vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

Se afișează postările cu eticheta copii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta copii. Afișați toate postările
SfatFarma logo miercuri, iulie 11, 2018

Şi noi ce mai mâncăm (cu puţin după doi anişori)?


fructe de padure

 A trecut ceva timp de când n-am scris un articol de genul asta, parțial pentru că am vrut să-mi fac o idee și mai clară despre ce ar trebuie să mănânce cei mici în primii ani de viață, înainte de a pune pe tapet idei care riscă a fi luate ad literam. Nu susțin că am completat toate piesele puzzle-ului, însă sunt destul de mulțumită de unde mă aflu acum în privință nutriției pentru fetița mea.
 
 O să fiu foarte sinceră:

- mă preocupa mai mult un meniu complet, din toate grupele alimentare, pe cât posibil organic fără sare, zahăr și fără niciun fel de produse rafinate și mai puțin proporția crud/gătit (ușor) din alimentația ei… deși, dacă luăm în calcul faptul că este încă alăptată, cred că e în continuare high raw.
 
 Acum mi-am propus să scriu doar ce-i dau fetiței mele să mănânce la 2 ani și aproape 2 luni pentru că am primit întrebarea asta des în ultima vreme. În mare măsură, meniul fetiței este și al meu, doar că eu beau mai mult smoothie și mănânc mai multe frunze verzi… ceea ce cu ea a devenit mai dificil.
 
 MIC DEJUN 
 
 La micul dejun bea uneori puțin smoothie din frunze și fructe, smoothie doar din fructe cu câteva semințe sau puțin suc de portocale organice cu o linguriță de semințe de chia sau ronțăie un morcov mic.
 
 În timp ce bea sucul îi pregătesc cerealele, pe care le variez în permanență.
 
 Dintre cereale și pseudocereale, doar hrișca îi dau crudă (hidratată, încolțită și apoi deshidratată). O mănâncă simplă pentru că îi plac mult boabele crocante sau îi adaug câteva bucățele de banană și bucăți mici de nucă.
 
 Îi dau și orez sălbatic după ce îl “încolţesc” doar în deshidrator, însă nu se consideră crud, pentru că a fost tratat la temperaturi mari după recoltare.
 
 Am încetat a-i mai da fulgii integrali din ovăz sub formă crudă, pentru că nu știu dacă au fost hidratați pentru a scăpa de acidul fitic. Astfel îi pun în apă clocotită pentru 2-3 minute, apoi adaug bucăți mici de banană, măr, pară, in, cocos, nucă, semințe de floarea soarelui (un singur fel de nuci/semințe la o masă și max 1-2 feluri de fructe, de regulă banană și încă un fruct acrișor).
 
 Îi mai dau quinoa, amaranth, mei, orez brun, fulgi din grâu și secară germinată.
 
 Dintre cele de mai sus cel mai des îi dau hrișcă, mei, quinoa, amaranth, orez sălbatic, iar mai rar orez brun, fulgi din ovăz, fulgi din grâu și secară încolțite și asta pentru că prefer să îi dau cât mai puțin gluten și pentru că primele sunt mai bogate nutritiv pe calorie.
 
 Când nu mănâncă prea mult din cerealele de dimineață, îi fac după masă câteva paste King Soba bio (au multe variante: hrișcă cu wakame, cartof dulce cu orez brun) sau paste integrale cu ciuperci. Peste zi mănâncă și o bucățica de pâine de secară sau grâu integral cu secară făcută de noi în casă (nu i-aș da, dar e înnebunită după ea și nu vreau să o refuz prea categoric… aici dăm deja în parenting :) ).

 Dacă nu bea suc de portocale la micul dejun, i-l dau peste zi sau îi dau alte fructe exotice, în special citrice pentru că sunt bogate în vitamina C (e drept că frunzele și alte legume sunt mult mai bogate în vitamina C, însă nu vreau să o forțez cu ce nu acceptă). Tot zilnic îi dau zmeură sau mure (congelate, dacă nu e vară) sau boabe de rodie pentru că știu cât este de important să consume zi de zi alimente puternic antioxidante.
 
 PRÂNZ 
 
 La masa de prânz mănâncă o porție măricică de supă. Ori îi fac supă cremă, ori un fel de minestrone – adică supă cu tot felul de legume tocate mărunt, doar că la noi minestrone schimbă proporția rădăcinoase (cartof, morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină) – alte legume (roșii, ardei, ceapă), în favoarea celor cu un conținut mai mic de amidon. Fac supă foarte groasă și densă nutritiv, adică predomină legumele cu cea mai mare cantitate de nutrienți pe calorie.
 
 Adaug după cum urmează:
 
 Crucifere: varză, broccoli, conopidă sau gulie tocate foarte mărunt. Atunci când folosesc gulie, fac supă cremă pentru că gulia rămâne tare și nu e foarte atrăgătoare :) dacă nu, o blenduiesc. Varza și gulia pot foarte ușor să predomine în supă, însă atunci când pun broccoli sau conopidă, cea mică le preferă într-o proporție mai mică.
 
 Ceapă și/sau praz mult, uneori și puțin usturoi, pe care nu-l toc, ci doar îl tai în 2 și îl las în supă pentru câteva minute spre sfârșit.
 
 Leguminoase: la supă îi pun în special linte și fasole; năutul și mazărea le mănâncă separat.
 
 Alte legume sărace în amidon: ardei proaspeți sau deshidratați, roșii proaspete sub formă de suc de roșii făcut de casă (fără sare și fără ulei) sau deshidratate etc. Folosesc și castraveți, însă doar în supe crude sau semi-crude.
 
 Ciuperci de pădure românești organice (fierte și congelate).
 
 Rădăcinoase: în special țelină, apoi morcov, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel și, ocazional, câte un cartof organic.
 
 Verdeață: pătrunjel verde tocat, mărar, oregano etc.
 
 Îi condimentez supa și cu turmeric, puțină pastă de miso (o pastă făcută din boabe de soia fermentate, care ajută digestia, la detoxifierea organismului etc), țelină deshidratată și făcută pudră (țelina este bogată în sodiu în mod natural și dă un gust foarte bun mâncărurilor), puțin chimen, puțin coriandru.
 
 Uneori îi adaug în supă borș, varză murată făcută în casă cu foarte puțină sare sau lămâie… caz în care devine mai mult ciorbă.
 
 Îi mai adaug dovlecel sau, uneori, chiar o bucățică de dovleac plăcintar tocat foarte mărunt (dovleacul plăcintar da un gust foarte bun supelor).

 Nu las legumele la fiert mai mult de 15-20 minute la foc mic, iar după ce sting focul adaug verdeață tocată mărunt, condimentele, miso și un strop de ulei de măsline sau cocos.
 
 Pentru că timpul nu-mi permite mereu să îi fac supă din legume proaspete, am deshidratat și congelat spre sfârșitul verii foarte multe roșii, ardei, rădăcinoase, dovlecei, verdeață. În felul acesta îmi este destul de ușor să îi prepar supele atunci când sunt pe grabă.
 
 Uneori omit leguminoasele din supă și îi fac după masă o supică din linte sau îi fac alte combinații din câteva ingrediente crude și câteva la aburi, la care adaug și semințe, migdale măcinate.
 
 DUPĂ MASĂ ȘI PE SEARĂ  
 
 După masă mănâncă puțin și des, astfel că am mereu la îndemână o roșie, un castravete, bucățele de avocado, câteva boabe de năut fiert sau falafel făcut în deshidrator că aici sau în cuptor, biscuiţei sau grisine raw sau gătite la cuptor, fructele de care spuneam mai sus, tot felul de nuci și semințe (în special nuci clasice hidratate peste noapte, apoi deshidratate 12 ore, chia, in și cânepă)  și tot felul de alte bucate inventate  sau adaptate de mine, crude sau gătite ușor. Încerc să echilibrez meniul ei zilnic, astfel îi dau după masă mai ales din grupele alimentare din care n-a mâncat în prima parte a zilei.
 
 PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ  
 
 Îi dau aproape în fiecare zi iaurt din lapte crud de capră.
 
 SUPLIMENTE  
 
 Ocazional îi adaug superalimente în smoothie de fructe etc, însă ele nu reprezintă nicicum bază în meniul fetiței sau al nostru. O alimentație variată, pe cât posibil cu produse organice este ceea ce ne interesează în primul rând.
 
Toate cele bune!





SfatFarma logo sâmbătă, iunie 16, 2018

Răceli şi gripe - o altfel de abordare (mai ales a unei farmaciste)


medicamentele si raceala gripa

 De când sunt mamă, am tot studiat problema răcelilor și a gripelor pentru că nu am vrut să fiu prinsă pe picior greșit cu cea mică și, mai ales, n-am vrut să aleg calea medicamentelor. Trebuia totuși să am niște soluții de rezervă și uite că s-au tot adunat informații.
 
 Îmi cer scuze pentru limbajul de lemn – oricât am încercat să fac un post mai cald, tot ca un prospect la paracetamol sună :)
 
 Medicamentele nu sunt salvarea noastră, sunt folosite cu mult prea multă ușurință și pot duce la probleme serioase de sănătate pe termen lung. Medicamentele inhibă simptomele firești ale organismului prin care acesta asigură vindecarea.
 
 Hrana de calitate în schimb este una din căile sigure  prin care organismul este sprijinit să se vindece singur atunci când apar probleme.
 
 Așadar:
 
 Răceala se ia prin atingerea de obiecte contaminate sau atunci când dăm mâna cu o persoană afectată apoi ne atingem ochii, nasul sau gura. 
 
 Gripa este cauzată de unul dintre virusurile A, B sau C. Se ia în primul rând dacă suntem în preajma unei persoane afectate, care tușește sau strănută. 
 
 Răceala și gripa au cauze virale.
 
 Problema nu o reprezintă ele în sine, ci faptul că se încearcă a fi tratate în cele mai nepotrivite moduri. De cele mai multe ori sistemul imunitar rămâne cu sechele grave după ce am “tratat” o răceală/gripă; boala se prelungește sau se transformă în ceva mai grav.
 
 Trebuie să înțelegem că ANTIBIOTICELE, NU OMOARĂ VIRUSURILE și nu ajută la recuperare după ce un organism a fost afectat. Antibioticele merg doar în cazul infecţiilor bacteriene.

 Cu toate acestea foarte multe persoane sunt sfătuite să ia antibiotic (inclusiv copiii) pentru boli virale. Antibioticele devin apoi rutină, iar în cazul multor persoane, din păcate și a multor copii, se recomandă cu ușurință iar și iar pentru răceli, bronșite, deși acestea sunt virale și nu bacteriene. Faringita, congestia nazală, sinuzita și tusea sunt virale în majoritatea cazurilor.
 
 Mai există o confuzie legată de culoarea mucusului - multe persoane cred că o culoare galbenă sau verzuie indică existența bacteriilor și deci se impune tratament cu antibiotice. Cercetările arată că nu este relevantă culoarea mucusului în stabilirea existenței bacteriilor. Și virusurile patogene produc mucus galben sau verzui. Deci atunci când avem o răceală cu febră, durere în gât, dureri musculare, congestie nazală, tuse, mucus galben sau verzui nu este necesar să folosim medicamente.
 
 Medicamentele nu ne vor ajuta să ne revenim și nu vor preveni eventualele complicații. Cu atât mai mult ar trebui evitate antibioticele pentru că acestea vor prelungi boala și pot duce la boli mult mai grave pe viitor.
 
 Problema este că atunci când ne îmbolnăvim începem să ne simțim inconfortabil și căutăm o soluție. Începem astfel să căutăm prin dulapul cu medicamente sau ne ducem la medic să ne dea o rețetă, eventual cu antibiotice. Din păcate medicii își asumă un rol de salvator în astfel de situații, nu vor să ne dezamăgească și atunci ne scriu repede rețeta.
 
 De ce să nu luăm antibiotice:
 
- antibioticele duc la distrugerea florei intestinale (poate să dureze și peste un an până când flora intestinală este refăcută, timp în care suntem extrem de expuși la boli - 70% din sistemul imunitar se află în tractul gastrointestinal); acesta este de departe cel mai mare risc, pe care cele mai multe persoane nu îl înțeleg - rog mămicile să se informeze cât mai mult înainte de a accepta să dea antibiotice celor mici, sunt puține lucruri mai neinspirate/grave pe care le putem face când e vorba de sănătatea copiilor pe termen scurt, mediu și lung;
 
- se pare că persoanele care au luat antibiotic în copilărie mai mult de 10 ori, au cu 80% mai multe șanse să facă limfom non-Hodgking’s; de asemenea incidența cancerului de sân este mai mare la aceste persoane;
 
- sunt periculoase în sarcină (prin prezența sulfonamidelor și nitrofurantoinelor); penicilinele, eritromicinele și cefalosporinele sunt și ele periculoase și pot duce la malformații;
 
- copiii care iau antibiotic în primul an de viață au șanse mai mari să facă astm, alergii, autism;
 
- alte riscuri: afecțiuni ale rinichilor, diaree, dezvoltarea și înmulțirea paraziților, reacții alergice ce pot fi fatale;
 
- din cauza folosirii excesive a antibioticelor în ultimele decenii, anumite bacterii au devenit rezistente la antibiotic și sunt foarte greu de eradicat.
 
 Antibioticele ar trebui folosite numai în cazuri foarte grave, atunci când avem de-a face cu infecții bacteriene care amenință viața, ceea ce n-ar trebui să se întâmple cu un organism hrănit corect; sistemul imunitar este capabil să ne protejeze dacă i se dă combustibilul necesar. 
 
 Începeți să mâncați mai sănătos, integral, evitați alimentele ultraprocesate, zahărul, făina albă, grăsimile hidrogenate, produsele animale (mai ales din supermarket) și organismul va fi capabil să se apere singur.
 
 Despre remediile folosite în mod normal pentru răceli și gripe:
 
 Medicamente împotriva tusei: 
 
- Dextrometorfan - îl veți găsi pe prospectul majorității medicamentelor pentru tuse.  Deși este foarte utilizat, nu este eficient;
 
- Codeina - s-a demonstrat că nu este eficientă împotrivă tusei;

- Hidrocodonul suprimă cât de cât tusea însă nu a fost îndeajuns evaluat și are posibile efecte secundare serioase;

De fapt e bine că aceste medicamente nu funcționează - dacă ar funcționa, ar împiedica tusea să-și facă treaba: rolul ei este acela de a împinge în afară mucusul, celulele moarte și particulele din care sunt formate virusurile pentru a nu bloca căile respiratorii.
 
 - Antihistaminicele - nu s-au dovedit a fi foarte eficiente în răceli; dau doar somnolență.
 
 Combinația antihistaminice/ decongestionante/sprayuri nazale calmează simptomele într-o oarecare măsură, însă nu duc la o recuperare ușoară, iar beneficiile pe termen scurt trebuie puse în balanță cu efectele secundare pe care le pot avea (dureri de cap, constipație, arsuri la stomac, amețeală și chiar anxietate). De multe ori efectele secundare ale medicamentelor sunt confundate cu cele ale bolii în sine.
 
 - Ibuprofenul și aspirina - sunt oarecum eficiente în ameliorarea simptomelor cauzate de febră, însă nu ajută la recuperare, ba chiar pot duce la prelungirea bolii. Febra este un lucru bun atunci când avem viroze sau infecții întrucât sporește capacitatea celulor albe de a omorî virusurile și celulele infectate de virusuri. Febra ne arată ca organismul să lupte cu infecția. Atunci când încercăm să suprimăm febra, împiedicăm organismul să-și facă treaba în lupta cu boala.
 
 Studii făcute pe animale au arătat că, pe măsură ce temperatura crește, activitatea virală scade.
 
 Tratamentul cu antifebrile prelungește și perioada în care suntem contagioși; mai mult decât atât, cu cât luăm mai multe antifebrile cu atât înrăutățim și prelungim boala. S-a demonstrat că folosirea de aspirină și paracetamol (acetaminofen) neutralizează anticorpii și crește congestia nazală.
 
 De regulă, dacă un copil răcit doarme bine, este destul de vioi, mănâncă cât de cât - nu are nevoie de medicamente, chiar dacă are febră. Doar dacă acel copil a avut în trecut convulsii de la febră, părinții trebuie să fie atenți și să îi administreze medicamente, cu măsură.
 
 - Tylenolul (paracetamol/acetaminofen) - este mai toxic decât ibuprofenul și are efect doar 4-5 ore. Poate afecta funcționarea ficatului chiar și în dozele recomandate. În cazul persoanelor care nu pot mânca, vomită sau sunt deshidratate de la boală, crește riscul de toxicitate. Acetaminofenul este una din principalele cauze de deces la copii în SUA, în parte datorită faptului că unii părinți nu înțeleg bine cum să dozeze sau pentru că, din cauza gustului dulce, de fructe, unii copii își administrează singuri doze suplimentare.
 
 Acetaminofenul crește riscul de atac de cord și atac cerebral. Având asemenea potențiale efecte secundare, un astfel de medicament e mai bine de ținut departe de casă.
 
 - Umidificatorul sau baia cu aburi - în ceea ce privește răceala, au efecte modeste.
 
 - Creșterea aportului de fluide - în mod surprinzător, deși auzim mereu sugestia de a bea cât mai multe fluide atunci când suntem răciți, se pare că nu există bază științifică pentru o asemenea indicație.
 
 Bineînțeles că deshidratarea poate duce la uscarea mucoasei nazale, mai ales când răceala este însoțită de vomă, diaree și febră mare. Cu totate acestea, fluidele în exces nu sunt de dorit; nu există dovezi care să arate că mărirea cantității de fluide ajută corpul în recuperare, ba chiar, în caz de infecții respiratorii acute, apa în exces poate avea consecințe negative semnificative.
 
 - Irigații nazale cu substanță salină - în cazul persoanelor care au infecții cronice ale sinusilor, irigațiile nazale cu substanță salină pot ajuta într-o oarecare măsură, însă testele arată că nu semnificativ. Asta înseamnă că, de cele mai multe ori, degeaba ne chinuim copiii cu sprayurile nazale de care au oroare.
 
 - Remedii homeopate - pot fi eficiente împotriva răcelilor şi merită încercate în cele mai multe cazuri de boală.
 
 - Vitamina C (acid ascorbic) - părerile sunt împărțite în privința acestei vitamine. Unii consideră că este foarte utilă în sporirea rezistenței organismului la răceli și gripe, în timp ce alții susțin că nu au dovadă acestui fapt. Se pare că, deși nu toți sunt de acord că ajută oriunde și oricând la prevenirea afecțiunilor în discuție, vitamina C ajută în cazul persoanelor cu carențe alimentare, precum și a persoanelor stresate. Cu alte cuvinte persoanele care nu consumă destule fructe și legume proaspete (cele mai bogate în vitamina C), pot lua vitamina C sub formă de suplimente pentru a-și ajuta organismul la prevenirea răcelilor. Dacă boala este deja instalată, se pare că vitamina C nu mai este de mare ajutor.
 
 - Echinacea - acest remediu pare a fi cel mai eficient atunci când este luat profilactic pe toată perioada anotimpului rece și nu atunci când boala este deja instalată. La fel ca andrographis, ginseng, astralagus, golden seal, jneapăn și pelargonium (mușcată) - echinacea are efect de ușoară stimulare a sistemului imunitar și astfel ameliorează simptomele răcelilor. În orice caz, majoritatea remediilor naturale n-au fost testate cu rigurozitate și trebuie luate cu precauție.
 
 - Usturoiul - nu există destule studii care să arate că acest remediu din străbuni este eficient în lupta cu răcelile - există însă anumite dovezi care arată că ar fi de leac. Este bine știut că usturoiul și ceapa sunt alimente de real ajutor în sprijinirea sistemului imunitar.
 
 - Resveratrolul - acest component fitochimic ce se găsește în coaja strugurilor roșii, în fructele de pădure și în alune pare să suprime inflamația și să lupte împotrivă îmbătrânirii premature; deși este un remediu ce promite rezultate excelente, testele clinice pe termen lung nu i-au confirmat încă beneficiile. În testele pe animale și insecte resveratrolul are efecte anticancer, inhibă dezvoltarea HSV (herpes simplex virus) tip 1 și 2 (în cazul rozatoarelor), prelungește viața și întârzie îmbătrânirea.
 
  Consumul regulat de fructe colorate, mai ales mure, zmeură, afine, struguri (atenție! struguri doar organici, locali, în sezon - cei din import sunt stropiți cu substanțe foarte toxice). Este indicat ca persoanele cu sistemul imunitar slăbit, care se îmbolnăvesc ușor să ia suplimente cu resveratrol.
 
 - Zincul - este un mineral esențial care joacă un rol foarte important în funcționarea sistemului imunitar. Din păcate foarte multe persoane au carență de zinc.
 
 Carența de zinc duce la scăderea imunității și creșterea numărului de îmbolnăviri.
 
 Alimente bogate în zinc:
 
 Semințe de susan crude, nedecorticate - 60 g - 4,4 mg
 
 Semințe de dovleac crude sau coapte - 60 g - 4,2 mg
 
 Fasole Adzuki, gătită - 1 cup - 4,1 mg
 
 Semințe de pin crude - 60 g - 3,6 mg
 
 Caju crud - 60 g - 3,2 mg
 
 Semințe crude de floarea soarelui - 60 g - 2,8 mg
 
 Orez sălbatic gătit - 1 cup - 2,2 mg
 
 Edamame (păstăi de soia) gătite - 1 cană - 2,1 mg
 
 Fasole neagră gătită - 1 cup - 1,9 mg
 
 Ciuperci Shiitake, gătite - 1 cană - 1,9 mg
 
 Broccoli, gătit - 2 cups - 1,6 mg
 
 Tahini crud - 2 linguri - 1,4 mg
 
 Frunze gătite de Kale - 2 cups - 1,2 mg

 - Vitamina D - este recunoscut faptul că vitamina D este extrem de importantă din foarte multe puncte de vedere. 
 
 Toată lumea este de acord că vitamina D protejează împotrivă răcelilor, apărându-ne împotrivă virusurilor, prin abilitatea ei de a pune la treabă marii jucători ai sistemului imunitar. Carența de vitamina D a fost asociată cu creșterea îmbolnăvirii de gripă. De prisos să menționez cât de important este să suplimentăm cu o doză adecvată de vitamina D pe toată perioadă anului.
 
 - Extract de soc (Elderberry) - este un remediu folosit adesea în tratarea răcelilor și gripelor. Studiile au arătat că extractul de soc negru (2-3 linguri pe zi pentru adulți și 1-4 lingurițe pentru copii, în funcție de vârstă) reduc dezvoltarea virusurilor gripale și scurtează durată simptomelor. Mai mult, cresc nivelul anticorpilor din sânge. Flavonoidele din soc cresc funcția defensivă a monocitelor împotriva celulelor infectate. Când virusul este împiedicat să pătrundă în celule, nu se poate înmulți, iar asta duce la micșorarea gravității afecțiunii. 
 
 Principalele flavonoide din soc au culoarea roșie, violet, negru și albastru; se mai găsesc și în fructele de pădure, coaja vinetelor, coacazelor negre și în coaja strugurilor, cireșelor și orezului negru. Aceleași flavonoide sunt vinovate și de potențialul terapeutic al sucul de cireșe amare, care ajută în cazul bolilor inflamatorii.
 
 Ce am mai găsit că ar fi eficient: 

 - Apă oxigenată (peroxid de hidrogen), 3% - se administrează câțiva stropi în fiecare ureche, se lasă 5-10 minute (timp în care va tot face bule), se scutură urechea respectivă pe o bucată de tifon, apoi se repetă cu cealaltă ureche. La fel puteți face și cu argint ionic sau coloidal.
 
 - Ulei de oregano.
 
 - Propolis.
 
 - Extract de frunze de măslin.
 
 - Ceai făcut dintr-o combinație de flori de soc, codița șoricelului, Eupatorium perfoliatum, tei, linden, mentă și ghimbir; se bea fierbinte și des, ne face să transpirăm și să eliminăm virusul.
 
 - Alimente fermentate precum varza murată și alte murături, miso - care sunt bogate în probiotice (bacterii prietenoase). Iese din nou în evidență ideea că un tract digestiv sănătos înseamnă un sistem imunitar puternic.
 
 - Nucă de cocos și ulei de nucă de cocos
 
 - Fructe și legume locale.
 
 - Ciuperci.
 
 - Condimente precum turmeric, oregano, scorțișoară, cuișoare.
 
 Este foarte important, de asemenea, ca atunci când boala este deja instalată să se consume cât mai puține alimente și cât mai ușoare - astfel încât organismul să nu fie nevoit a consuma prea multă energie pentru digestie. Nu degeaba avem stări de vomă uneori când suntem răciți sau avem gripă - e felul organismului de a ne avertiza că nu de mâncare are nevoie, ci de odihnă, relaxare.
 

 În cazul bebelușilor și a copiilor mici, LAPTELE DE MAMĂ este mai important decât orice tratament, întrucât le asigură nutriție adecvată precum și anticorpii necesari în lupta cu boala.

Când ar trebui totuși să ne îngrijoram și să apelăm la medic? 
 
 - când febra este peste 39.0 grade Celsius (unele surse susțin o limită de sus mai mare);
 
- durere de ureche sau în jurul ochilor, în special însoțită de mucus verde;
 
- tuse persistentă, incontrolabilă;
 
 Ce fac eu? 
 
 Deși sunt destul de liniștită atunci când fetița mea dă semne de răceală, nu mă pot împăca mereu cu ideea de a nu face nimic atunci când îi crește febra și îi pun șosetele cu oțet în picioare, iar 2-3 zile îi dau 50-100 ml de ceai Lapacho (Pau d’arco). La fel fac și când ne ia și pe mine sau pe tati răceala și se pare că funcționează de fiecare dată. Câteodată mai iau şi căteva bobiţe homeopate, dar mai rar.
 
 Îndemn mămicile să folosească aceste informații și să mai caute și altele - mai sunt multe aspecte de acoperit - și să elimine treptat toate medicamentele sau să le folosească doar în cazuri extreme. În niciun caz medicamentele nu trebuie folosite preventiv pentru că astfel, nu fac decât să dea peste cap sistemul imunitar al organismului și să crească aciditatea și toxicitatea.
 
 Numai sănătate!




SfatFarma logo sâmbătă, mai 26, 2018

Trebuie să mănânci tot din farfurie!


Mananca tot din farfurie!

 Un obicei pe care mulți părinți tind să îl aibă este acela de a controla tot ce mănâncă copiii, de a le dicta ce, cât și cum să mănânce. Fără să își dea seama, le schimbă în rău relația cu hrana, le cresc anxietatea și neîncrederea în ceea ce simt. 
 Merită  ca părinții să-și schimbe percepția asupra acestor lucruri, de a le da cale liberă copiilor pentru a-și descoperi sau redescoperi mâncatul intuitiv. 
 Pentru că cei mici să se hrănească sănătos, atât cât vor și ca să nu capete tulburări alimentare pe termen lung, nu controlul la fiecare pas este soluția, ci relaxarea și câteva reguli/principii de bun simț: 
 1. NEUTRALITATEA  față de alimente. Nu lăudăm, dar nici nu criticăm alimentele de pe masă.  La fel și în cazul celor mici:  nu-i lăudăm sau certăm în fuctie de alegeri, chiar dacă în prima fază, cei care au avut parte de restricții, vor dori doar ceea ce, în mod normal, le era interzis sau li se dădea în cantitate foarte mică. În timp, nu se vor mai simți constrânși și vor încerca și alte alimente, își vor regla apetitul și vor mânca tot mai echilibrat. Este recomandat să nu fie introduse recompensele (pentru că au mâncat tot sau pentru că au încercat ceva nou etc.). 
 2. IMPLICAREA lor în bucătărie sau măcar la aranjatul mesei. Pentru copiii este o încantare să ajute în bucătărie. Cu cât sunt lăsați să atingă mai multe ustensile și ingrediente și cu cât fac mai mare mizerie, cu atât mai mult vor savura bucatele. Încercați să nu vă îngroziți de câte aveți de strâns în urma lor - gândiți-vă că tocmai îngăduiți unele dintre cele mai plăcute amintiri. 
 3. Mâncatul ÎMPREUNĂ cu toată familia, aceleași alimente (chiar dacă vor fi preferințe într-o direcție sau alta) măcar o data pe zi sau doar la sfârșit de săptămâna, dacă altfel nu se poate. Și în acest fel, micuții vor fi stimulați să încerce feluri noi, mai ales dacă văd la părinți sau la frați că savurează mâncăruri de care ei nu s-ar atinge. 
 4. PRINCIPIUL 80/10 sau 80/20. Ideea este aceea de a le permite copiilor ca 10-20% din alimentele cumpărate să fie alese de ei, chiar dacă asta presupune și dulciuri. Și aici neutralitatea va face minuni. Dacă în cea mai mare parte a timpului au o alimentație echilibrată, completă, dulciurile își pot găsi relaxate un locușor. 
 5. MÂNCARE GUSTOASĂ, firească, care să conțină carbohidrați, proteine, grăsimi, puţină sare și care să nu țină cont de reguli impuse de dietele momentului. 
 Într-un final, așa cum spune Ellyn Satter în  ‘Child of mine: Feeding with Love and Common Sense’ - treaba părinților este aceea de a pune la dispoziție alimente, iar a copiilor aceea de a mânca atât cât le trebuie. 
 Cum știți că ați reușit să va împăcați și voi și copiii cu mâncarea? Aplicând testul prăjituricii. Dacă-i oferiți copilului o prăjiturică, un desert care-i place mult și (sătul fiind) vă refuză, știți că sunteți pe drumul cel bun. 




SfatFarma logo marți, martie 14, 2017

Nutriția adolescentului vegan


adolescent vegan

    Veganii adolescenți au aceleași nevoi nutriționale ca orice alt adolescent. Vârstele între 13 și 19 ani sunt o perioadă de creștere și schimbare deosebit de rapide. Nevoile nutriționale sunt la un nivel ridicat în acești ani. Adolescentul vegan ar trebui să se ghideze după aceleași recomandări care se aplică la toți veganii, de a consuma o varietate de alimente, în special fruncte, cereale integrale, nuci, semințe și leguminoase. Nutrienții de care ar trebui să fie preocupați veganii adolescenți sunt calciul, fierul, vitamina D și vitamina B-12.
    Recomandarea oficială pentru consumul de proteine este de 0,95g per kg de greutate la copii între 11 și 13 ani și 0,88g per kg la adolescenții între 14 și 18 ani. Cei care depun foarte mult efort fizic (cum ar fi alergătorii de maraton) pot avea nevoie de ceva mai multe proteine.
    Un copil de 16 ani care cântărește 54kg are nevoie de aproximativ 48 de grame de proteine zilnic. În privința alimentelor, o cană de fasole uscată gătită conține 12g de proteine, o cană de lapte de soia sau iaurt de soia conține 7g, 115g de tofu conține 9g, o lingură de arahide sau unt de arahide conține 4g și 1 felie de pâine sau 1 cană de cereale conține aproximativ 3g de proteine.
    Grăsimile și alcoolul nu oferă prea multe proteine, deci o dietă care se bazează preponderent pe aceste lucruri are mari șanse să nu satisfacă nevoile de proteine. Veganii care au niște diete variate ce conțin fructe, legume, fasole, cereale, nuci și semințe foarte rar au vreo dificultate în a obține destule proteine atâta timp cât dieta include destulă energie (calorii) pentru a susține creșterea. Nu e nici o nevoie să se ia suplimente de proteine. Nu există nici un beneficiu în a avea o dietă bogată în proteine și nu îi va ajuta nici să facă mușchi, ba dimpotrivă, le va crește riscul de a dezvolta diverse boli cronice.
    În timpul adolescenței, calciul este folosit pentru a construi oasele. Densitatea oaselor este determinată în adolescenșă și la începutul maturității, și de aceea este important ca dieta unui adolescent să includă trei sau mai multe surse bogate în calciu pe zi.
    Laptele de vacă și produsele lactate conțin într-adevăr calciu. Însă există alte surse importante de calciu cum ar fi tofu procesat cu sulfat de calciu, plantele cu frunze verzi cum ar fi salata verde, spanacul, varza verde, frunzele de muștar sau varza fără căpățâna, cât și tahini (unt de susan), lapte de soia fortificat sau suc de portocale fortificat.
    Dacă copilul are o dietă variată, orice copil vegan poate să-și satisfacă necesarul de fier evitând în același timp excesul de grăsimi și colesterolul care se găsesc în carnea de vită și porc. Pentru a spori cantitatea de fier absorbită la o masă, consumați un aliment bogat în vitamina C la masa respectivă. Fructele citrice și sucurile din citrice, roșiile și broccoli sunt toate surse bune de vitamina C. Alimente cu un conținut bogat de fier sunt broccoli, pepene verde, spanac, năut și fasole.
    Este important să se consume un nivel adecvat de vitamina B-12 în timpul adolescenței. Vitamina B-12 nu se găsește în plante. Unele cereale fortificate conțin vitamina B-12 (verificați eticheta). Fulgii de drojdie, de asemenea, pot conține vitamina B-12 (verificați).
    Mulți adolescenți sunt preocupați de dorința de a pierde sau a lua în greutate. Pentru a pierde în greutate, analizează-ți dietă. În cazul în care conține multe alimente grase, înlocuiește-le cu fructe, legume, cereale și leguminoase. Dacă dieta deja pare sănătoasă, mai multă mișcare – mersul pe jos, alergatul sau înotul zilnic – te poate ajută să-ți controlezi greutatea. Pentru a câștiga în greutate, ai nevoie de mai multe calorii. Poate că dacă mănânci mai des sau dacă mănânci alimente ceva mai bogate în grăsimi (mai dense caloric), te va ajuta. Încearcă să mănânci de trei sau mai multe ori pe zi indiferent că încerci să câștigi sau să pierzi în greutate. Este greu să obții toată hrana nutritivă de care ai nevoie dacă mănânci numai o dată pe zi. Dacă simți că nu-ți poți controla comportamentul alimentar sau dacă pierzi foarte mult în greutate, ar trebui să discuți aceste lucruri cu medicul de familie.
    De multe ori pur și simplu nu ai destul timp să mănânci. Câteva idei pentru gustări pe care le poți aduce de acasă includ:
    Mere, portocale, banane, struguri, piersici, prune, fructe uscate, pâinici cu unt de arahide, bețișoare de morcov sau alte crudități, popcorn, cornuri, pizza cu brânză vegetală, lipii cu diferite umpluturi, salată, iaurt de soia, lapte de soia, orez, sandvișuri, înghețată din suc de fructe.

    Referințe bibliografice:

    1. USDA/DHHS: Dietary Guidelines for Americans, 2005. Washington, DC: Government Printing Office, 2005.
    2. Messina V, Mangels, R, Messina M. The Dietitian’s Guide to Vegetarian Diets, 2nd ed. Sudbury, MĂ: Jones and Bartlett Publishers, 2004.
    3. Food and Nutrition Board, Institute of Medicine. Dietary Reference Intakes for Energy, Carbohydrate, Fiber, Făt, Fatty Acids, Cholesterol, Protein, and Amino Acids. Washington, DC: Național Academy Press, 2002.




SfatFarma logo luni, martie 13, 2017

Mai multe detalii de alimentație pentru copii și adolescenți vegani sau vegetarieni


bebelus vegan

    Prin acest articol, voi continua articolul meu precedent pe acest subiect.
    Mulți părinți aleg să folosească mâncare pentru bebeluși din comerț. Există produse disponbile pentru copii vegani, dar trebuie să citiți bine etichetele. Deoarece produsele din comerț conțin sortimente limitate pentru bebelușii vegani mai mari, mulți părinți își vor prepara singuri mâncarea pentru bebeluși. Alimentele trebuie să fie bine spălate, fierte complet și date prin blender sau sfărâmate pentru consistență potrivită. Alimentele preparate în casă pot fi păstrate în frigider până la 2 zile sau congelate în cantități mici pentru a fi folosite mai târziu.
    De la 10-12 luni încolo, majoritatea copiilor mănâncă cel puțin cantitățile de alimente indicate în Tabelul 1 de mai jos.
    Este logic cu siguranță că mamele vegane să continue să alăpteze pentru un an sau, dacă se poate, chiar mai mult, deoarece laptele de sân este o sursă bogată de nutrienți. Bebelușii vegani ar trebui să fie înțărcați cu lapte de soia fortificat cu calciu, vitamina B-12 și vitamina D. Lapte de soia cu conținut scăzut sau zero de grăsimi nu ar trebui folosit înainte de 2 ani. Laptele de orez nu este recomandat ca băutură principală pentru bebeluși și copii mici pentru că are un conținut scăzut de proteine și calorii.
    S-au raportat mai multe studii care arată că rata de creștere a copiilor vegani este mai scăzută decât cea pentru non-vegani. Studiile de acest fel sunt citate adeseori ca evidență că dietele vegane sunt inerent nesănătoase. Însă dacă examinăm aceste studii mai îndeaproape vom vedea că acestea se bazează pe vegani care au diete cu conținut foarte scăzut de calorii sau sunt foarte limitate. În plus, mulți bebeluși vegani sunt alăptați la sân. Comparat cu bebeluși hrăniți cu lapte formulă pentru sugari, bebelușii alăptați la sân în general iau în greutate în același ritm pentru primele 2-3 luni și apoi mai lent de la 3 la 12 luni. Asta înseamnă că la 12 luni, copiii alăptați la sân tind să fie mai slăbi decât cei hrăniți cu formulă (lucru ce nu este neapărat rău). Cele mai noi grafice de creștere se bazează și pe creșterea copiilor hrăniți cu formulă și pe a copiilor alăptați la sân, iar asta ar trebui luat în considerare atunci când evaluezi creșterea unui copil hrănit exclusiv la sân.
    O întrebare suplimentară care trebuie pusă este “Ce înseamnă o rată normală de creștere?” Rata de creștere este evaluată comparând schimbările în înălțimea, greutatea și circumferința capului copilului cu ratele de creștere care au fost stabilite măsurând un număr mare de copii aparent sănătoși. Nu există o singură rată de creștere ideală. În schimb, înălțimea, greutatea și circumferința capului sunt raportate ca “procentile”. Dacă înălțimea copilului tău e în al 50-lea procentil, asta înseamnă că 50% din copiii de aceeași vârstă sunt mai înalți și 50% sunt mai scunzi. La fel, o greutate în al 25-lea procentil înseamnă că 25% din copii cântăresc mai puțin și 75% cântăresc mai mult.

Tabel 1: Programul alimentar pentru bebelusi vegani intre 6-12 luni

6 luni
6-8 luni*
7-10 luni
10-12 luni
LAPTE
Lapte de sân sau formulă de lapte.
Lapte de sân sau formulă de lapte.
Lapte de sân sau formulă de lapte.
Lapte de sân sau formulă de lapte.
CEREALE
Introduceți cereale pentru bebeluși fortificate cu fier amestecate cu lapte.
Continuați cu cerealele pentru bebeluși. Introduceși pâine și alte cereale.
Cereale pentru bebeluși. Pâine și alte cereale.
Cereale pentru bebeluși până la 18 luni. Total de 4 porții (1 porție=1/4 felie de pâine sau 2-4 linguri cereale).
FRUCTE ȘI LEGUME
Nu 
Introduceți sucul de fructe din cană: 60-120 ml. Introduceți legumele si fructele piure.
120 ml suc. Bucăți de fructe și legume moi/fierte.
Copilul mănâncă “la masă”. 4 porții pe zi (1 porție=2-4 linguri fructe și legume, 120 ml suc).
LEGUMINOASE ȘI UNT DE NUCI
Nu
Nu
Introduceți gradual tofu. Introduceți mâncare de legume la cuptor, leguminoase piure, brânză de soia și iaurt de soia.
2 porții pe zi, fiecare aprox. 15 g. Untul de nuci/alune/arahide nu trebuie introdus înainte de 1 an.
*Vârstele se suprapun deoarece ratele de dezvoltare sunt diferite la diferiți copii.

     Deși unele studii arată că dintre copii cei vegani sunt la un procentil de greutate și înălțime mai mic decât alții de vârstă asemănătoare, un studiu recent arată că de fapt copiii vegani pot avea rațe de creștere care nu se deosebesc de cele ale copiilor omnivori de aceeași vârstă (10). La momentul de față nu putem spune că un copil care crește în al 25-lea procentil este mai mult sau mai puțin sănătos decât un copil care crește în al 75-lea procentil. De exemplu, un copil care este la al 50-lea procentil pentru înălțime la vârstă de 2 ani și numai la al 25-lea procentil la 3 ani a suferit o fluctuație în rată de creștere. Ar trebui determinată cauza acestei fluctuații. În plus, copiii la extreme (al 5-lea procentil sau mai puțin, sau al 85-lea procentil sau mai mult) ar trebui să fie evaluați individual de către medicul de familie. 
    Cea mai sigură cale prin care copiii pot atinge o rată ideală de creștere este să aibă un consum adecvat de calorii. Unii copii vegani au dificultăți în obținerea unui nivel satisfăcător de calorii din cauza volumului alimentelor pe care se bazează dieta lor. Copiii au stomacuri mici și pot deveni sătui înainte de a mânca destul pentru a menține creșterea. Folosirea chibzuită (dar nu excesivă) a grăsimilor sub forme cum ar fi avocado, nuci, unt de nuci, semințe și unt de semințe va oferi o sursă concentrată de calorii necesară multor copii vegani. Fructele uscate sunt și ele o sursă concentrată de calorii și sunt o hrană atractivă pentru mulți copii. Pentru a preveni degradarea dinților, copiii ar trebui să se spele pe dinți după ce mănâncă fructe uscate.

    Sunt dietele foarte sărace în grăsimi potrivite pentru copii? 
   Unii părinți doresc să reducă la copii riscul de a dezvolta boli de inimă mai târziu în viață și de aceea restricționează serios cantitatea de grăsimi din dieta copiilor (10-15 % de calorii din grăsimi). În unele cazuri, o dietă foarte săracă în grăsimi poate compromite creșterea copilului prin singurul motiv că acesta nu obține destule calorii. Dacă folosiți o dietă cu mai puține grăsimi, verificați faptul că rată de creștere a copilului este normală și că acesta mănâncă destul pentru a-și asigura necesarul de nutrienți.
    Sursele de proteine pentru copiii vegani includ leguminoase, cereale, tofu, tempeh (un aliment din boabe de soia fermentate), lapte de soia sau orez, nuci, unt de arahide, tahini (unt de susan), falafel din năut, iaurt de soia și burgeri vegetarieni. Unele din aceste alimente ar trebui să fie folosite zilnic. Copiii trebuie să obțină destule calorii așa încât proteiele să fie folosite pentru creștere pe lângă asigurarea necesarului de energie. 

    Atenție la conținutul caloric al dietei!
    Conținutul caloric al dietei poate fi îmbunătățit de cantități mai mari de unt de nuci, fructe uscate, produse din soia și alte alimente bogate caloric.
    Ar trebui folosită o sursă regulată de vitamina B-12 cum ar fi fulgii de drojdie fortificați, laptele de soia fortificat, cereale fortificate, înlocuitori de carne fortificați sau suplimente de vitamina B-12.
    Expunerea adecvată la soare - între 20 și 30 de minute de soare de vară pe mâini și față de două sau trei ori pe săptămâna, este recomandată pentru promovarea sintezei vitaminei D. Dacă expunerea la soare este limitată, ar trebui adăugată vitamina D prin alimente fortificate sau suplimente.
    Deși astăzi tot mai mulți copii sunt vegani din naștere, mulți copii de vârste mai mari devin și ei vegani. Sunt multe căi pentru tranziția de la o dietă non-vegană la una vegană. Unele familii elimină gradual produsele lactate și ouăle, în timp ce altele fac o tranziție mai abruptă. Indiferent ce abordare alegeți, nu neglijați să-i explicați copilului ce se petrece și de ce, la nivelul său de înțelegere. La început, oferiți alimente care arată familiar. 
    Dacă faceți traziția, sandvișurile cu unt de arahide par să fie universal apreciate (atenție: unii copii sunt alergici la arahide) și multor copii le plac pastele și mâncărurile mexicane. Introduceți gradual noile alimente. Monitorizați îndeaproape greutatea copilului. Dacă observați o scădere bruscă în greutate sau copilul nu pare să crească la fel de rapid ca înainte, adaugați mai multe calorii.

    Referințe bibliografice:

    1. Fulton JR, Hutton CW, Stitt KR: Preschool vegetarian children. J Am Diet Assoc 1980; 76: 360-365.
    2. Sanders TAB and Purves R: An anthropometric and dietary assessment of the nutrițional status of vegan pre-school children. J Hum Nutr 1981; 35: 349-357.
    3. Shinwell ED and Gorodischer R: Totally vegetarian diets and infant nutrition. Pediatrics 1982; 70: 582-586.
    4. Centers for Deisease Control. Growth Charts, 2000. http://www.cdc.gov/growthcharts/ Accessed October 3, 2005.
    5. O’Connell JM, Dibley MJ, Sierra J et al: Growth of vegetarian children: The Farm study. Pediatrics1989; 84: 475-481.






SfatFarma logo vineri, ianuarie 06, 2017

De ce nu îi voi cumpăra niciodată fetiței mele de 8 luni rotobil sau premergător?


premergator rotobil pericol

    Este atât de emoționant să îți vezi copilul făcându-și primii pași! O dată cu apariția premergătoarelor, bebelușii au putut să se ridice mai repede în picioare, asta făcând atât bebelușii cât și părinții foarte fericiți.
    Sunt foarte mulți părinți care folosesc premergătoare pentru bebelușii lor, în ideea de a-i ajuta să își formeze mersul sau să le ofere o mică mișcare fizică și mobilitate, în plus. Unii folosesc premergătoarele în locul suzetelor, mulți bebeluși fiind foarte fericiți când se propuslează singuri pe podea.
    De asemenea, trebuie să recunoaștem: părinții au nevoie și ei de o scurtă perioadă de relaxare sau cel puțin de o perioadă în care să își facă treaba prin casă. Uneori, părinții dau premergătoarelor rolul de baby sitter, pentru a-și ține bebelușii ocupați și distrați.
    Dar, părinții ar trebui să cunoască următoarele aspecte: folosirea premergătoarelor întârzie dezvoltarea motorie și mentală a bebelușului. Pe lângă asta, premergătoarele sunt periculoase, fiind un factor de risc.
    În SUA, de exemplu, s-a declarat faptul că premergătoarele au fost responsabile de mai multe accidente decât orice alt produs destinat bebelușilor. Tipurile de accidente includeau: leziuni la cap, oase rupte, dinți sparți, arsuri, prinderea degetelor sau chiar amputări și deces.
    Prima problemă a premergătoarelor este aceea că acestea dau mobilitate crescută bebelușilor, peste cea naturală la această vârstă, mobilitate care, uneori poate fi mai rapidă decât timpul de reacție al părintelui. Cele mai multe accidente raportate au fost cauzate de căderi pe scări, dar leziunile pot proveni, de asemenea, din cauza obiectelor fierbinți, ascuțite sau otrăvitoare, aflate în raza bebelușului.
    În anul 2004, în Canada, folosirea premergătoarele a fost interzisă. Amenzile pentru folosirea premergătoarelor ajung până la 100.000$ canadieni sau 6 luni de închisoare. Dar, în foarte multe țări, folosirea premergătoarelor este foarte mediatizată și recomandată.
    Cândva în a doua jumătate din primul an de viață, bebelușii sănătoși încep să dorească să se deplaseze pe podea cât mai mult. Din prima, aceasta ajunge să fie pentru ei o adevărată luptă, întinzându-se, târându-se și rostogolindu-se. Se bucură foarte mult dacă reușesc să ajungă la o jucărie care înainte era de neatins, iar mai târziu, aceștia se vor concentra pe ridicatul în picioare, în poziție dreaptă.
    Bebelușii care folosesc premergătoare sar peste câțiva dintre pașii de dezvoltare normală. Având degețelele de la picioare într-o poziție nefirească, ei se mișcă ușor prin toată camera, mergând în poziție dreaptă înainte să fie pregătiți pentru acest lucru.
    Și care este rezultatul acestui lucru?
    Bebelușul, daca stă într-o poziție verticală mare parte din timp, greutatea corpului apasă pe bazin, iar bazinul apasă pe capul femural, prima parte din femur, exista astfel o mică posibilitate de apariție a necrozei de cap femural.
    Pe lângă pericolul crescut de accidentare amintit mai sus, bebelușii care folosesc premergătoare ajung să învețe să meargă și să se țină în picioare mai târziu decât dacă nu ar fi avut contact cu premergătoarele. De asemea, ei continuă să arate întârziere în dezvoltarea motorie pentru luni de zile după ce au învățat să meargă. Întârzierea pare să fie aproximativ 3 zile pentru fiecare 24 de ore petrecute în premergător.
    Dar, cele mai mari întârzieri apar la dezvoltarea mentală a bebelușilor, prezente chiar și după 10 luni de la prima folosire a premergătorului.
 
    După părerea mea, centrele de activități staționare sunt o opțiune mult mai înțeleaptă decât premergătoarele, acestea având beneficiile care sunt date de premergătoare, dar fără pericolele și riscurile aduse în joc de acestea.




SfatFarma logo sâmbătă, octombrie 22, 2016

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!


vaccinuri da sau nu

    Înainte de orice, vreau să precizez că tot ce e prezentat în articolul următor nu reprezintă părerea mea personală. Am cules informațiile din mai multe surse (atât pro cât și contra vaccinare) și nu doresc să fac propagandă pentru niciunul. Scopul articolului este de a vă informa și de a ușura luarea unei decizii în ce privește vaccinarea copilului dumneavoastră.

    Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru. Exact din acest motiv, această alegere este extrem de grea. De cele mai multe ori nu ne simțim capabili să hotărâm asupra viații bebelușului nostru, mai ales atunci când suntem bombardați de propagande pro și contra vaccinare, din toate părțile și nu știm pe care să o credem.
    Schema vaccinurilor din România în 2016, recomandă o gamă largă de vaccinuri, în special pentru copiii până al un an (pentru detalii vedeți schema de vaccinare din tabelul de mai jos). Nu există legi date de la stat în această vedere, precum sunt în SUA, unde vaccinarea este obligatorie. Toate dintre cele 50 de state care compun SUA, impun anumite vaccinuri pentru copiii care aderă la școlile publice. Dar, în schimb, cele mai multe state oferă posibilitatea scutirilor medicale și religioase, iar unele state permit scutiri filosofice.
    În România, există un proiect de lege al Ministerului Sănătății care prevede ca vaccinarea să devină obligatorie. Despre această lege se vorbește din primvara anului viitor, când urmează să fie pusă în dezbatere publică.
 
    Fiecare om decide dacă vrea sau nu să își vaccineze copilul, așa că s-au format două tabere - pro și contra vaccinare. Fiecare tabără are o serie de argumente pentru a susține opinia proprie. Fiecare părinte trebuie să decidă pe care cale o va lua. În acest articol, voi prezenta obiectiv, clar și concis argumentelor ambelor tabere și vă sfătuiesc din tot sufletul să meditați asupra problemei vaccinării și să luați o decizie cât mai obiectivă. Nu lăsați să vă influențeze nici propaganda pro-vaccinare, dar nici propaganda contra-vaccinare. Gândiți-vă, vă rog, la rece și luați o decizie care să vă aparțină, oricare ar fi ea!

    Sumar:

  • Susținătorii vaccinării spun că vaccinarea este sigură și una dintre cele mai mari evoluții în domeniul sănătății ale secolului 20. Aceștia subliniază faptul că bolile, inclusiv rubeola, difteria, variola, poliomielita, si tusa convulsivă, acum sunt prevenite prin vaccinare și milioane de vieți de copii sunt salvate în acest mod. Ei susțin că reacțiile adverse la vaccinuri sunt extrem de rare.
  • Oponenții vaccinării spun că sistemul imunitar al copiilor poate face față la cele mai multe dintre infecțiile din zilele noastre, în mod natural și că injectarea ingredientelor vaccinului poate crea foarte ușor, reacții adverse, mai ales într-un copil, cu organismul firav, inclusiv convulsii, paralizie și moarte. Ei susțin că numeroase studii dovedesc că vaccinurile pot declanșa probleme cum ar fi autismul, ADHD-ul, diabetul și o gamă largă de alte boli autoimune.
 
    În continuare voi prezenta argumentele celor două tabere, pro și contra vaccinare, mai pe larg:

Argumente PENTRU vaccinare

1. Vaccinurile pot salva viețile copiilor
Acest argument susține că majoritatea vaccinurilor sunt eficiente într-un procentaj între 90% și 99% în prevenția îmbolnăvirilor. De asemenea, se afirmă că vaccinurile salvează 2.5 milioane de copii de boli preventibile, în fiecare an. Cel mai des exemplu de boală cu care se argumentează este rujeola, rata căreia a scăzut în ultimele decenii cu 74%.

2. Ingredientele folosite în vaccinuri sunt tolerate de către organism în cantitățile mici, în care acestea sunt folosite

Ingrediente precum thimerosal-ul, formaldehida sau aluminiul sunt extrem de toxice pentru organism. Dar, argumentul spune că acestea, în cantitățile folosite în vaccinuri, nu cauzează probleme de sănătate. Se spune că în general, copiii sunt expuși la mai mult aluminiu din formulele de lapte praf decât din vaccinuri, de asemenea, se afirmă că, în general copiii sunt expuși la mai multe bacterii, virusuri și toxine într-o zi normală de joacă, decât la cele provenite din vaccinuri. Cu excepția vaccinului antigripal, thimerosal-ul (mercurul) a fost eliminat sau redus la cantități foarte mici în vaccinurile care se adresează copiilor sub 6 ani. Este nevoie de minim 10 ani de testări în laboratoarele companiilor, pentru fiecare vaccin, înainte ca acestea să fie licențiate și după licențiere, sunt monitorizate constant.

3. Organizațiile majore de sănătate susțin că vaccinurile sunt sigure
Aceste organizații sunt: Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Food and Drug Administration (FDA), Institute of Medicine (IOM), American Medical Association (AMA), American Academy of Pediatrics (AAP), UNICEF, US Department of Health and Human Services (HHS), World Health Organization (WHO), Public Health Agency of Canada, Canadian Paediatric Society, National Foundation for Infectious Diseases (NFID), American Academy of Family Physicians (AAFP) și Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

4. Efectele adverse ale vaccinurilor sunt extrem de rare
De cele mai multe ori, efectele adverse ale vaccinurilor se rezumă la febră scăzută și reacțiile locale - roșeață sau dureri în zona vaccinată. Efectele adverse severe sunt mai rare, cea mai comună reacție adversă severă în cazul vaccinurilor este șocul anafilactic - care apare la 1 din 100000 de pacienți. De asemenea sunt și alte efecte adverse care se prezintă după vaccinare, dar acestea au rată și mai mică de apariție (1 la 1000000).
Unii medici prescriu medicamente homeopate post-vaccinare, pentru a diminua posibilitatea apariției acestor efecte secundare.

5. Vaccinurile protejează "turma"
Imunitate de turmă se referă la faptul că majoritatea populației este imună la o infecție, astfel șansa ca acea infecție să se răspândească și să genereze o pandemie, va scădea drastic. Cei care nu pot fi vaccinați din diferite cauze, se bazează pe imunitatea de turmă pentru a nu se îmbolnăvi de bolile preventibile.

6. Vaccinurile economisesc timpul și banii părinților
Vaccinarea costă mai puțin timp și bani decât infecția cu o anumită boală. Mai mult, unele vaccinuri, care fac parte din schema națională de vaccinare sunt distribuite în mod gratuit.
Este foarte convenabil, ca și timp și bani să ducem o singură dată copilul să facă o injecție și să scape de o anumită boală, decât să chiar facă boala respectivă, să îl ducem la consult la medic, să îi fie prescris un tratament, să stea la pat mai multe zile sau chiar să fie internat într-un spital.

7. Vaccinurile protejează chiar și generațiile viitoare
Gravidele vaccinate își protejează copiii de virusurile care ar putea cauza probleme la dezvoltarea fătului. Fătul primește anticorpii mamei prin placentă, iar acesta va fi protejat o perioadă îndelungată de bolile la care mama a fost imună. În al doilea rând, comunitățile (grupuri mari de oameni) vaccinate pot eradica o boală de tot. Eradicarea se face pe baza imunității de "turmă", amintită mai sus.


8. Vaccinurile au eradicat cazurile de poliomielită și de variolă
Copiii nu mai sunt vaccinați împotriva variolei, deoarece această boală nu mai există din cauza vaccinărilor. Ultimul caz de variolă s-a raportat în Somalia, în anul 1977. În secolul 20, s-au raportat 29,004 cazuri de deces din cauza variolei. 
În cazul poliomielitei, s-au raportat 500 de cazuri în toată lumea, în anul 2014 (în Afganistan, Nigeria și Pakistan), în descreștere de la 350,000 de cazuri din anul 1988. În SUA, difteria omora anual 21,053 de oameni, rujeola omora 530,217, oreionul omora 162,344, rubeola omora 47,745 și Haemophilus Influenzae de tipul b (Hib) omora 20,000; În 2012, numărul de apariții ale acestor boli a scăzut cu 99%.

9. Bolile preventibile prin intermediul vaccinării nu au dispărut de tot
Multe dintre bolile preventibile prin vaccinuri sunt încă prezente în societatea noastră, sau dacă nu, se află la "distanța unei călătorii cu avionul". Deși poliomielita a dispărut, virusul încă există în țări precum Pakistan, unde s-au raprotat 93 de cazuri în 2013 și 71 în 2014. Virusul poliomielitei poate fi incubată pentru ani de zile de către o persoană care să nu simtă nici un simptom. Acesta poate infecta pe alții, la care pot apărea simptomele bolii.

10. Vaccinurile furnizează beneficii economice pentru societate
Copiii vaccinați între anii 1994 și 2014 au economisit lumii 1.38 triliarde de dolari. SUA economisește 27 de dolari la fiecare 1 dolar investit în vaccinare. UNICEF estimează că 6.2 miliarde de dolari ar putea fi salvați la scară globală dacă s-ar investi mai mult în vaccinare.
Așa cum am amintit și mai sus, costă mult mai puțin timp și bani vaccinul decât dezvoltarea bolilor, fapt care se reflectă și asupra economiei globale.

11. Cei care afirmă că vaccinurile sunt dăunătoare, cu siguranță au citit acest lucru de pe internet
Majoritatea celor care au citit un articol împotriva vaccinării de pe internet și ca urmare susțin că vaccinarea este dăunătoare. Aceștia fac propagandă anti-vaccinare fără să se bazeze pe nici un articol științific concludent.
Accesul foarte ușor la informație din zilele noastre poate fi cu două tăișuri. Din păcate, informația publicată pe internet nu este întotdeuna adevărată.

Argumente ÎMPOTRIVA vaccinării

1. Vaccinurile pot cauza efecte secundare grave sau chiar fatale Toate vaccinele pot cauza reacții anafilactice sau alte complicații mai grave, care pot periclita viața copilului vaccinat. Vaccinul împotriva rotavirusului poate cauza invaginație intestinală - un tip de blocaj intestinal care necesită internare urgentă în spital. Această complicație s-a raportat la 1 din 20000 de bebeluși.
Alte complicații asociate cu vaccinurile, care pot apărea sunt: convulsiise pe termen lung, comă, pierderea conștiinței sau leziuni permanente ale creierului.
Pneumonia poate fi cauzată de vaccinul împotriva varicelei, iar vaccinul antigripal poate fi asociat cu apariția sindromului Guillain-Barré, o boală autoimună, când sistemul imunitar atacă sistemul nervos central. Vaccinurile pot fi asociate, de asemenea cu probleme comportamentale, greutăți de învățare, astm, autism, diabet, inflamații cronice, o gamă largă de boli autoimune sau SMSS(sindromul morții subite a sugarului).
De asemenea, există riscul ca agentul patogen din vaccin să se activeze în organism, cauzând astfel boala împotriva căreia s-a făcut vaccinul.
Numărul cazurilor când aceste complicații apar este foarte mic, dar nu inexistent.

2. Vaccinurile conțin excipienți extrem de toxici
Unii medici afirmă că thimeosal-ul - un compus organic care conține mercur este asociat cu apariția autismului. Aluminiul este folosit adesea în vaccinuri și excesul de aluminiu poate cauza deteriorări neuronale. Formaldehida, de asemenea găsită în majoritatea vaccinurilor este cancerigenă și poate cauza efecte secundare cum ar fi stopul cardiac, deprimarea sistemului nervos central, coma, pierderile de conștiință, convulsiile și moartea. Glutaraldehida, un compus folosit la dezinfecția ustensilelor medicale, este folosit și în unele vaccinuri. Acesta poate cauza astm și alte afecțiuni respiratorii. Unele vaccinuri conțin bromură de cetiltrimetilamoniu, un compus folosit ca și antiseptic, care este un puternic iritant. Unele vaccinuri de polio conțin 2-fenoxietanol, un agent antibacterial care irită pielea și ochii și care poate cauza dureri de cap, convulsii, leziuni renale, insuficiență renală, stop cardiac sau moarte. Alte vaccinuri conțin proteine din albuș de ou. Acestea pot fi dăunătoare pentru copiii alergici la ouă. Vaccinurile mai pot conține și proteine izolate din drojdia de bere, care, injectate direct în sânge, pot cauza migrene, sindromul colonului iritabil, astm, diabet, Alzheimer, boala Lou Gehrig, ADHD, convulsii și accident vascular cerebral. Se spune că acestea sunt doar o parte din complicațiile posibile ale vaccinurilor.

3. Guvernul nu ar trebui să intervină în alegerile medicale personale
Deciziile pe plan medical ar trebui să fie lăsate în seama indivizilor, sau în cazul minorilor, în seama părinților acestora. Conform zvonurilor, în România urmează să fie introdusă o lege care obligă toți părinții să își vaccineze copiii.

4. Unele vaccinuri conțin ingrediente care pot fi considerate imorale sau de obiectat
Unele vaccinuri sunt produse prin intermediul celulelor a doi fetuși avortați în anul 1960. Biserica Catolică a obiectat, în anul 2005 asupra acestor vaccinuri și a rugat să se găsească o alternativă la acestea.  Majoritatea vaccinurilor conțin substanțe de origine animală, cum ar fi, ouăle de găină, cazeină din laptele de vacă, celule ale diferitelor insecte, gelatina de origine porcină, celule recoltate de la câini Cocker Spaniel sau celule recoltate de la deiferite maimuțe, făcând aceste vaccinuri să intre în conflict cu unele filozofii de viață, cum ar fi veganismul sau vegetarianismul. Alții consideră problematic faptul că unele vaccinuri sunt produse folosind albumină umană, o proteină din sânge.

5. Vaccinurile nu sunt naturale, iar cea mai bună imunitate este dobândită în mod natural
Chiar și organizațiile pro-vaccinuri afirmă că vaccinarea naturală (atunci când se intră în contact în mod natural cu un patogen) cauzează imunitate net superioară vaccinării. Imunitatea primită din cauza vaccinării poate să apară doar după mai multe doze de vaccin sau poate să nu apară deloc. Vaccinul încalcă toate legile naturale ale sistemului imunitar, prin faptul că introduce un patogen împreună cu o gamă largă de agenți toxici (aluminiu, formaldehidă, alți adjuvanți) direct în sânge. Acest proces nu s-ar întâmpla niciodată în mod natural.

6. Afirmațiile companiilor farmaceutice nu ar trebui să fie crezute
Scopul primar al tuturor companiilor farmaceutice este să vândă medicamente și să facă profit. Așa că, cercetările fondate de aceste companii, ar trebui puse sub semnul întrebării și reverificate și de alte organizații. De exemplu, unele vaccinuri licențiate de FDA, au fost retrase de pe piață, după ce s-a constatat că acestea provoacă probleme grave de sănătate (exemplu: LYMErix - un vaccin pentru boala Lyme, a fost retras după ce s-a vândut timp de 4 ani, din cauza aparițiilor după administrare, a mai multor boli autoimune. Rotashield, un vaccinin pentru rotavirus, a fost retras după 9 luni, când s-a constatat că acesta provoacă foarte des invaginație intestinală).

7. Bolile țintite de vaccinuri au dispărut
 Se afirmă că nu avem de ce să ne vaccinăm împotriva bolilor dispărute. În România, ultimele 5 cazuri de difterie au fost înregistrate în anul 1989. Poliomielita a fost declarată eradicată din anul 1977. Din 1971, au fost raportate 21 de cazuri de deces datorată rubeolei și 25 de cazuri de deces datorată oreionului.

8. Cele mai multe boli țintite de vaccinuri sunt de cele mai multe ori inofensive și trec de la sine
Varicela și rubeola au ca și simptome, de cele mai multe ori, doar erupții cutanate cu vezicule și ambele, se pot trata cu acetaminofen. Rujeola este reprezentată de o serie de erupții acompaniate de febră scăzută și secreții nazale și se poate trata cu odihnă și hidratare. Rotavirusul, se poate trata, în mod normal prin hidratare și probiotice.

9. Majoritatea vaccinurilor oferă doar imunitate parțială și temporară
Vaccinul ROR (rubeolă-oreion-rujeolă), conform prospectului, oferă imunitate pentru maxim 9 ani. Acest vaccin se face la 12 luni, 5 ani și 7 ani. Așa că, imunitatea față de aceste boli expiră după vârsta de 16 ani. Dar, rubeola, oreionul și rujeola au complicații de temut la vârste post pubertare. Alte vaccinuri au rata de imunizare între 90 și 95% pentru cei vaccinați (nici un vaccin nu oferă imunitate în procent de 100% și pe toată durata vieții).


    În final, vă prezint schema de vaccinuri care este aplicată în România, în momentul de față:
    Vaccinuri recomandate:
VârstaLocațieVaccinDescriere vaccin
0 luni – primele 24hmaternitateHEP-BVaccinare anti-hepatita B
0 luni – 2-7 zilematernitateBCGVaccinare anti-tuberculoza
2 lunicabinet/ medicul de familie1. DTPa + VPi + Hib +HEP B
2. Vaccin pneumococic conjugat*, în funcîie de fondurile disponibile
DTPa = vaccinare anti-diftero-
tetano-pertussis acelulara
(împotriva difeteriei,
tetanosului și tusei convulsive,
“măgăreasca”) 
VPi = vaccinare anti-polio
 (împotriva poliomielitei, injectabil) 
Hib = vaccinare anti-haemophillus
influenzae de tip b
HEP B = vaccinare anti-hepatita B. 
Vaccin pneumococic = vaccinare
 împotriva otitei, meningitei,
pneumonii provocate de pneumococ
4 lunicabinet/ medicul de familie1. DTPa + VPi + Hib +HEP B
2. Vaccin pneumococic conjugat*, în functie de fondurile disponibile
DTPa = vaccinare anti-diftero-
tetano-pertussis acelulara (împotriva
 difeteriei, tetanosului și tusei convulsive) 
VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
 poliomielitei, injectabil) 
Hib = vaccinare anti-haemophillus
influenzae de tip b
HEP B = vaccinare anti-hepatita B. 
Vaccin pneumococic = vaccinare
 împotriva otitei, meningitei, pneumonii
 provocate de pneumococ
11 lunicabinet/ medicul de familie1. DTPa + VPi + Hib +HEP B
2. Vaccin pneumococic conjugat*, în functie de fondurile disponibile
DTPa = vaccinare anti-diftero-
tetano-pertussis acelulara (împotriva
 difeteriei, tetanosului si tusei convulsive) 
VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
 poliomielitei, injectabil) 
Hib = vaccinare anti-haemophillus
 influenzae de tip b
HEP B = vaccinare anti-hepatita B. 
Vaccin pneumococic = vaccinare
împotriva otitei, meningitei, pneumonii
 provocate de pneumococ
12 lunicabinet/ medicul de familieRORVaccinare anti-rubeola, anti-rujeola
 și anti-oreion
5 ani cabinet/ medicul de familieROR Vaccinare anti- rubeola, anti-rujeola
 și anti-oreion
6 anicabinet/ medicul de familieVPi (valabil doar pentru copiii vaccinati la 4 ani cu DTPa, conform vechii scheme de vaccinare)VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
 poliomielitei, injectabil) 
DTPa+VPi (doar copiii care NU au fost vaccinati DTPa la 4 ani, conform vechii scheme de vaccinareDTPa = vaccinare anti-diftero-tetano-
pertussis acelulara (împotriva difeteriei,
 tetanosului și tusei convulsive) 
VPi = vaccinare anti-polio (împotriva
poliomielitei, injectabil) 
7 anicabinet/ medicul de familieROR (doar copiii care împlinesc 7 ani in 2015 și 2016, deci nu au facut cea de-a 2 doza vaccin ROR)Vaccinare anti- rubeolă, anti-rujeolă
si anti-oreion
8 ani în 2015cabinet/ medicul de familieVPi (valabil pentru copiii vaccinati la 4 ani cu DTPa, conform vechii scheme de vaccinare)Vaccinare anti-polio (împotriva
poliomielitei, injectabil)
14 ani (clasa VIII)medicul de familieDT pentru adulți/ DTP aVaccinare antidifterică și antitetanică 
24 anicabinetDTVaccinare antidifterică si antitetanică
 (ulterior, la fiecare 10 ani)
Studenti și elevi anul I la facultatile de medicina,  stomatologie si școli sanitare postlicealeHEP-BVaccinare anti-hepatita B

Vaccinuri opționale:
VârstaVaccin opțional
2 luni
1. Vaccin pneumococic conjugat (doza 1), în variantele comerciale existente pe piață, atunci când stocurile oferite de Ministerul Sănătății s-au epuizat                                                                    
2Vaccin anti-rotavirus (doza 1), împotriva gastroenteritei acute, se administrează oral
4 luni
1. Vaccin pneumococic conjugat (doza 2), în variantele comerciale existente pe piață, atunci când stocurile oferite de Ministerul Sănătății s-au epuizat                                                                    
2. Vaccin anti-rotavirus (doza 2), împotriva gastroenteritei acute, se administrează oral
11 luniVaccin pneumococcic conjugat (doza3), în variantele comerciale existente pe piață, atunci când stocurile oferite de Ministerul Sănătății s-au epuizat
15 – 18 luni 1.Vaccin împotriva hepatitei A, doza 1 (min 3 luni de la ROR)                                                         
2.Vaccin antivaricelă (1 doză)
21 – 24 luni1. Vaccin împotriva hepatitei A, doza 2 (rapel la min 6 luni de la prima doză) 
2. Vaccin antimeningococic (rar)
11 – 18 aniVaccin antirubeolic (1 doză, administrat doar fetelor la 14/18 ani sau femeilor neimunizate aflate la vârstă fertilă)

    Lectură recomandată

     Dacă doriți să citiți mai mult despre acest subiect, vă recomand cu multă căldură să citiți cartea "Vaccinurile și autoimunitatea" - Dr. Yehuda Shoenfeld, dr. Nancy Agmon Levin, dr. Lucija Tomljenovic. Autorii sunt personalități cu o expertiză de necontestat în domeniul imunologiei fundamentale și clinice. 
    Vaccinologia este o știință plină de contradicții care trebuiesc eliminate. Vaccinurile se adresează oamenilor sănătoși, adică unui grup imens de persoane; prospectul elaborat de fabricant menționează reacții adverse, uneori dintre cele mai grave, și, în ciuda acestui fapt, vaccinurile sunt recomandate cu căldură de oficialii instituțiilor de sănătate publică și cu multă usurință de medicii de familie și de pediatri.  
    Cartea este curajoasă în condițiile vremurilor noastre, deoarece trezește un spirit de prudență - altfel destul de amorțit sau bine manipulat spirit prevăzător, necesar de vreme ce unele guverne vor să decreteze obligativitatea vaccinării.
    Cartea afirmă clar că nu este împotriva vaccinurilor, dar administrarea acestora, în momentul de față, prezintă un risc prea mare și acestea, trebuiesc regândite pentru a fi cu adevărat ceea ce se dorește ca acestea să fie. ,
    Acest tratat de imunologie aplicată este echilibrat, cu evidențierea meritelor operei vaccinaliste și cu lansarea unui semnal de alarmă asupra reacțiilor adverse "severe și chiar fatale". 
    Autorii acestei cărți au o conștiință profesională înaltă. Ei nu critică vaccinurile, dar demască reacțiile adverse imune și autoimune, cu scopul evitării lor și cu speranța că metoda vaccinurilor poate fi perfecționată.

    Referințe (pro și contra) - pentru cei care doresc să citească mai mult pe această temă

  • CDC, "School Vaccination Requirements, Exemptions and Web Links," www.cdc.gov, July 21, 2011 
  • Children’s Hospital of Philadelphia, "All Timelines Overview," www.chop.edu
  • University of Massachusetts Medical School, "History of MassBiologics of the University of Massachusetts Medical School," www.library.umassmed.edu
  • Daniel A. Salmon, "Mandatory Immunization Laws and the Role of Medical, Religious and Philosophical Exemptions," www.vaccinesafety.edu, Oct. 2003 
  • Children’s Hospital of Philadelphia, "Government Regulation," www.chop.edu, Jan. 27, 2014 
  • James G. Hodge, Jr. and Lawrence O. Gostin, "School Vaccination Requirements: Historical, Social, and Legal Perspectives as of February 15, 2002: A State of the Art Assessment of Law and Policy," www.publichealthlaw.net, Feb. 15, 2002 
  • Robert M. Wolfe, "Anti-Vaccination Activists, Past and Present," British Medical Journal, Aug. 24, 2002 
  • "Opposed to Vaccination," New York Times, Feb. 17, 1882 
  • Congressional Research Service, "Mandatory Vaccinations: Precedent and Current Laws," www.fas.org, Jan. 18, 2005 
  • NobelPrize.org, "The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1901," www.nobelprize.org
  • Zucht v. King, United States Supreme Court, Nov. 13, 1922 
  • College of Physicians of Philadelphia, "The History of Vaccines: Timelines, Diseases and Vaccines," www.historyofvaccines.org
  • CDC, "Reported Cases and Deaths from Vaccine Preventable Diseases, United States, 1950-2011," www.cdc.gov, Mar. 14, 2012 
  • "National Childhood Vaccine Injury Act of 1986 (42 USC 201)," (3MB) Federal Register, Nov. 14, 1986 
  • Stephen Engelberg, "Vaccine: Assessing Risks and Benefits," New York Times, Dec. 19, 1984 
  • US Court of Federal Claims Office of Special Masters, "Vaccine Program Background," www.uscfc.uscourts.gov
  • US Department of Health and Human Services, "National Vaccine Injury Compensation Program,” www.hrsa.gov/vaccinecompensation/index.html 
  • Vaccine Adverse Event Reporting System, "About the VAERS Program," www.vaers.hhs.gov
  • "Comprehensive Child Immunization Act of 1993," (118 KB) Federal Register, Nov. 4, 1993 
  • Andrew Wakefield, SH Murch, A. Anthony, et al., "RETRACTED: Illeal-Lymphoid-Nodular Hyperplasia, Non-Specific Colitis, and Pervasive Developmental Disorder in Children," www.thelancet.com, Feb. 1998 
  • CNN Wire Staff, "Retracted Autism Study an 'Elaborate Fraud,' British Journal Finds," www.cnn.com, Jan 5, 
  • Simon H. Murch, Andrew Anthony, David H. Casson, et al., "Retraction of an Interpretation," www.thelancet.com, Mar. 6, 2004 
  • Lancet Editors, "Retraction—Ileal-Lymphoid-Nodular Hyperplasia, Non-Specific Colitis, and Pervasive Developmental Disorder in Children," www.thelancet.com, Feb. 6, 2010 
  • Fiona Goodlee, Jane Smith, and Harvey Marcovitch, "Wakefield's Article Linking MMR Vaccine and Autism Was Fraudulent," www.bmj.com, Jan. 6, 2011 
  • Maria Cheng, "Britain Bans Doctor Who Linked Autism to Vaccine," Associated Press, May 24, 2010 
  • Centers for Disease Control (CDC), "Thimerosal in Vaccines: A Joint Statement of the American Academy of Pediatrics and the Public Health Service," (40 KB)  www.cdc.gov, July 9, 1999 
  • US House of Representatives Committee on Government Reform Subcommittee on Human Rights and Wellness, "Mercury in Medicine - Taking Unnecessary Risks," (259 KB)  www.burton.house.gov, May 2003 
  • Robert F. Kennedy, Jr., "Deadly Immunity," www.drjaygordon.com, Feb. 24, 2005 
  • US Senate Committee on Health, Education, Labor and Pensions, "Thimerosal and Autism Spectrum Disorders: Alleged Misconduct by Government Agencies and Private Entities," (64 KB)  www.autismspeaks.org, Sep. 2007 
  • Institute for Vaccine Safety, "Thimerosal Table," (62 KB)  www.vaccinesafety.edu, Nov. 30, 2009 
  • Cedillo v. Secretary of Health and Human Services, United States Court of Appeals for the Federal Circuit, Aug. 27, 2010 
  • Bruesewitz v. Wyeth, (377 KB)  United States Supreme Court, Feb. 22, 2011 
  • Kathleen Stratton, Andrew Ford, Erin Rusch, and Ellen Wright Clayton, "Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality," www.nap.edu, Aug. 25, 2011 
  • Institute of Medicine (IOM), "Report Brief - Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality," www.nap.edu, Aug. 25, 2011 
  • V. Demicheli, A. Rivitti, M. G. Deblani, and C. Di Pietrantonj, "Using the Combined Vaccine for Protection of Children Against Measles, Mumps, and Rubella," www.summarires.cochrane.org, Feb. 15, 2012 
  • John Hinton, "Nearly 750 Local Students Who Lack Required Whooping Cough Vaccination Face Suspension," www.journalnow.com, Sep. 23, 2013 
  • WLWT, "No School Recommended for Unvaccinated Kids," www.wlwt.com, Apr. 16, 2014 
  • Amanda Marcotte, "A Great Ruling for Public Health and a Big Blow to the Anti-Vaccination Movement," www.slate.com, June 25, 2014 
  • Dan Childs, "No School for You! Unvaccinated Students Shut Out," www.abcnews.go.com, Sep. 16, 2011 
  • Benjamin Mueller, "Judge Upholds Policy Barring Unvaccinated Students during Illnesses," www.nytimes.com, June 22, 2014 
  • Sydney Spiesel, "I'm a Pediatrician. Should I Treat All Kids, or Just the Vaccinated Ones?," www.slate.com, Mar. 17, 2014 
  • Arthur L. Caplan, David Hoke, Nicholas J. Diamond, and Viktoriya Karshemboyem, "Free to Choose but Liable for the Consequences: Should Non-Vaccinators Be Penalized for the Harm They Do?,”"www.academia.edu, Fall 2012 
  • American Academy of Pediatrics, "Vaccine Safety: The Facts," www.aap.org, 2008 
  • Shot@Life, "The Solution: Vaccines," www.shotatlife.org 
  • Bahar Gholipour, "Vaccination Has Saved 732,000 Children's Lives Since 1994, Says Report," www.huffingtonpost.com, Apr. 25, 2014 
  • Kelley King Heyworth, "Vaccines: The Reality behind the Debate," www.parents.com
  • FDA, "Thimerosal in Vaccines," www.fda.gov, Mar. 14, 2014 
  • CDC, "Frequently Asked Questions about Vaccine Safety," www.cdc.gov, Feb. 27, 2014 
  • CDC, "Possible Side-Effects from Vaccines," www.cdc.gov, Feb. 4, 2014 
  • Nancy Shute, "Report: Vaccines Are Safe, Hazards Few and Far Between," www.npr.org, Aug. 25, 2011 
  • US Department of Health and Human Services, "Safety," www.vaccines.gov
  • Matthew Herper, "Dear Jenny McCarthy, Here's How Many Lives Could Be Saved Cheaply by Making Vaccines More Widely Available," www.forbes.com, Apr. 16, 2014 
  • WHO, "Vaccine Position Papers," www.who.int
  • Public Health Agency of Canada, "Vaccine Safety: Frequently Asked Questions," www.phac-aspc.gc.ca, Apr. 28, 2014 
  • Canadian Paediatric Society, "Vaccine Safety," www.caringforkids.cps.ca, Nov. 2013 
  • National Foundation for Infectious Diseases, "Top Reasons to Get Vaccinated," www.nfid.org
  • American Medical Association, "AMA Encourages Community-Clinical Partnerships to Increase Use of Preventative Health Services among Boomers," www.ama-assn.org, Nov. 19, 2009 
  • American Academy of Family Physicians, "Confusion, Safety Concerns Contribute to Low Seasonal Flu Vaccine Coverage among Pregnant Women," www.aafp.org, Aug. 4, 2009 
  • WHO, "What Are Some of the Myths – and Facts – about Vaccination?," www.who.int, Apr. 2013 
  • Kathleen Dohenny, "Expert Q&A: Childhood Vaccine Safety," www.webmd.com 
  • US Department of Health and Human Services, "Community Immunity ('Herd Immunity')," www.vaccines.gov 
  • Steven L. Weinreb, "For the Herd’s Sake, Vaccinate," www.nytimes.com, Dec. 27, 2011 
  • David E. Sugerman, et al., "Measles Outbreak in a Highly Vaccinated Population, San Diego, 2008: Role of the Intentionally Undervaccinated," Pediatrics, Apr. 1, 2010 
  • Mark Fishetti, "Too Many Children Go Unvaccinated," www.scientificamerican.com, May 14, 2013 
  • Gardiner Harris, "5 Cases of Polio in Amish Group Raises New Fears," www.nytimes.com, Nov. 8, 2005
  • Steven F. Hirsch, "Protecting the 'Herd': Why Vaccinations Still Matter," www.washingtonparent.com, Aug. 2007 
  • CDC, "Five Important Reasons to Vaccinate Your Child," www.cdc.gov, Apr. 8, 2011 
  • Michael Smith, "How Long Should Children Stay out of School after H1N1 Flu?," www.kevinmd.com, Nov. 4, 2009 
  • CDC, "CDC Study: Treating Children's Flu Illness Costly," www.cdc.gov, May 21, 2012 
  • North Dakota Department of Health, "What Do I Need to Know? Rotavirus," www.ndhealth.gov, Feb. 2006 
  • US Department of Health and Human Services, "The Affordable Care Act and Immunization," www.hhs.gov, Jan. 20, 2012 
  • CDC, "About Rubella," www.cdc.gov, Apr. 29, 2011 
  • College of Physicians of Philadelphia, "1941: Rubella Implicated in Congenital Defects," www.historyofvaccines.org
  • CDC, "Smallpox Disease Overview," www.cdc.gov, Dec. 30, 2004 
  • Walter Orenstein, "Opening Session: An Overview of Vaccinology," www.nfid.org, Nov. 15-17, 2013 
  • CDC, "Vaccine-Preventable Childhood Diseases," www.cdc.gov, Feb. 25, 2012 
  • Polio Global Eradication Initiative, "Polio This Week as of 4 June 2014," www.polioeradication.org, June 4, 2014 
  • CNN Staff, "Ohio Measles Outbreak Continues to Grow," www.cnn.com, June 5, 2014 
  • CDC, "Measles," www.cdc.org, June 10, 2014 
  • David Satcher, "Statement on Risk vs Benefit of Vaccinations by David Satcher, M.D., PH.D.," www.hhs.gov, Aug 3, 1999 
  • Mark Wilson, "How Just 3 Vaccines Can Save Us $63 Billion [Infographic]," www.fastcodesign.com, June 14, 2012 
  • Joseph M. Mercola, "Vaccines Have Serious Side Effects – The Institute of Medicine Says So!," www.mercola.com, Sep. 27, 2011 
  • National Vaccine Information Center, "Autism," www.nvic.org 
  • Robert W. Sears, "New Study Shows Possible Link between Environmental Mercury and Autism – What about Vaccine Mercury?," www.askdrsears.com
  • Robert W. Sears, "Vaccine FAQS: Aluminum Information from The Vaccine Book," www.askdrsears.com
  • VaxTruth, "Vaccine Ingredients – A Comprehensive Guide," www.vaxtruth.org, Aug. 15, 2011 
  • CDC, "Ingredients of Vaccines – Fact Sheet," www.cdc.gov. Feb. 22, 2011 
  • Jospeph M. Mercola, "MSG: Is This Silent Killer Lurking in Your Kitchen Cabinets," www.mercola.com, Apr. 21, 2009 
  • National Vaccine Information Center, "Barbara Speaks Out!," www.nvic.org
  • Ron Paul, "Government Vaccines—Bad Policy, Bad Medicine," www.vaccinationcouncil.org, Dec. 10, 2002 
  • Cornell University Law School Legal Information Institute, "First Amendment," www.law.cornell.edu
  • Oyez, "Cantwell v. State of Connecticut," www.oyez.org
  • Mahesh Vidula, "Individual Rights vs. Public Health: The Vaccination Debate," www.mit.edu
  • Olivia K. Wenger, et al., "Underimmunization in Ohio's Amish: Parental Fears Are a Greater Obstacle Than Access to Care," www.pediatrics.aapublications.org, June 27, 2011 
  • Fraternitas Rosae Crucis, "The Church of Illumination: Tenet on Vaccination and Immunization," www.soul.org, 2013 
  • Universal Family Church, "FAQ," www.universalfamilychurch.org
  • Vatican, "Moral Reflections on Vaccines Prepared from Cells Derived from Aborted Human Foetuses," www.cogforlife.org, June 9, 2005 
  • Children’s Hospital of Philadelphia, "General Vaccine Safety Concerns," www.chop.edu, Apr. 2013 
  • Mayo Clinic, "Childhood Vaccines: Tough Questions, Straight Answers," www.mayoclinic.org, May 8, 2013 
  • Kurt Perkins, "Dr. Kurt: Why I Will Never Choose to Vaccinate My Own Son and Any Future Kids My Wife and I Have," www.healthimpactnews.com, June 12, 2014 
  • A Shot of Truth, "Congressman Bill Posey Speaks on the Need for Openness and Transparency within the CDC on Issues of Vaccine Safety," www.ashotoftruth.org, Apr. 8, 2014 
  • Institutes of Medicine, "Julie Gerberding," www.iom.edu 
  • Gregory Poland, "Vaccines against Lyme Disease: What Happened and What Lessons Can We Learn?," www.cid.oxfordjournals.org, Feb. 1, 2011 
  • L. Simonsen, C. Viboud, A. Elixhauser, R.J.Taylor, and A.Z. Kapikian, "More on Rotashield and Intussusception: The Role of Age at the Time of Vaccination," Journal of Infectious Diseases, 2005 
  • CDC, "Keeping the U.S. Polio-Free," www.cdc.gov, Mar. 19, 2014 
  • KidsHealth.org, "Chickenpox," www.kidshealth.org, Sep. 2012 
  • CDC, "Measles Overview," www.cdc.gov, June 3, 2014 
  • KidsHealth.org, "Measles," www.kidshealth.org, Oct. 2011 
  • KidsHealth.org, "About Rubella," www.kidshealth.org, July 2012 
  • CDC, "About Rotavirus: Symptoms," www.cdc.gov, May 12, 2014 
  • WebMD, "Rotavirus – Topic Overview," www.webmd.com, July 9, 2012 
  • Salon.com, "Correcting our Record," www.salon.com, Jan. 16, 2011 
  • Sanjay Gupta, "Dr. Sanjay Gupta: Vaccines Are a Matter of Fact," www.edition.cnn.com, Feb. 5, 2015 
  • Bharathi S. Gadad, "Administration of Thimerosal-Containing Vaccines to Infant Rhesus Macaques Does Not Result in Autism-Like Behavior," www.pnas.org, Oct. 6, 2015 
  • Melissa Healy, "Old-School and Current Vaccines Have No Link to Autism (again), Study Says," www.latimes.com, Sep. 28, 2015 
  • Maggie Fox, "Measles Has Been Eliminated in the Americas, WHO Says," nbcnews.com, Sep. 27, 2016
  • Michelle Goldstein, "10 Reasons Not to Vaccinate," vactruth.com, Dec. 12, 2014
  • Pan American Health Organization, "Americas Region Declared the World's First to Eliminate Rubella," paho.org, Apr. 29, 2015
  • History of Vaccines, "Disease Eradication," History of Vaccines website, Jan. 25, 2016
  • History of Vaccines, "History of Polio (Poliomyelitis)," History of Vaccines website, Mar. 10, 2016
  • BBC News, "Lead Researcher Defends MMR Study," www.news.bbc.co.uk, Feb. 22, 2004 
  • Elizabeth A. Breen, "A One Shot Deal: The National Childhood Vaccine Injury Act," William and Mary Law Review, Vol. 41, 1999
  • CDC, "Frequently Asked Questions about Multiple Vaccinations and the Immune System," www.cdc.gov, Dec. 7, 2012
  • CDC, "Recommended Immunization Schedules for Persons Aged 0-18 Years," www.cdc.gov, 2014
  • CDC, "Rubella: Make Sure Your Child Gets Vaccinated," www.cdc.gov, Jan. 7, 2013
  • CDC, "Ten Great Public Health Achievements –States, 1900-1999," www.cdc.gov, Apr. 2, 1999
  • CDC, "Vaccination Coverage among Children in Kindergarten – United States, 2012-2013 School Year," Morbidity and Mortality Weekly Report, www.cdc.gov, Aug. 2, 2013
  • Kathryn M. Edwards, "State Mandates and Childhood Immunization," Journal of the American Medical Association, Dec. 27, 2000
  • Lauren Feder, "H1N1 Flu: Will History Repeat Itself?," www.drfeder.com
  • Barbra Loe Fischer, "H1N1: Fact or Fiction?," www.nvic.org, Nov. 11, 2009 
  • Barbra Loe Fisher, "Politics, Profits & Pandemic Fear Mongering," www.nvic.org, May 1, 2009
  • Daniel R. Feikin, et al., "Individual and Community Risks of Measles and Pertussis Associated with Personal Exemptions to Immunization," Journal of the American Medical Association, Dec. 27, 2000
  • Generation Rescue, "Questions before You Vaccinate," www.generationrescue.org
  • Institute of Medicine of the National Academies, "Immunization Safety Review: Thimerosal - Containing Vaccines and Neurodevelopmental Disorders," www.nap.edu, 2001
  • Minnesota Department of Health, "Chickenpox (Varicella) and School-Age Children: What Parents Need to Know," www.health.state.mn.us
  • NakedScientists.com, "Are Apple Cores Poisonous?," www.thenakedscientists.com, Sep. 26, 2010
  • National Foundation for Infectious Diseases, "Autism & Vaccines: A New Look at an Old Story," www.nvic.org
  • National Institutes of Health National Institute of Allergy and Infectious Diseases, "How Vaccines Work," www.niaid.nih.gov, Apr. 19, 2011
  • National Vaccine Information Center, "About National Vaccine Information Center," www.nvic.org 
  • Gary Null, "Vaccines: A Second Opinion," www.garynull.com
  • Organic Consumers Association, "The Great Thimerosal Cover-Up: Mercury, Vaccines, Autism and Your Child's Health," www.organicconsumers.org 
  • Paul A. Offit, "Inoculated against Facts," New York Times, Mar. 31, 2008
  • Paul Offit, "Why Are Pharmaceutical Companies Gradually Abandoning Vaccines?," Health Affairs, May 2005
  • Paul Douglas Parkman, "We Can't Forget the Value of Vaccines," FDA Consumer, July-Aug. 2002
  • Phil Plait, "Should Public School Students Get Mandatory Vaccines?," www.slate.com, Sep. 24, 2013
  • Paul Stehr-Green, et al., "Autism and Thimerosal-Containing Vaccines: Lack of Consistent Evidence for an Association," American Journal of Preventative Medicine, Aug. 2003
  • ThinkTwice Global Vaccine Institute, "About Us," www.thinktwice.com/aboutus.htm
  • Vaccinate Your Baby, "Why Vaccinate?," www.vaccinateyourbaby.org
  • Vermont Department of Health, "Facts about Measles," www.healthvermont.gov
  • WHO, "Smallpox," www.who.int 
alege sa te vaccinezi sau nu