșteți concentrația de acizi grași mononesaturați în dieta dumneavoastră. Acestea sunt cel mai bine digerate nu atunci când consumați uleiuri și suplimente nutritive, dar când aveți produse complete, cum ar fi fasole, alge, ouă, soia, avocado, arahide și alte tipuri de nuci.
Dacă nu sunteți vegetarian, încercați să consumați carne și pește în mod regulat. Cele mai bune opțiuni sunt albacrul, somonul, macrou și păstrăvul lacului.
Alcoolul cauzează deshidratarea, ceea ce duce la apariția ridurilor. Zaharul poate fi un alt motiv pentru îmbătrânirea prematură a pielii.
Glucoza pe care o conține zahărul face pielea mai puțin suplă.

Ce ar trebui sa faci:
Mai mult de 10 ani în urmă, cercetătorii americani au descoperit că antioxidanții pot face pielea mai tânără.
De exemplu, dacă mâncați alimente care conțin soia în fiecare zi, semnele de îmbătrânire a pielii vor fi aproape invizibile.
De asemenea, poate scăpa de riduri în jurul ochilor.




SfatFarma logo vineri, mai 10, 2019

Alimentul minunat și esențial în detoxifierea organismului!



Șansele sa fi mâncat o ridiche înainte, sunt extrem de mari. Ei bine, este timpul sa aflati cate beneficii minunate asupra organismului are ridichea.
De exemplu, ridichea este un aliment alcalin, care este foarte util în menţinerea echilibrului pH-ului sub control. Ce altceva poate face ridichea? Citiţi mai departe pentru pentru a afla beneficiile pentru sănătate remarcabile ale ridichilor.

1.Tratament împotriva icterului
Ridichea poate fi un remediu natural perfect pentru icter. În timp ce icterul este de obicei considerat ca apare numai la sugari, de fapt poate apărea si la adulţi. Dacă observaţi o decolorare gălbuie a pielii, mucoaselor si albul ochilor, poate doriţi o evaluare de către medicul dumneavoastră. Acest lucru ar putea fi rezultatul nivelurile mai mari decât normale ale bilirubinei în sânge, şi deşi nu este o boala, ar putea fi un indiciu de ceva mai serios.
Ridichea se potriveşte datorita proprietatilor sale de detoxifiere ajuta pentru a curăţarea sângele de toxine şi deşeuri. Ridichea pare capabil de a elimina bilirubina, care stabilizează producţia. Folosind ridichile negre si frunze de ridichi a fost cunoscut benefica in detoxifierea.

2.Reduce durerea osoasa
Vitamina C este esentiala in producerea de colagen, care face parte din ceea ce face mult-necesare cartilajul din corpurile noastre. Cand ne gandim la vitamina C, avem adesea o viziune de portocale şi suc de portocale, dar stiaţi că ridichile sunt de fapt alimente de top in continutul de vitamina C? Ridichile oferi 17,2 mg per portie, care este aproximativ 29 % din necesarul zilnic  Vitamina C este un antioxidant care poate ajuta la limitarea deteriorarii cartilajului care poate fi cauzat de radicalii liberi din organism. În cele din urmă, acest lucru poate ajuta pe cineva care a fost diagnosticat cu artrita, precum şi pentru a preveni .

3.Reglarea tranzitului digestiv
Fibrele alimentare, regasite in cantitati importante in ridichi, ajuta la reglarea tranzitului intestinal, prevenirea constipatiei si imbunatatirea functionarii sistemului digestiv si excretor.

4.Prevenirea infectiilor urinare
Datorita proprietatilor diuretice, ridichile cresc productia de urina si inhiba dezvoltarea infectiilor de la nivelul tractului urinar si al rinichilor.

5.Favorizarea pierderii in greutate
Cu un continut caloric redus, ridichile rosii regleaza si apetitul alimentar, contribuind la pierderea mai usoara in greutate. Intrucat au un continut bogat in fibre si un indice glicemic scazut, aceste legume stimuleaza miscarile intestinale si cresc rata metabolica.

6.Tratarea anumitor tipuri de cancer
Vitamina C, antocianinele, antioxidantii puternici si acidul folic din ridichile rosii ajuta la cresterea eficacitatii tratamentului in cazul mai multor tipuri de cancer oral, stomacal, intestinal, renal sau de colon.
Tot ridichile contribuie la vindecarea afectiunilor cutanate si a intepaturilor de insecte, reduc febra, previn si trateaza afectiunile respiratorii (au proprietati antimicrobiene si decongestionante) si amelioreaza simptomele dispepsiei.




SfatFarma logo marți, decembrie 04, 2018

Alimente recomandate pentru o sănătate optimă (partea a doua)


sanatatea optima

 Știu, știu, sună tare a clișeu titlul ăsta. Am vrut doar să-i ușurez munca prietenului Google în a face cunoscute informațiile astea cât mai multor persoane. Vedeți și prima parte a acestui articol, aici.

 Tot mai mulți oameni se preocupă de a se hrăni sănătos, ceea ce este îmbucurător. Nu mulți au însă răbdare să sape prin sute de surse și nici să-și însușească o grămadă de termeni științifici, ci vor pur și simplu să știe ce să mănânce pe parcursul unei săptămâni, cât de rar sau de des ar trebui să consume un aliment sau altul.

 De asemenea, un motiv important pentru care renunțăm la o dietă sănătoasă este confuzia. Este evident de ce: specialiștii în nutriție vin adeseori cu idei care se bat cap în cap.

 După ce am ascultat și citit zeci de păreri în privința alimentelor pe care ar trebui să le consumăm și modul cum ar trebui să le preparăm, pot să vă spun că cele mai importante aspecte sunt comune majorității greilor în nutriție. Unii ne sfătuiesc să mâncăm soia, iar alții să fugim de ea cât vedem cu ochii. Să consumăm 10% din alimentația zilnică nuci/semințe potrivit unora sau chiar 25% potrivit altora. Într-un final toți cad de acord că, dacă vrem să trăim mult și sănătos, trebuie să introducem obligatoriu în alimentație frunze verzi, legume, leguminoase, fructe, nuci/semințe ORGANICE (ori de câte ori este posibil), să mâncăm cât mai mult LOCAL, să mâncăm neprocesat (decât, în câteva cazuri, prin fierbere în apă sau la aburi), fără aditivi, conservanți și coloranți. Nu în ultimul rând, să renunțăm de tot sau să consumăm foarte puține produse de origine animală, dar numai organice și acestea. Cu cât vor încerca mai mulți oameni să mănânce sănătos, local, organic, cu atât astfel de produse se vor găsi mai ușor pe piață și cu atât vor deveni mai ieftine.
 
 Un alt aspect important: a mânca sănătos nu trebuie să fie scump, nu trebuie să gândim că ne trebuie neapărat superalimente (ele sunt peste tot, în orice țară… doar că unele sunt promovate mai bine decât altele). Putem face în așa fel încât să găsim o sursă de frunze, legume, fructe, undeva la țară, chiar și prin simpla abordare a unei babuțe din preajma vreunei piețe. Putem lua un congelator mai mare și să facem provizii pentru anotimpul rece sau apelăm la băbuța de mai sus să ne țină și nouă la beci mere, pere și alte produse puțin perisabile. Nu trebuie să uită că nu e greu deloc să punem murături (simplu, apă cu sare). Și desigur că acestea nu sunt toate variantele. E adevărat că e nevoie de un pic de voință pentru a ieși din confortul de a cumpăra produsele care ne sunt la îndemână, de a cumpăra produse cool din supermarketuri (valabil și pentru mine).

 Să începem cu alimentele dezirabile:

frunze verzi

 1. Frunze verzi trebuie să mâncăm cel puțin o dată pe zi, chiar de dimineață. Cel mai ușor, după cum v-ați obișnuit deja, e să le amestecăm în blender cu fructe și puțină apă, sub formă de smoothie. O altă variantă este să le combinăm cu legume precum roșii, castraveți, țelină, ardei, ceapă, ustoroi, puțină sare, chiar lămâie, un pic de ulei de măsline/cânepă/in și să le consumăm ca pe o supă. Mai mult, putem adaugă apă încălzită puțin în prealabil, pentru ca supa să fie călduță.

 Este foarte important să mestecam bine, chiar dacă blenderul va mărunți mâncarea. Pentru a facilita acest lucru, presărăm câteva semințe, lucru ce ne va forța să formăm bolul alimentar cât mai bine și să începem astfel digestia încă din gură, prin amestecarea cu salivă. Putem găti frunzele și la aburi pentru scurt timp și să le asezonam cu un sos raw delicios. În felul ăsta vom putea mânca mai multe odată și compensa în mare măsură ceea ce se pierde prin gătire.
 Frunzele trebuie să fie cât mai variate. La noi în țară putem opta pentru: pătrunjel, lobodă, spanac, salată verde, frunze de morcov, frunze de ridiche, frunze de sfeclă roșie, ștevie, untișor (primăvara), leurdă (mai ales pentru supe, primăvara), păpădie, andive, susai, rucola, varză roșie și verde, frunze de gulie (sigur nu sunt toate, așa că va rog să completați).
 
fructe

 2. O salată de fructe în fiecare zi sau câteva fructe diferite mâncate pe parcursul zilei. Trebuie să consumăm fructe cât mai colorate, care să ne aducă nutrienți diferiți, dar toți la fel de importanți. Putem arunca în castron un măr, o mână de zmeură, un kiwi, o banană; într-o altă zi punem o gutuie, boabe de strugure, cubulețe de ananas etc. Combinațiile sunt nenumărate (dar totuși, vezi combinațiile nerecomandata aici). Că să fie și mai apetisantă salata, putem pune câteva nuci sau un sos făcut din fructe uscate, lăsate la hidratat și apoi zdrobite bine în blender.

broccoli

 3. Plante crucifere, tot în fiecare zi, mai ales dacă locuim într-un mediu poluat, pentru că sunt extrem de importante pentru detoxifierea organismului, în special a ficatului. Ne putem bucura de: varză roșie și albă, varză creață, broccoli,conopidă, varză de Bruxelles. Este indicat să ingeram mărimea a doi pumni pe zi și din acestea. Pot fi introduse crude, în salate, sau pot fi gătite la aburi. Le putem adăuga sosuri simple din lămâie, nuci hidratate și apoi blenduite etc. Chiar făcute la aburi, aceste plante sunt extrem de nutritive. Important e să alternăm 6-7 varietăți precum cele de mai sus.

alune

 4. Zilnic să se regasesca în dietă până la patru linguri de nuci și semințe. Dacă deja consumăm alimentele de la 1 la 3, putem mânca ce nuci și semințe ne poftește inima. Dacă însă suntem departe de acel echilibru, este indicat să mâncăm în special nuci și semințe bogate în omega 3 precum: semințe de in, semințe de cânepă, semințe de chia, nuci clasice. Totodată, e bine să alternăm una-două tipuri de nuci/semințe pe zi precum: migdale, alune de pădure, semințe de dovleac, floarea soarelui, caju, pecan, nuci de macadamia, semințe de susan etc – să le folosim însă în cantități mai mici. Sunt ușor de presărat peste smoothie, supe, salate, chiar și legume la aburi, mai pot fi amestecate cu apă și multe altele în blender și transformate în sosuri sau pateuri. Uleiurile din semințe și nuci ajută la dizolvarea și eliminarea pesticidelor din organism.
 
legume

 5. În fiecare zi, o salată mare de legume. Nu doar de roșii și castraveți, ci un castron cât mai colorat, care poate să cuprindă: frunze verzi tinere (baby greens) precum cele de spanac; ridiche roșie, ridiche albă, gulie, boabe de mazăre sau mazăre cu păstăi comestibile, napi, fasole verde, germeni de tot felul; morcov, păstârnac, sfeclă roșie date pe răzătoare. Apoi putem adăuga ceapă verde, chives, pătrunjel sau mărar tocat, diverse condimente precum oregano, coriandru măcinat sau multe altele.
 Putem adăuga suc de lămâie, ulei de măsline, in, cânepă, chiar stafide ori cubulețe de fructe pentru   savoare.

 Să vă fie de folos!




SfatFarma logo duminică, decembrie 02, 2018

Combinații de fructe incompatibile, care vă pot chiar îmbolnăvi


combinatii de fructe

    Știu că este greu de crezut, dar mâncând combinații de fructe incompatibile vă pot face să vă îmbolnăviţi. Deci, dacă acesta este cazul, cum puteți consuma fructele fără să vă îmbolnăviți? Pentru că atunci când mâncați anumite fructe în combinație cu alte alimente, corpul dumneavoastră produce toxine și reacții chimice dăunătoare organismului. Aceste toxine pot duce la boli serioase.

Astfel, prima regulă este de a acorda atenție diferitelor combinații pe care le puteți suporta atunci când consumați fructe; Combinațiile corecte vor promova sănătatea, în timp ce combinațiile greșite vor genera boală. Aceasta se datorează anumitor incompatibilități între proprietăţile alimentelor, care pot fi clasificate ca fiind chimice și fizice:

* Incompatibilitatea chimică : Unul în care se formează elemente toxice în timpul procesului de digestie, o parte din substanțele nutritive găsite în alimentele, sunt incompatibile chimic între ele

* Incompatibilitate fizică : Unul în care unele alimente încetinesc digestia altora, determinând amestecul să rămână mai mult decât este necesar în tractul digestiv, adică în stomac și intestine. Un exemplu ar fi alimentele făinoase și acide la aceeași masă.

Clasificarea fructelor

Este important să cunoașteți diferitele grupuri în care sunt clasificate fructele, deoarece această clasificare vă va ajuta să le combinați în mod corespunzător. Fructele sunt în general clasificate ca:

Fructele acide : Aceste fructe sunt bogate în acizi. Nu toate fructele acide conțin acid citric, ca în cazul ananasului. Fructele acide includ portocale, grapefruit, ananas, mandarine, lămâi, roșii, kiwi și căpșuni.

Fructe acide slabe: Acizii din aceste fructe nu sunt la fel de puternici ca fructele acide . Fructele acide slabe includ caise, prune, struguri, mere verzi, pere, nectarine, piersici, cireșe și mango.

Fructe dulci : Aceste fructe nu conțin acizi. Printre ele găsim banane coapte, toate fructele uscate, mango copt, cherimoya, strugurii dulci și smochine.

Fructe neutre : Sunt cele mai bogate în proteine, vitamine, săruri minerale și uleiuri. Fructele neutre sunt avocado, papaya și fructe cu coajă lemnoasă.

Fii conștient de anumite amestecuri între fructe

Fructele proaspete sunt ușor digerate, deoarece au un conținut scăzut de proteine, amidon și grăsime, în timp ce conținutul mare de apă, enzime și vitamine, caracteristici care le fac să se absoarbă rapid prin intestin. Datorită absorbției lor rapide, fructele nu ar trebui să fie consumate imediat după mese, deoarece acestea vor sta pe partea superioară a celorlalte alimente din stomac și vor fermenta.

Deși este mai bine să se mănânce fructele singure, ele pot fi tolerate atunci când sunt ingerate cu alte alimente care prezintă condiții digestive similare. Următoarele sunt câteva reguli pe care le puteți urma, atunci când mâncați fructe pentru a preveni formarea toxinelor:

Fructele acide și acide slabe: Este cel mai bine să nu le combinați cu alte alimente. În special, nu le combinați cu fructe dulci sau alimente cu amidon, cum ar fi cartofi, pâine, orez, porumb, biscuiți, cereale, dovleac, linte sau grâu. Le puteți combina, totuși, cu proteine ​​animale cum ar fi carnea roșie, carnea de pui, pește, ouă, brânză și nuci.

Fructe dulci: Pot fi combinate între ele. Fructele dulci nu sunt compatibile cu fructele acide; Când acizii se amestecă cu zaharurile, ele rămân mai lung în intestin și are loc fermentarea toxică. În plus, formarea de glucoză durează mai mult.

Nu amestecați fructele dulci cu brânză, iaurt, nuci, semințe, fasole, carne de pui, pește, carne roșie, ouă și nucă de cocos!

Fructe neutre, alune, migdale, arahide și fructele dulci la aceeași masă vor provoca întotdeauna indigestie care poate dăuna ficatului. Atunci când uleiurile din fructele neutre se combină cu zaharurile de fructe dulci, ele produc compuși toxici dăunători celulelor corpului. Fructele neutre pot fi combinate între ele.

Combinații pe care ar trebui să le eviți:

1. Portocale și morcovi : pot provoca funcționarea defectuoasă a ficatului. Acestea cresc producția de bilă, cresc substanțele care dăunează rinichilor și pot provoca arsuri la stomac.

2. Ananas și produse lactate : Această combinație este destul de toxică pentru organism.

3. Papaya și lămâi : Poate genera probleme cu hemoglobina, provocând anemie.

Recomandări generale de urmat când se mănâncă fructe la o masă:

1. Mănâncă fructe înainte de masă, nu după

2. Nu vă răsfățați cu sucuri din fructele acide

3. Nu luați suc de fructe după o masă. Puteți bea cu o oră înainte de masă.

4. Nu amestecați fructe și legume la aceeași masă.

5. Nu amestecați portocalele cu alte fructe.

6. Fructele citrice ar trebui să fie consumate dimineața.

7. Fructele dulci pot fi consumate în orice moment al zilei.

8. Fructele ar trebui să fie mâncate coapte.

Pentru o salată de fructe nutritivă și gustoasă, puteți amesteca următoarele fructe: papaya, mango copt, pere, smochine, măr roșu, piersici, banane, nectarine și cireșe proaspete

Gânduri finale:

Multe studii științifice au arătat că, atunci când oamenii consumă cantități adecvate de fructe, se produce o scădere substanțială a numeroaselor afecțiuni cronice comune. Rețineți însă că combinațiile de fructe incompatibile pot duce la boală.

Să aveţi o zi minunată și sănătosă!





SfatFarma logo marți, noiembrie 27, 2018

Cosmeticele - semnificațiile din spatele termenilor: Natural, Organic, Bio, Vegan, Handmade


cosmetice

 Pentru consumatorul de rând, acești termeni sunt interschimbabili, sau, cel puțin, simbolizează același lucru: un produs SIGUR.
 
 Pentru producător, sunt tot atâtea modalități de a rezuma într-un cuvânt valorile brandului, de a asigura consumatorul că produsele sale sunt lipsite de ingrediente care le-ar putea pune sănătatea în pericol.
 
 Ce se ascunde însă în spatele acestor denumiri? 
 
 În industria produselor cosmetice, termenul de “NATURAL” nu este, în general, supus unor standarde sau reglementat de vreun fel. Există organisme ce oferă certificarea “Produs cosmetic natural” (cum ar fi NaTrue) care acceptă în produsele cosmetice, în funcție de tipul certificării (în cadrul unui sistem bazat pe număr de stele), între 5-95% ingrediente naturale.
 
 Totuși, denumirea de “natural” poate fi folosită fără restricții de către orice producător de cosmetice, indiferent de proporția de ingrediente naturale aflate în produsele sale.
 
 Există pe piață produse cosmetice cu adevărat naturale pe care le putem împarți în două categorii:
 

  • Produse anhidre (produse de tip ulei, cremă, balsam, unguent) bazate pe unturi, uleiuri, uleiuri esențiale, extracte de plante, vitamine liposolubile, antioxidanți etc. Aceste produse sunt 100% naturale. 
  • Emulsii (produse de tip cremă lejera, gel, cleanser, șampon, balsam de păr) bazate pe apă ( sau apă florală, suc de aloe vera), unturi și uleuiri vegetale, extracte vegetale și ingrediente de origine vegetale / minerală (derivate). Acest tip de produse conțin obligatoriu un emulsifiant (de origine vegetală, fără de care nu este posibilă combinarea apei cu unturile, uleiurile sau ceara), un surfactant (dacă vorbim de produse de curățare) și un conservant natural, care poate fi extract vegetal (sâmburi de grepfruit, caprifoi japonez, etc.) sau alcool (derivat din cereale). 

 (Atunci când alcoolul este folosit într-un produs cosmetic pe post de conservant – deși poate îndeplini, în paralel, și alte funcții – el va apărea în lista de ingrediente printre primele 5-6, fiind necesar într-o proporție de 4,5-15% pentru a îndeplini cu succes această funcție.)
 În cazul acestui tip de produse, vorbim de 100% ingrediente de origine naturală.
 
 Totuși, majoritatea produselor cosmetice “naturale” sunt departe de cele de mai sus (toate cele care nu se includ în cele două categorii de mai sus).
 
 “ORGANIC / BIO” simbolizează același lucru (în funcție de zona geografică).
 Există numeroase organisme de certificare atât în Europa cât și în Statele Unite, dintre care cele mai cunoscute sunt USDA (SUA), Soil Association (UK), BDIH (Germania) și Ecocert (Franța).
 Criteriile de certificare diferă de la un organism la altul. În general însă, produsele certificate bio / organic trebuie să conțină minim 95% ingrediente naturale (sau de origine naturală). Toate organismele de certificare permit un procent minim de 3-5% ingrediente sintetice în produsele certificate, însă există o serie întreagă de ingrediente care nu sunt premise, cum ar fi parabenii, EDTA, formaldehidele, SLS (sodium lauryl sulfate), colorantii artificiali, parfumurile artificiale, uleiurile minerale, ingredientele pe bază de petrol (vaselină, parafină), siliconii. De asemenea, ambalajele trebuie să fie reciclabile, iar fabricarea lor să nu aibă impact negativ asupra mediului.
 
 Un produs cosmetic “VEGAN” este un produs care nu conține niciun fel de ingrediente (sau derivate) de origine animală și care nu a fost testat pe animale. Cele mai des folosite în industia cosmetică sunt untura de porc, seul de vită, mierea, ceara de albine și lanolina.
 
 De pildă, produsele certificate “Vegan&cruelty free” de către PETA trebuie să îndeplinească anumite standarde legate de ingredientele de origine animală sau testele ingredientelor / produselor pe animale (lucru asumat prin semnarea unor declarații pe proprie răspundere). PETA nu testează produsele și nu analizează compoziția lor. Un produs cosmetic certificat “vegan & cruelty free” poate conține atât ingrediente naturale cât și derivați chimici ai acestora, dar și ingrediente sintetice (de pildă siliconi, conservanți).

 Un produs “HANDMADE” este un produs cosmetic realizat și ambalat manual.
 Nu există organisme care să certifice acest procedeu de fabricație și nici reglementări privind conținutul acestor produse. Un produs cosmetic handmade poate fi 100% natural sau poate conține ingrediente sintetice, inclusiv unele interzise de organismele de certificare bio (parabeni).
 
 Eu personal, am găsit produse “handmade” ce conțin chiar și parabeni!

 Concluzia? Vă rog să rețineți că cel mai important amănunt de care trebuie să țineți seamă în momentul în care doriți să achiziționați un produs cosmetic este LISTA INGREDIENTELOR. Căutați informații despre fiecare ingredient în parte și hotărâți abia apoi dacă produsul respectiv (indiferent de marca sau certificări) va respecta standardele și filosofia cu privire la siguranță unui produs cosmetic (pe care o enunță pe ambalaj).
 
 
 




SfatFarma logo duminică, noiembrie 25, 2018

În sfârșit, lapte de cocos ieftin și bun (de casă)!


lapte de cocos de casa

 Vă prezint cel mai decent lapte de cocos pe care îl putem obține la noi în țară. Este ușor de făcut, este absolut delicios, nu vine în cutii de metal, nici în cutii de carton însoțit de nenumărate E-uri și nu costă mult deloc.
 
 Avem nevoie doar de fulgi organici de cocos, blender (de preferat cu vasul din sticlă), apă foarte fierbinte, tifon, strecurătoare și un castron.
 
 Am făcut cu ceva timp în urmă lapte de cocos din nucă de cocos, folosind storcatorul de fructe, însă mi s-a părut complicat și nu am fost chiar mulțumită de rezultat, iar de atunci mi-am luat gândul de la asta.
 
 Zilele astea însă m-am hotărât să încerc din nou, de data asta folosind fulgi de cocos organic și apă aproape fiartă. Am obținut un lapte gras și foarte aromat așa că m-am hotărât să vă povestesc și vouă.
 
 De ce perseverență? Pentru varietate, pentru proprietățile grozave și rare ale cocosului și pentru versatilitatea unui astfel de lapte -  poate fi ușor combinat cu fructe precum căpșuni, banane, zmeură și transformat într-un shake delicios pe care cei mici îl pot lua oriunde, la pachet.
 
 Vor beneficia mult mai mult de pe urma acestui lapte decât de pe urma laptelui pasteurizat din comerț.

   Ingrediente:
 - 80 de grame de fulgi organici de cocos* (cam o cană);
 - 400 ml apă aproape fiartă (chiar mai multă dacă vreți un lapte mai puțin gras);
 
   Preparare: 
 Puneți fulgii în blender, înfierbântați apa până aproape de punctul de fierbere, apoi adăugați cam 250 ml de apă în blender și mixați 2-3 minute. Între timp puneți o strecurătoare mai mare peste un castron și o bucată mare de tifon peste strecurătoare. Turnați tot lichidul din blender peste tifon și stoarceți bine (având grijă să nu vă ardeți degetele).
 
 Puneți din nou fulgii în blender, adăugați restul de apă și mixați din nou 2-3 minute. Turnați iarăși tot conținutul blenderului peste tifon și stoarceți până scoateți și ultima picătură de lapte. Fulgii îi puteți folosi imediat la alte preparate (biscuiți, prăjiturele), îi puteți usca în cuptor/deshidrator la o temperatură mică sau îi puteți congela pentru a-i folosi altădată.

 Serviți cald sau rece, simplu sau cu tot felul de arome (vanilie, scorțișoară, cardamom, nucșoară) și/sau fructe moi. Poate fi folosit la multe rețete în locul laptelui provenit de la animale.

 Enjoy!
 
 PS: O cutie de lapte de cocos organic de 400 ml (pentru care tot nucă de cocos și apă se folosesc) costă în general între 12-15 lei. Lapte de cocos convențional veți găsi în supermarket la prețuri mai mici, însă va fi întotdeauna însoțit de alte ingrediente periculoase și nu merită luat în seamă. 
  
 Prețul mediul al unei pungi standard de 250 g de fulgi organici de cocos este de 10 lei. Dintr-o astfel de pungă facem de 3 ori cantitatea sugerată de mine azi, ceea ce înseamnă un preț de aproximativ 3,5 lei pentru 400 ml de lapte de cocos. 
  
 * Fulgii de cocos organici sunt obținuți prin fărâmițarea și deshidratarea nucii de cocoș; fulgii de cocos convenționali trec prin tot felul de procese care-i scapă de toți nutrienții și de orice urmă de grăsime, de aceea recomand fulgi organici. 




SfatFarma logo sâmbătă, noiembrie 24, 2018

Cânepa - un superaliment de zi cu zi


canepa

 Cânepa a devenit în ultimele luni superalimentul meu favorit. Ador aroma și gustul semințelor decorticate (seamănă la gust și miros cu semințele crude de floarea soarelui), versatilitatea și calitățile nutritive minunate și mă încântă faptul că este atât de la îndemână și acceptabilă ca preț mai ales dacă este achiziționată direct de la producător. La noi există o fabrică la Salonta, în județul Bihor, de unde se pot cumpăra produse din cânepă online (www.canah.ro/), la prețuri rezonabile față de magazinele naturiste (diferențele de preț pot ajunge până în jur de 30% în favoarea  magazinului online). Iar dacă vă adunați 2-3 și dați o comandă, ieșiți foarte ieftin și cu transportul. Dau toate aceste detalii pentru a determina cât mai multă lume să consume cât mai des cânepă, pentru că este extrem de importantă pentru sănătate. Chiar dacă nu faceți nimic altceva din cele sugerate de mine în postările anterioare, dar consumați semințe sau ulei de cânepă, tot vă veți face un mare serviciu.
 
 În ultimii ani s-au descoperit tot mai multe calități ale acestei plante extraordinare și este considerată ca fiind de real ajutor pentru menținerea sănătății. Se consumă în special sub formă de semințe decorticate și ulei, dar găsiți și produse precum pudra proteică, fibre din semințe de cânepă, făină de cânepă etc.
 
 Poate vă întrebați una din următoarele întrebări:
 
 Hmm… să fie oare cânepa (Cannabis sativa L.) atât de importantă?
 
 Da. 

- pentru că este o proteină completă, din care 65% edestina (cel mai mare procent din lumea vegetală), foarte asemănătoare cu globulina din plasmă sanguină umană, ceea ce înseamnă că este foarte ușor digerată, absorbită și utilizată de organismul uman. Unde mai pui că are și toți aminoacizii esențiali.
 
- are un conținut mare de antioxidanți, fiind practic o barieră împotrivă stresului și a îmbătrânirii.
 
- raportul acizilor grași esențiali omega 6 – omega 3 din uleiul de cânepă este ideal pentru om. Spre deosebire de alte surse de acizi grași esențiali, precum uleiul de in, cel de cânepă poate fi folosit continuu, fără să producă dezechilibre sau carențe (susține și Udos Erasmus, autorul Fats that Heal, Fats that Kill).
 
- reduce colesterolul rău, tensiunea arterială, reglează glicemia, ne scapă de constipație, depresie, oboseală, este folosită cu succes în tratamentul artritei, al diabetului, alergiilor alimentare.
 
- ajută la slăbit și în acest sens este recomandat a fi mâncată mai ales la micul dejun pentru că oferă sațietate pentru mult timp și ne scapă de poftele de dulce și sărat.
 
 Joan Toth (fitoterapeut canadian) susține că persoanele care suferă de afecțiuni precum cele enumerate mai sus vor scăpa de problemele respective dacă mănâncă 3-4 linguri de semințe decorticate de cânepă pe zi.
 
 Cum pot introduce cânepa în alimentație? 
 
 Semințele decorticate (numite atât de fumos în engleză – hemp hearts – inimioare de cânepă) merg foarte bine în smoothies, batoane raw de “cereale”, diverse combinații gen muesli, pot fi presărate peste sandvișuri, supe, salate.
 
 Uleiul de cânepă poate fi folosit în special în salate. Eu îl folosesc și în smoothies și shake-uri raw.
 
 Pudra proteică poate fi folosită de asemenea în smoothies, prăjiturele raw.
 
 Puteți face o cură cu fibre din semințe de cânepă pentru detoxifierea colonului.
 
 La Canah găsiți până și cosmetice pe bază de cânepă (recuosc că nu le-am încercat încă).
 
 Dar în privința bebelușilor și copiilor? 
 
 Majoritatea surselor consultate spun că bebelușii de sub 1 an pot consuma 1-2 lingurițe de semințe decorticate pe zi, iar după 1,5 ani  chiar 2-4 lingurițe pe zi. Cânepa nu dă alergii, însă este bine să fim precauți și să începem cu cantități mici pentru a observa eventuale reacții nedorite, așa cum e bine să facem cu orice aliment nou introdus în alimentația celor mici.
 
 Fetița mea consumă cânepă împreună cu noi, în fiecare dimineață, în smoothie.
 
 Cu drag!




SfatFarma logo miercuri, noiembrie 21, 2018

Cum păstrăm fructele de pădure peste iarnă?


fructe de padure

 Delicioase și acrișoare,  doldora de antioxidanți și totuși nu apreciate pe cât ar trebui. Da, e vorba de întunecatele fructe de pădure precum afine, zmeură și mure.
 
 Vara trecută m-am decis să profit cât pot de mult de tot ce pot găsi delicios și nutritiv în perioada când natura e la apogeul generozității, anul ăsta m-am pus serios pe conservat prin congelare. Decât să mănânc toată iarna numai mere și fructe exotice, prefer să am la congelator fructe de pădure organice, locale care mai de care mai închise la culoare (pe lângă o mulțime de alte fructe și legume, tot de la noi).
 
 Și uite așa am făcut pasul către ladă frigorifică, ba chiar mă întreb cum de am supraviețuit până acum fără ea :) Lăzile frigorifice pornesc de la 1000 lei, însă consumă foarte puțin curent și, pe ansamblu înseamnă multă economie prin faptul că vom cumpăra fructele în sezon, când  sunt mult mai bune ca preț, dar și prin faptul că nu încurajăm consumul de alimente de import. Vom avea parte de alimente nutritive și le vom evita pe cele fade, crescute în pământ steril și stropite, pe care le găsim iarna la tarabe și în supermarket-uri.
 
 Prin congelare se diminuează foarte puțin din valoarea nutritivă a fructelor și legumelor, iar în cazul fructelor de pădure, se menține aproape toată capacitatea lor antioxidantă pentru o perioadă de până la 6 luni la -18 grade C.
 
 De ce aleg să conserv în special fructe de pădure? 
 
 Așa cum am sugerat și mai sus, sunt fructele cel mai bogate în antioxidanți. Antocianina (ce dă culoarea vișinie, neagră sau bleumarin) este cea care ne ține la adăpost de multe forme de cancer, fie direct, fie prin reciclarea glutationului - cel mai puternic antioxidant al organismului. Este foarte important să consumăm organic și bine copt, pentru că atunci capacitatea antioxidantă este maximă (au cele mai mari concentrații de antocianină și fenoli). Ideal este să avem pe masă fructe de pădure de 3-4 ori pe săptămâna pentru a ne asigura de protecția lor. Să nu uităm că resveratrolul (cel de care vă povesteam cu altă ocazie că este prezent în fructele închise la culoare) are efect antiinflamator și că e foarte eficient și în caz de răceli și gripe. Ce mai fac fructele de pădure?  Ne protejează ochii, reglează glicemia și ne promit protecție în fața declinului cognitiv.

 Cum spălam/depozitam în ladă frigorifică/congelator 
 
 E bine să cumpărăm fructele de pădure în ziua în care le vom pune la congelat, pentru a evita formarea de mucegai și pentru a păstra cât mai multe întregi și frumoase.
 
 Pe cele sălbatice le putem spăla doar cu apă, dar eu mă simt mai bine dacă adaug câteva linguri de oțet la fiecare lighean de apă, după care clătesc fructele în 2-3 ape. Le scurg cât pot de bine, apoi le pun în cutii de plastic de unică folosință, cu capac (se găsesc în toate supermarket-uri). La fel de bine pot fi depozitate în pungi cu fermoar.
 
 Zmeura este cea mai moale și se sfărâmă destul de ușor, astfel încât o clătesc doar în 2 ape și o mânuiesc cu mare atenție. Murele și afinele de pădure sunt însă mult mai rezistente și mai ușor de spălat, scurs și depozitat.

 Cum mâncăm fructele congelate? 

   Nu ne oprește nimeni să le consumăm de îndată ce le-am scos de la congelator, reci și crocante, însă majoritatea preferă să le dezghețe mai întâi. Atunci când le decongelam, fructele de pădure lasă destul de multă zeamă și sunt în mare măsură fărâmițate. Eu dezgheț de regulă cantitatea pe care o consum într-o zi, lăsând peste noapte în frigider într-un castronel. După ce se dezgheață adaug câteva linguri de smântâna sau unt de cocos peste ele și le mănânc cu linguriță. Pot fi de asemenea puse în blender alături de banane și băute imediat sau puse la congelator în forme de înghețată.
 




SfatFarma logo marți, noiembrie 20, 2018

Alimente recomandate pentru o sănătate optimă


cereale

 Vreau să fac articolul de față atât de complet și de comprehensibil încât să vă doriți să-l printati și să-l țineți mereu la îndemână în bucătărie.

 N-o să vă las să vă luptați de unii singuri cu alimentele de top, ci voi reveni, treptat, cu rețete simple pentru fiecare categorie.

 1. Este recomandat să consumăm în fiecare zi o porție de leguminoase – dacă nu, măcar de 3-4 ori pe săptămână.
 Știu că mulți raw foodisti susțin că leguminoasele, de vreme ce nu pot fi mâncate așa cum se găsesc în natură, nu ar trebui consumate de om. Să încercam totuși să fim realiști dacă vrem să avem un meniu cât mai diversificat și cât mai tangibil/sustenabil, mai ales într-un climat rece, unde o supă cremă de linte sau un pate de năut fac zilele de iarnă mai ușoare.
 Dăm liber astfel la alimente precum linte, năut, fasole, mazăre de toate mărimile și culorile. Ideal e să le consumăm încolțite, dar sunt în regulă și gătite cu apă. Atâta vreme cât nu le prăjim, nu le coacem, ci doar le fierbem în apă, sunt ok. Leguminoasele conțin nutrienți pe care nu-i regăsim în alte alimente și care sunt necesari pentru susținerea sistemului imunitar și pentru detoxificarea organismului.
 În perioada de tranziție către o alimentație predominant raw, acest tip de hrană ajută teribil de mult.

 2. În fiecare zi este bine să consumăm, mai bine zis să presărăm peste salate, supe (macro)alge marine crude precum kelp, nori, dulse întrucât conțin iod, greu de găsit în ziua de azi pe uscat din cauza sterilizării solului. Cu nori putem face și sushi raw.
 Algele marine sunt aproape la fel de nutritive precum frunzele de culoare verde închis și, chiar dacă le consumăm deshidratate și transportate de la distante considerabile, mineralele extrem de valoroase cu care vin, rămân intacte.

 3. Cereale – în special încolțite și mai ales dintre cele fără gluten – e bine să se regăsească pe masă de câteva ori pe săptămâna. Vorbim aici și de acele semințe care sunt mâncate precum cerealele (quinoa, amaranth, hrișcă). Mai sărace în gluten dintre cerealele clasice sunt ovăzul și secara. În privință glutenului, se pare că foarte multe persoane au intoleranță, chiar dacă de cele mai multe ori nu știu asta. Persoanele care știu sigur că au un tract digestiv sănătos și niciun fel de predispoziție genetică spre intoleranță la gluten, pot să consume (ocazional chiar gătit) și cereale ce conțin gluten.
 Precum leguminoasele, ele ajută organismul într-un mediu poluat. Este drept că nu sunt nici pe departe atât de nutritive precum frunzele  frunzele verzi sau legumele, însă avem nevoie și de ele.
 Cerealele pot fi introduse în alimentație sub formă de crackers raw, pot fi presărate peste salate, supe (mai ales fulgii).
 Nu este indicat să fie mâncate coapte, gătite la temperaturi foarte mari, ci, dacă se preferă varianta gătită, se vor fierbe în apă.
 Regula alternanței se aplică și acestui tip de aliment – dacă azi mâncăm ovăz, mâine punem fulgi de secară peste supă, poimâine facem un pilaf cu amaranth și tot așa.

 4. Rădăcinoase, dovleci și alte legume de păstrat la rece. În special în zonele cu climat rece, trebuie să ne bazăm și pe rădăcinoase și dovleci atunci când legumele și fructele de calitate (și mai ales variate) nu sunt mereu la îndemână.
 Includem aici păstârnac, ridiche neagră, gulie, hrean, ridiche albă, dovleac plăcintar, bostan alb, portocaliu, chiar și vânată iar dacă vrem să vizităm magazine (de preferat cu produse organice) mai găsim pe ici pe colo zucchini, dovlecel clasic, cartof dulce.
 Cele care nu pot fi consumate crude, pot fi făcute la aburi sau fierte în puțină apă. Mai sărace în nutrienți, aceste alimente nu sunt de ignorat mai ales iarna, când ne ajută să adunăm caloriile de care avem nevoie.

 5. Uleiuri din fructe precum măsline sau avocado.
 Știu că nici unul dintre aceste alimente nu este local și că sunt destul de scumpe. Cât îi invidiez pe cei din zonele mediteraneene și tropicale pentru abundenda de astfel de bunătăți!
 Pentru că cei mai mulți dintre noi trăim într-un mediu poluat, avem nevoie, pe lângă uleiurile din nuci/semințe (care sunt instabile) și de aceste uleiuri stabile din fructe, care diluează sau stabilizează grăsimile din organism.
 Este bine să le mâncăm în mod frecvent, chiar zilnic, pentru a dilua toxinele. De cel puțin de 3 ori pe săptămâna este dezirabil să consumăm 1-2 lingurițe de ulei de avocado sau ulei de măsline (ambele putând fi adăugate cu ușurință în smoothies sau supe crude ori gătite, la salate). Nu uitați, porțiile de ulei să fie cât mai mici posibile!

 Dacă v-a plăcut articolul, citiți și partea a doua.

 Spor!




SfatFarma logo miercuri, octombrie 31, 2018

Cum să ajutăm copiii să mănânce sănătos?


alimentatia copiilor

 Intenționat am scris “ajutăm” în titlu. Pentru că nu e vina copiilor atunci când fac alegeri nesănătoase. Sunt pur și simplu copleșiți de reclame din toate părțile, văd la școală colegi care vin cu tot felul de biscuti și caramele, în casă găsesc covrigei și bombonele, iar la mall toate fast-food-urile le fac cu ochiul.
 
 Tot mai multe studii arată cu degetul către dieta nepotrivită a prea multor copii și atrag atenția asupra riscurilor la care sunt ei supuși în ceea ce privește dezvoltarea de boli grave la maturitate sau chiar mai devreme.
 
 Este de datoria noatră, ca părinți, să ne informăm în legătură cu alimentația, să ne punem la punct un plan care să ne ajute să mâncăm sănătos și să transmitem asta și copiilor. Să ne asigurăm de asemenea că mănâncă în primul rând acasă, astfel încât să limităm ocaziile în care vor mânca alimente total nesănătoase. Evident că nu vom putea controla în totalitate ce mănâncă ei și nici nu trebuie obligați, certați, amenințați și astfel traumatizați în privință alimentației – trebuie să le spunem adevărul despre alimente și să îi ajutăm să-și însușească obiceiuri sănătoase .
 
 Dr. Joel Fuhrman, nutriționist foarte apreciat în SUA și tata a 4 copii, povestește în cartea lui 'Disease Proof Your Child', cât de dornici sunt copiii să cunoască detalii despre valoarea nutritivă a alimentelor, mai ales dacă sunt implicați în pregătirea mâncării. Cu cât li se explică cât de bine le fac fructele, legumele nucile și cât  rău provoacă alimentele ultraprocesate, cu atât se vor strădui să facă alegeri mai sănătoase și se vor simți mândri de asta. Tot dr. Fuhrman dă câteva reguli de bază pentru a elimina, măcar din casă, tentațiile alimentare nesănătoase.
 
 1. Să avem mereu în casă, la îndemână, fructe, legume, nuci/semințe (și să le consumăm în special crude) și leguminoase (consumate încolțite sau gătite prin fierbere doar în apă).
 
 2. Să înlocuim alimentele de origine animală cu cele vegetale. Dacă vrem neapărat să mâncăm carne, să limităm consumul  la 1-2 ori/săptămâna și atunci să fie vorba de cantități foarte mici de carne albă, de la care a fost înlăturată pielea, iar carne roșie doar ocazional.
 
 3.  Să înlăturăm zahărul, sarea și făina albă din casă. Dacă nu se poate renunța de tot la pâine, este indicat a se consumă numai pâine din cereale integrale și, preferabil, făcută în casă. Tot aici intră și pastele - ce pot fi înlocuite cu paste de hrișcă etc. (Noi facem acasă paste din făină de hrișcă, in măcinat și apă și sunt delicioase – metoda este identică cu cea folosită la prepararea tăițeilor clasici de casă sau folosind un aparat special pentru tăiței).
 
 4.  Să folosim cantități mici de ulei și, în niciun caz, să nu prăjim, ci să adăugăm la sfârșit. De asemenea, în locul dressing-urilor cu mult ulei, să folosim semințe, nuci și avocado (acesta din urmă amestecat cu muștar bate de departe maioneza cu ou și ulei de floarea soarelui).
 
 5. Să înlăturăm din frigider brânza și untul. Dacă totuși ne plac mult produsele lactate, este indicat a fi alese cele cu conținut cât mai scăzut de grăsime sau fără grăsime și să se consume cât mai rar (o porție mică, o data sau de 2 ori pe săptămână). Lactatele se pot înlocui cu laptele de nuci/semințe, branzici din nuci/semințe, iar adepții produselor din soia, pot consuma lapte de soia și tofu.
 
 6. E bine să evităm fructele de mare și peștele, adică să le punem pe masă rar sau deloc. Motivul: metalele grele pe care le pot conține (mai ales peștele oceanic).

 7. Să spunem NU alimentelor prăjite sau făcute la grătar, întrucât temperaturile mari la care sunt gătite duc la formarea de substanțe cancerigene.
 
 8. Să eliminăm toate sucurile artificiale din casă, fie ele carbogazoase sau nu. Singurele benefice sunt cele proaspăt stoarse (și diluate cu apă) sau sucul de citrice.
 
 9. Să avem la dispoziție tot felul de gustări sănătoase precum: morcovi spălați, curățați și tăiați, roșii cherry, boabe de mazăre, nuci/semințe, fructe frumos aranjate pe platou sau într-un castronel, fructe deshidratate (curmale, caise, smochine, merișor, afine) etc. (mare grijă la copiii sub 2 ani pentru că se pot îneca).

 Dr. Fuhrman este adeptul unei diete predominant crude, însă crede în același timp că pentru a mânca destule alimente vegetale, este important să le consumăm și fierte în apă sau la aburi. În acest fel vom consuma destule calorii și vom fi mai puțin tentați să consumăm mâncăruri grele, procesate la temperaturi foarte mari.
 
 Toate schimbările alimentare trebuie făcute treptat, iar atunci când eliminăm ceva animal de pildă, ideal este să înlocuim  cu ceva vegetal care ne satisface, cum ar fi să înlocuim untul sau maioneza clasică cu rețete ce au la bază avocado.

 Să auzim de (schimbări) de bine!




SfatFarma logo miercuri, septembrie 26, 2018

Acid sau alcalin? Care este alegerea optimă?


acid sau alcalin?

 Cu mult înainte de a afla de stilul raw, știam că e bine să consumăm alimente cât mai alcaline pentru a ușura munca întregului organism. Știam asta, însă nu-mi era foarte clar care alimente sunt alcaline și care sunt cele mai acide.

 Una din principalele sarcini ale rinichilor și ale plămânilor este aceea de a menține PH-ul fluidelor din corpul nostru undeva între 7.35 și 7.45. Un PH între 0 și  7 este acid, iar valorile de peste 7 arată un PH tot mai alcalin. Logic, dieta are foarte mare importanță în păstrarea unui PH cât mai alcalin. Carnea, lactatele și cerealele sunt acide, ceea ce înseamnă că fluidele corpului, inclusiv urina, sunt acide după consumul lor. Legumele și fructele sunt alcaline și contrabalansează efectele primelor. Deși multe fructe sunt acide, aciditatea lor dispare repede în timpul digestiei. Calciul, magneziul și potasiul din fructe și legume sunt cele care vin cu efectul alcalin asupra organismului uman.

 Deși strămoșii noștri mâncau vânat, se estimează că cel puțin 2/3 din alimentația lor consta în frunze verzi, fructe, nuci, semințe și alte plante necultivate. Fructele sălbatice consumate de primii oameni erau mai bogate în minerale și proteine și mai sărace în zahăr decât fructele cultivate din ziua de azi. Oamenii au evoluat cu o dietă mult mai alcalină decât cea răspândită astăzi. Când au trecut de la vânători- culegători la cultivatori de cereale și consumatori de mari cantități de produse de origine animală, rinichilor și altor organe le-a revenit o sarcină tot mai greu de dus, aceea de a procesa mai multe alimente acide decât este normal pentru ele.

 Estimare a efectului alcalin/acid a diferitelor grupe de alimente în funcție de nutrienții cheie care afectează aciditatea și anume proteinele, potasiul, magneziul și fosforul (estimarea este pentru 100 g din fiecare aliment prezentat în tabel). Cifrele negative arată alimente alcaline care ușurează munca rinichilor prin cantitatea mai mică de acid de care trebuie să scape, iar cifrele pozitive arată alimente care îngreunează munca rinichilor:

Valori:

 Brânză tare și organe de animale gătite, între 16 și 29

 Carne (vită, miel, porc, vânat, pui) gătită, între 10 și 20

 Pește și ouă gătite, între 5 și 15

 Caju, nuci braziliene, nuci, alune de pământ, între 5 și 9

 Cereale integrale, între 0.5 și 9

 Semințe de floarea soarelui și de susan, între 3 și 8

 Fasole mung și linte încolțite, între 1 și 3

 Migdale, alune de pădure, nuci de macadamia, nuci pecan, fistic, quinoa, între -2 și 2

 Leguminoase gătite, între 0 și -6

 Fructe proaspete între -1 și -10

 Legume proaspete, între -2 și -11

 Ideea nu este să evităm complet alimentele ce crează aciditate, ci să avem grijă să consumăm o varietate de alimente care să ne ajute să avem un PH cât de cât alcalin, între 7.35 - 7.45. Organismul uman se simte cel mai bine atunci când consumăm preponderent fructe și legume puternic alcalinizante, care să neutralizeze din efectul acid al celorlalte alimente precum nuci, semințe, leguminoase, cereale, produse de origine animală. Pseudo cerealele precum hrișca, quinoa, amaranth sunt mai puțin acide față de cerealele clasice.

 În ziua de azi, majoritatea oamenilor consumă mult prea multe alimente puternic acidifiante, ceea ce solicită în mod excesiv rinichii și duce la formarea de pietre la rinichi, precum și la pierderea de masa musculară și osoasă.

 Să fie întru sănătatea  noastră!




SfatFarma logo vineri, iulie 27, 2018

Cât timp trebuie să hidratăm semințele?


hrisca

 Întrucât de-a lungul timpului mai multe mămici m-au întrebat cât trebuie hidratate anumite nuci sau semințe, vin cu câteva detalii care să lămurească problema pentru cele mai consumate oleaginoase. Articolul vizează strict durata de hidratare înainte de a fi imediat consumate în diverse rețete, nu voi aduce în discuție încolțitul (asta va fi făcută în altă postare, în care voi cuprinde mai multe semințe și cereale).
 
 1. alune de pădure – 2 ore;
 2. caju – nu trebuie puse în apă, dar dacă le folosiți pentru dressing-uri, vă vor ieși mai cremoase dacă le hidratați 2 ore;
 3. cânepă (semințe decorticate) – nu au nevoie de hidratare, deși unele persoane le digera mai bine după ce sunt scufundate în apă câteva ore;
 4. chia (semințe) – 6-8 ore la frigider; eu le folosesc râșnite, fără să le mai hidratez/deshidratez, pe post de liant în grisine/pâinici crude (caz în care bem multă apă, pentru că absorb în lichid până la de 12 ori greutatea lor). Apa în care stau devine gelatioasa.
 5. dovleac (semințe) – 4-6 ore;
 6. floarea soarelui (semințe) – 4-6 ore;
 7. fistic – nu trebuie hidratat;
 8. hrișcă – 6-8 ore; trec și hrișca aici pentru că o folosesc des în rețetele mele. De obicei cumpăr 1 kg, las la hidratat, la încolțit 2 zile, apoi o deshidratez, însă se întâmplă să o folosesc și așa cum o cumpăr;
 9. in (semințe) – la fel ca și chia, se folosesc râșnite drept liant pentru ronțăieli crude (fie râșnite și amestecate în aluaturi, fie hidratate întregi circa 20 minute și amestecate). Pot fi presărate întregi (uscate) sau râșnite peste salate etc. Apa în care stau devine gelationoasă.
 10. migdale – 8-12 ore; dacă aveți răbdare, curățați-le și de coajă după ce le-ați hidratat – laptele/brânzica/diversele creme ies mai albe și mai delicate astfel;
 11. nuci de Brazilia – nu trebuie hidratate, dar dacă le folosiți pentru dressing-uri, vă vor ieși mai cremoase dacă le lăsați în apă 2 ore;
 12. nuci clasice – 6-8 ore; sunt delicioase hidratate și apoi deshidratate, mai ales proaspăt sparte – noi pe acestea le folosim cel mai mult (sunt de două ori mai antioxidante decât alte oleaginoase);
 13. nuci pecan – 2-4 ore;
 14. susan (semințe)- 4-6  (de regulă nu le hidratez, mai ales dacă sunt decorticate);
 Acestea sunt intervalele acceptate în general, deși o să găsiți și alte variante pe net.
 
 Aș vrea să precizez că, deși este ideal să hidratam nucile și semințele  înainte de utilizare, acest pas nu trebuie să împiedice persoanele care nu găsesc timp să le hidrateze, să le consume. Oricum ele trebuie mâncate în cantități mici și, hidratate sau nu, vor aduce beneficii sănătății.
 
 Diferența constă în faptul că, odată hidratate, inhibatorii de enzime sunt neutralizați,  iar vitaminele și mineralele vor fi asimilate mai ușor. Practic, în apă, semințele prind viață, ele primind semnalul că trebuie să înceapă dezvoltarea.
 
 Există și un dezavantaj în privință hidratării, nu de ordin nutrițional, ci practic – și anume acela că atunci când sunt umede, oleaginoasele nu pot fi folosite în blaturi raw pentru prăjituri, ci trebuie (de regulă) deshidratate; în acest caz, dacă nu aveți deshidrator, folosiți-le pur și simplu, fără să le țineți în apă. După hidratare pot fi folosite pentru a fi consumate ca atare, ciopârțite și folosite că topping-uri pentru salate sau la prepararea de dressinguri și a laptelui/brânzei  raw.
 
 Dacă se întâmplă să hidratați o cantitate mai mare decât vă trebuie, puteți să le țineți câteva zile la frigider într-un borcan cu capac, plin cu apă. Clătiți și schimabati apa zilnic pentru a păstra prospețimea.
 
 P.S.: Vă rog să-mi atrageți atenția dacă n-am trecut în listă ceva ce vă interesează.




SfatFarma logo vineri, iulie 20, 2018

Totul despre antioxidanţi


antioxidanti

 Toată lumea vorbește de antioxidanți. Cu toții știm că sunt “buni”, însă ne lipsesc adesea detaliile care să ne încurajeze să nu ocolim alimentele care îi conțin. Și cu cât îi conțin în proporție mai mare, cu atât mai bine.
 Ce sunt antioxidanții? 
 Sunt substanțe care neutralizează radicalii liberi (molecule extrem de distructive formate din cauza poluării, expunerii prelungite la soare, fumului de țigară, pesticidelor, radiațiilor). 
 În mod  normal, organismul face față radicalilor liberi, dacă însă nu are la îndemână antioxidanți sau dacă radicalii liberi sunt în exces, celulele încep să fie distruse și chiar să moară. Acolo unde radicalii liberi își fac de cap în lipsă antioxidanților, apăr îmbătrânirea precoce, probleme ale creierului și ochilor, numeroase boli cronice precum cancer, diabet, boli de inimă. 
 Cei mai importanți antioxidanți sunt: 
 CAROTENOIDELE – care pot fi convertite în vitamina A (vitamina A din carne și lactate nu are capacitate antioxidantă). Se găsesc în legumele și fructele de culoare galbenă, portocalie, roșie și verde. Pentru a fi absorbite foarte bine, vegetalele care conțin carotenoide trebuie însoțite de câteva nuci sau semințe (ele fiind liposolubile). 
 VITAMINA C – este solubilă în apă, iar organismul uman nu poate face cine știe ce provizii. Cele mai importante surse de vitamina C sunt fructele și legumele, în special ardeii, broccoli, varza de Bruxelles, citricele, căpșunele, frunzele verzi. Această vitamină este ușor distrusă de lumină, căldură și oxigen. Gătitul reduce conținutul de vitamina C cu cel puțin 50%. Fructele și legumele încep să-și piardă din conţinutul de vitamina C de îndată ce au fost culese, astfel încât, pentru a evita deficiente, este bine a se consuma fructe proaspete de sezon. De asemenea este indicat să păstrăm vegetalele bogate în vitamina C la frigider netăiate, să bem sucurile de fructe/legume cât mai repede după preparare. Atunci când gătim cu foc astfel de alimente trebuie, de asemenea, să le consumăm cât mai repede – să scurtăm cât mai mult timpul în care sunt expuse la aer, apă, căldură. 
 VITAMINA E – se referă la o familie de 8 antioxidanți. Alfa-tocoferol este forma vitaminei E cea mai de folos organismului uman, este cea mai bio-disponibilă. Vitamina E este liposolubilă și un antioxidant foarte eficient întrucât protejează membrana celulelor. Atunci când vitamina E neutralizează un radical liber, își pierde statutul antioxidant. Cu toate acestea, alți antioxidanți, precum vitamina C, au capacitatea de a o repune în acțiune. Majoritatea oamenilor consumă circa jumătate din doza zilnică recomandată; adepții dietei vegane crude consumă însă cantități mult mai mari de vitamina E decât cei care preferă dietă clasică. Cele mai importante surse sunt nucile, semințele, cerealele integrale, frunzele verzi și uleiurile vegetale. Aproape orice formă de gătit duce la reducerea vitaminei E (între 20-70%), ca rezultat direct al oxidării. Foarte interesant – se pare că vitamina E scade mai mult atunci când pentru gătit se folosesc vase din metal. De exemplu mazărea gătită la aburi într-un vas de metal pierde până la 70% din vitamina E, pe când atunci când un vas de ceramică este utilizat, nu se pierde aproape deloc din această valoroasă vitamină. 
 Tabel cu valoarea antioxidantă a diferitelor vegetale
(in funcţie de TAC –  total antioxidant capacity – capacitatea antioxidantă pe ansamblu) 
1Fasole mică roşie, uscată (92 g)13727
2Afine sălbatice (144 g)13427
3Fasole pestriţă (96 g)11864
4Afine de cultură (144 g)9019
5Merişoare (95 g)8983
6Anghinare, gătită (84 g)7904
7Mure (144 g)7701
8Prune (85 g)7291
9Zmeură (123 g)6058
10Măr bot de iepure (138 g / 1 măr)5900
11Nuci pecan (28 g)5095
12Cireşe dulci (145 g)4873
13Fasole neagră, uscată (52 g)4181
14Prună rosie (66 g)4118
15Nuci clasice (28.4 g)3846
16Măr bot de iepure, curăţat (128 g / 1 măr)3758
17Măr Golden (128 g / 1 măr)3685
18Curmale (89 g)3467
19Avocado (173 g)3344
20Pară verde (166 g / 1 pară)3172
21Pară roşie (166 g / 1 pară)2943
22Măr Golden, curăţat (128 g / 1 măr)2829
23Alune de pădure (28,4 g)2739
24Fasole albă, uscată (104 g)2573
25Portocală (140 g / 1 portocală)2540
26Smochine (75 g)2537
27Stafide (82 g)2490
28Varză roşie, gătită (75 g)2359
29Cartof roşu, gătit (173 g / 1 cartof)2294
30Fistic (28,4 g)2267
31Curmale Medjool (89 g)2124
32Sparanghel, crud (67 g)2021
33Struguri roşii (160 g)2016
34Ardei gras galben, crud (186 g / 1 ardei)1905
35Grapefruit roşu (123 g / ½ grapefruit)1904
36Sfeclă roşie, crudă (68 g )1886
37Cartof alb, gătit (173 g / 1 cartof)1870
38Ardei gras portocaliu, crud (186 g /1 ardei)1830

   Tabel preluat din  ”
Lipophilic and hydrophilic antioxidant capacities of common foods în the United States” (Capacitatea lipofilică și hidrofilică a unor alimente comune în SUA), Wu X, Beecher GR, Holden JM, Haytowitz DB, Gebhardt SE, Prior RL. 
 Aș fi vrut să existe mai multe vegetale pe listă, însă e bun și atât pentru orientare. Eu am făcut o selecție la selecția lor și am scos ce nu mi s-a părut relevant. Valorile din tabelul original sunt în cups și grame, de aceea veți observa diferențe mari de gramaj. 
 Să ne hrănim bine! 





SfatFarma logo miercuri, iulie 11, 2018

Şi noi ce mai mâncăm (cu puţin după doi anişori)?


fructe de padure

 A trecut ceva timp de când n-am scris un articol de genul asta, parțial pentru că am vrut să-mi fac o idee și mai clară despre ce ar trebuie să mănânce cei mici în primii ani de viață, înainte de a pune pe tapet idei care riscă a fi luate ad literam. Nu susțin că am completat toate piesele puzzle-ului, însă sunt destul de mulțumită de unde mă aflu acum în privință nutriției pentru fetița mea.
 
 O să fiu foarte sinceră:

- mă preocupa mai mult un meniu complet, din toate grupele alimentare, pe cât posibil organic fără sare, zahăr și fără niciun fel de produse rafinate și mai puțin proporția crud/gătit (ușor) din alimentația ei… deși, dacă luăm în calcul faptul că este încă alăptată, cred că e în continuare high raw.
 
 Acum mi-am propus să scriu doar ce-i dau fetiței mele să mănânce la 2 ani și aproape 2 luni pentru că am primit întrebarea asta des în ultima vreme. În mare măsură, meniul fetiței este și al meu, doar că eu beau mai mult smoothie și mănânc mai multe frunze verzi… ceea ce cu ea a devenit mai dificil.
 
 MIC DEJUN 
 
 La micul dejun bea uneori puțin smoothie din frunze și fructe, smoothie doar din fructe cu câteva semințe sau puțin suc de portocale organice cu o linguriță de semințe de chia sau ronțăie un morcov mic.
 
 În timp ce bea sucul îi pregătesc cerealele, pe care le variez în permanență.
 
 Dintre cereale și pseudocereale, doar hrișca îi dau crudă (hidratată, încolțită și apoi deshidratată). O mănâncă simplă pentru că îi plac mult boabele crocante sau îi adaug câteva bucățele de banană și bucăți mici de nucă.
 
 Îi dau și orez sălbatic după ce îl “încolţesc” doar în deshidrator, însă nu se consideră crud, pentru că a fost tratat la temperaturi mari după recoltare.
 
 Am încetat a-i mai da fulgii integrali din ovăz sub formă crudă, pentru că nu știu dacă au fost hidratați pentru a scăpa de acidul fitic. Astfel îi pun în apă clocotită pentru 2-3 minute, apoi adaug bucăți mici de banană, măr, pară, in, cocos, nucă, semințe de floarea soarelui (un singur fel de nuci/semințe la o masă și max 1-2 feluri de fructe, de regulă banană și încă un fruct acrișor).
 
 Îi mai dau quinoa, amaranth, mei, orez brun, fulgi din grâu și secară germinată.
 
 Dintre cele de mai sus cel mai des îi dau hrișcă, mei, quinoa, amaranth, orez sălbatic, iar mai rar orez brun, fulgi din ovăz, fulgi din grâu și secară încolțite și asta pentru că prefer să îi dau cât mai puțin gluten și pentru că primele sunt mai bogate nutritiv pe calorie.
 
 Când nu mănâncă prea mult din cerealele de dimineață, îi fac după masă câteva paste King Soba bio (au multe variante: hrișcă cu wakame, cartof dulce cu orez brun) sau paste integrale cu ciuperci. Peste zi mănâncă și o bucățica de pâine de secară sau grâu integral cu secară făcută de noi în casă (nu i-aș da, dar e înnebunită după ea și nu vreau să o refuz prea categoric… aici dăm deja în parenting :) ).

 Dacă nu bea suc de portocale la micul dejun, i-l dau peste zi sau îi dau alte fructe exotice, în special citrice pentru că sunt bogate în vitamina C (e drept că frunzele și alte legume sunt mult mai bogate în vitamina C, însă nu vreau să o forțez cu ce nu acceptă). Tot zilnic îi dau zmeură sau mure (congelate, dacă nu e vară) sau boabe de rodie pentru că știu cât este de important să consume zi de zi alimente puternic antioxidante.
 
 PRÂNZ 
 
 La masa de prânz mănâncă o porție măricică de supă. Ori îi fac supă cremă, ori un fel de minestrone – adică supă cu tot felul de legume tocate mărunt, doar că la noi minestrone schimbă proporția rădăcinoase (cartof, morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină) – alte legume (roșii, ardei, ceapă), în favoarea celor cu un conținut mai mic de amidon. Fac supă foarte groasă și densă nutritiv, adică predomină legumele cu cea mai mare cantitate de nutrienți pe calorie.
 
 Adaug după cum urmează:
 
 Crucifere: varză, broccoli, conopidă sau gulie tocate foarte mărunt. Atunci când folosesc gulie, fac supă cremă pentru că gulia rămâne tare și nu e foarte atrăgătoare :) dacă nu, o blenduiesc. Varza și gulia pot foarte ușor să predomine în supă, însă atunci când pun broccoli sau conopidă, cea mică le preferă într-o proporție mai mică.
 
 Ceapă și/sau praz mult, uneori și puțin usturoi, pe care nu-l toc, ci doar îl tai în 2 și îl las în supă pentru câteva minute spre sfârșit.
 
 Leguminoase: la supă îi pun în special linte și fasole; năutul și mazărea le mănâncă separat.
 
 Alte legume sărace în amidon: ardei proaspeți sau deshidratați, roșii proaspete sub formă de suc de roșii făcut de casă (fără sare și fără ulei) sau deshidratate etc. Folosesc și castraveți, însă doar în supe crude sau semi-crude.
 
 Ciuperci de pădure românești organice (fierte și congelate).
 
 Rădăcinoase: în special țelină, apoi morcov, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel și, ocazional, câte un cartof organic.
 
 Verdeață: pătrunjel verde tocat, mărar, oregano etc.
 
 Îi condimentez supa și cu turmeric, puțină pastă de miso (o pastă făcută din boabe de soia fermentate, care ajută digestia, la detoxifierea organismului etc), țelină deshidratată și făcută pudră (țelina este bogată în sodiu în mod natural și dă un gust foarte bun mâncărurilor), puțin chimen, puțin coriandru.
 
 Uneori îi adaug în supă borș, varză murată făcută în casă cu foarte puțină sare sau lămâie… caz în care devine mai mult ciorbă.
 
 Îi mai adaug dovlecel sau, uneori, chiar o bucățică de dovleac plăcintar tocat foarte mărunt (dovleacul plăcintar da un gust foarte bun supelor).

 Nu las legumele la fiert mai mult de 15-20 minute la foc mic, iar după ce sting focul adaug verdeață tocată mărunt, condimentele, miso și un strop de ulei de măsline sau cocos.
 
 Pentru că timpul nu-mi permite mereu să îi fac supă din legume proaspete, am deshidratat și congelat spre sfârșitul verii foarte multe roșii, ardei, rădăcinoase, dovlecei, verdeață. În felul acesta îmi este destul de ușor să îi prepar supele atunci când sunt pe grabă.
 
 Uneori omit leguminoasele din supă și îi fac după masă o supică din linte sau îi fac alte combinații din câteva ingrediente crude și câteva la aburi, la care adaug și semințe, migdale măcinate.
 
 DUPĂ MASĂ ȘI PE SEARĂ  
 
 După masă mănâncă puțin și des, astfel că am mereu la îndemână o roșie, un castravete, bucățele de avocado, câteva boabe de năut fiert sau falafel făcut în deshidrator că aici sau în cuptor, biscuiţei sau grisine raw sau gătite la cuptor, fructele de care spuneam mai sus, tot felul de nuci și semințe (în special nuci clasice hidratate peste noapte, apoi deshidratate 12 ore, chia, in și cânepă)  și tot felul de alte bucate inventate  sau adaptate de mine, crude sau gătite ușor. Încerc să echilibrez meniul ei zilnic, astfel îi dau după masă mai ales din grupele alimentare din care n-a mâncat în prima parte a zilei.
 
 PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ  
 
 Îi dau aproape în fiecare zi iaurt din lapte crud de capră.
 
 SUPLIMENTE  
 
 Ocazional îi adaug superalimente în smoothie de fructe etc, însă ele nu reprezintă nicicum bază în meniul fetiței sau al nostru. O alimentație variată, pe cât posibil cu produse organice este ceea ce ne interesează în primul rând.
 
Toate cele bune!





SfatFarma logo luni, iulie 02, 2018

Alimentele fermentate - partea III-a - două reţete de varză murată


alimentele fermentate varza murata

 Voi scrie astăzi despre (aparent) banalele legume murate (în special varza murată), despre care lumea încă vorbește, însă pe care tot mai puțină lume le prepară acasă și le consumă în mod frecvent.

 Voi încerca să scot în evidență de ce alimentele fermentate (crude, nu pasteurizate și nu cu oțet) reprezintă veriga lipsă din dieta modernă și cât de important (și de ușor) este să întărim sistemul imunitar prin consumul de legume fermentate.

 Ce lucruri minunate fac legumele fermentate: 
 1. Cresc longevitatea. Putem să ne gândim la bacteriile prietenoase din legumele fermentate ca la mici fabrici de enzime. Consumându-le, economisim din enzimele organismului și le folosim pe acestea din urmă pentru a elimina toxine, pentru a întineri celulele și pentru a întări sistemul imunitar - toate acestea duc la o viață mai lungă și un organism mai sănătos.

 2.  Sunt alcalinizante și foarte detoxifiante. Ele ajută la restabilirea echilibrului organismului când acesta este toxic și acid. Microflora este extrem de eficientă în a se asigura că minerale precum calciul și magneziul sunt absorbite din colon, de unde sângele le ia ușor și le transportă către celule. Având un echilibru optim de minerale, organismului îi este ușor să se mențină alcalin. Cancerul, diabetul, paraziții și virușii nu se pot dezvolta într-un mediu alcalin.

 3. Cu fiecare masă care conține legume fermentate reînnoim grădina interioară de bacterii prietenoase.

 4. Bacteriile prietenoase din legumele fermentate ne apăra de agenții patogeni.

 5. Pe măsură ce îmbătrânim, sistemul imunitar devine tot mai puțin eficient, făcându-ne mai vulnerabili în fața bolilor- cu atât mai mult avem deci nevoie de alimente fermentate care să ne asigure o microfloră sănătoasă și deci un sistem imunitar puternic pe termen lung.

 6. Legumele fermentate  joacă și rol de alchimiști prin faptul că fabrică vitaminele B acolo unde sunt foarte ușor de absorbit, precum și vitamina K2, care joacă un rol foarte important în protecția sistemului cardiovascular și a oaselor (dar și în reducerea simptomelor de diabet).

 7. Alimentele fermentate sunt chiar mai potente decât suplimentele probiotice. Microflora obținută de la legumele organice crescute în sol formează puternice relații sinergetice pentru a se asigura că (se) vor prolifera. Ele sunt echipate pentru a supraviețui în natură și nu în laborator, așa cum se întâmplă în cazul suplimentelor.  Mie îmi place mult ideea de a combina ceea ce oferă alimentele fermentate cu suplimente probiotice pentru un efect maxim, prin adăugarea conținutului câtorva capsule probiotice atunci când punem la fermentat varză și alte legume.

 8. Chiar și atunci când legumele fermentate nu sunt organice, bacteriile prietenoase vor distruge din pesticide și alte substanțe nocive și le vor elimina prin colon; chiar și mercurul din peşte poate fi distrus prin fermentare (și adăugarea de anumite condimente);

 9. Murăturile ajută și la absorbția eficientă a nutrienților din mâncărurile împreună cu care sunt consumate, prin creșterea biodisponibilității nutrienților și corectează astfel deficiențele.

 10. Am mai spus și confirm pentru că simt pe pielea mea: alimentele fermentate ajută la controlarea poftelor de dulce. Zahărul și alcoolul spală mineralele din oase, făcând sângele acid. Deși știm cu toții cât de important este să le evităm, ele provoacă dependență și celor mai multora dintre noi ne este aproape imposibil să le rezistăm. Alimentele fermentate fac o treabă nemaipomenită și în această privință, dar și în privința controlării apetitului în general.

 11. Zahărul din anumite legume (morcov, sfeclă) este o problemă pentru unele persoane întrucât poate crea dezechilibre la nivelul florei benefice; acest lucru se schimbă însă atunci când acele vegetale sunt fermentate; bacteriile vor consuma zahărul, iar noi ne vom bucura și de acele legume care altfel nu sunt optime pentru unii dintre noi;

 12.  Alimentele fermentate ajută digestia și prin gustul lor acru dat de acidul lactic. Gustul acru stimulează mișcarea peristaltica, astfel încât intestinele vor avea parte de o eliminare mai ușoară. Un rol important joacă aici și prezența fibrelor (băuturilor probiotice din postarea anterioară le lipsesc fibrele, însă în rest aduc același set de beneficii precum legumele fermentate).

 13. Nu degeaba este bine ca legumele din familia crucifere să predomine atunci când punem la murat. Ele sunt extrem de eficiente în lupta cu boli grave precum cancerul. Cruciferele ajută la schimbarea tendinței estrogenului de a se detoxifica în ficat, în schimb îl fac să găsească alte căi de eliminare și astfel scade riscul de cancer ovarian, uterin, de sân precum și de boli inflamatorii precum sindromul premenstrual.

 Ar mai fi și alte lucruri de spus, însă vreau să am loc și pentru 2 rețete ușoare.

 1.  Rețeta mea rapidă de varză murată 
 Ingrediente:

- 1 căpățână medie de varză;
- 1-2 morcovi medii;
- 1 linguriță sare de Himalaya;
- 1 legătură mărar;
- 1 borcan de 1 l cu capac.

 Preparare:
 Se curaţă varza și morcovul și se taie bucăți mari. Se spală și mărarul, apoi se pun toate în robotul de bucătărie (dacă morcovii sunt prea tari, pot fi mărunțiți primii în robot, apoi se mărunţesc restul legumelor). Pulsăm până când toate legumele sunt mărunțite bine. Transferăm amestecul într-un castron din ceramică sau din inox, adăugăm sarea și frământăm bine 2-3 minute până începe să iasă zeama din legume. Se pune totul în borcan, se presează bine ca să iasă lichidul deasupra și se pune capacul. Eu nu închid borcanul etanș dacă nu pun capsule probiotice, ci îl pun cu totul într-un castron mai mare pentru 2-3 zile, până îmi place gustul, apoi pun borcanul închis bine în frigider.

 Un astfel de borcan îmi ajunge pentru o săptămâna (în paralel consum borș, alte murături și, mai nou, Kvass).

 2. Rețetă preluată din The Body Ecology Diet de Donna Gates și Linda Schatz (va ieși o cantitate mult mai mare decât la prima rețetă)
  Ingrediente:

- 3 căpățâni de varză mărunțite în robot;
- 6 morcovi mari mărunțiți în robot;
- 4 cm de rădăcină de ghimbir, curățată și tocată mărunt;
- 6 căței de usturoi, curățați și tocați.

 Preparare:
 Se pun toate legumele într-un castron mare de ceramică sau de inox. Se iau câteva căni din amestec și se pun în blender, apoi se adaugă apă filtrată și se mixează până când obținem un suc gros. Sucul obținut se pune în castronul cu legume tocate, unde amestecăm totul bine. Se pune amestecul într-un borcan mare și se presează cu pumnul sau cu un făcăleț. Se umple borcanul până aproape de gură lui, lăsând doar 2-3 cm liberi. Se rulează câteva frunze de varză și se pun peste legume, în spațiul rămas. Se închide bine borcanul și se lasă la temperatura camerei (ideal, 21 de grade Celsius) pentru cel puțin 3 zile. O săptămâna e chiar mai bine.

 La oricare din aceste rețete se pot adăuga 1-2 capsule probiotice, caz în care este bine să se țină borcanul închis etanș de la început. Ideal este că la fiecare masă la care se consumă proteine sau amidon, să se adauge și 4-5 linguri pline de varză murată. Legumele fermentate nu trebuie gătite, altfel se distrug enzimele și bacteriile prietenoase.

 Stră-stră-stră bunicii noștri nu aveau nevoie să știe cum se absorb mineralele cu ajutorul alimentelor fermentate, ei nu trebuiau să știe nici în ce fel microflora  le stimulează  funcționare  sistemului imunitar pentru  învățau să mănânce sănătos, local, sezonier de la părinții lor. Învățau de asemenea cum să păstreze alimentele pentru iarnă.

 De câteva zeci de ani încoace însă am încetat a mai transmite din generație în generație cum trebuie să mâncăm pentru a fi sănătoși și iată-ne cu tot felul de dezechilibre pe care încercăm să le corectăm prin medicamente sau pe care le ignorăm și, deși trăim mai mult, trăim vieți chinuite de tot felul de boli, mai ales după vârsta de 40-50 de ani. De ce să nu ne străduim să facem câteva schimbări care să ne îmbunătățească calitatea vieții și de ce să nu facem un efort pentru copiii noștri, pentru a-i vedea crescând frumoși și sănătoși. Ține doar de noi! Consumul de alimente fermentate nu este singurul pas necesar, este însă printre cele mai importante lucruri ce ar trebui să ocupe agenda mamelor și bunicilor. Dați-vă timp, va trece poate jumătate de an, poate un an sau poate mai mult până vă va intra în reflex să faceți alte lucruri decât cele cu care sunteți obișnuiţi în bucătărie. Efortul merită însă cu prisosință!