Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!
Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...
Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase
Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...
Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?
Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..
Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor
Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...
Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten
În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...
Te ajut să slăbeşti! Programul 5 kg în 30 de zile
Suc din cătină și morcov
5 pași pentru a vindeca dinții de carii
Modalitatea adecvată de a avea o sănătate excelentă a dinților este igiena orală și nutriția adecvată. Există multe cauze ale cariilor dentare, cum ar fi lipsa vitaminelor solubile în grăsimi, cum ar fi D și A, lipsa mineralelor din dietă, dieta standard americană plină de alimente prelucrate și de dezechilibru hormonal.
Alege Bio, opțiunea ta pentru sănătate
BIO inseamna pamant netratat chimic si seminte nemodificate genetic. BIO reprezinta optiunea pentru o viata mai sanatoasa. Produsele BIO nu au coloranti, parfum sintetic si conservanti chimici.
Ce trebuie sa stim despre produsele BIO
Studiile si cercetarile referitoare la consumul de alimente bio au inceput in urma cu treizeci de ani in tarile Europei de Vest, primele care au format piata bio. In urma acestor studii s-a dovedit foarte clar ca, prin consumul de produse bio, pe termen lung, se reduc nenumarate riscuri de aparitie a unor boli, chiar si a cancerului, iar calitatile si frumusetea corpului se conserva un timp mai indelungat.Oamenii din ziua azi, supusi permanent stresului si aflati mereu in criza de timp, au castigat prin munca confort, mijloace avansate de comunicatie, de transport, si multe alte facilitati. Dar si corpul omului de la oras isi cere dreptul sau ancestral de a se regenera cu ajutorul naturii si ramane la latitudinea fiecaruia sa decida cat este dispus sa investeasca in a avea un corp sanatos pe termen lung.
Piata produselor alimentare ecologice incepe sa se dezvolte timid si in Romania, tot mai multe persoane preferand o alimentatie care sa asigure efecte benefice asupra sanatatii.
Unor organe obosite, intoxicate de poluare si conservanti sau aditivi chimici, nimic nu le poate fi mai tamaduitor decat hrana vie � prin aceasta referindu-ne in general la alimente netratate termic si cat mai proaspete. Hrana vie este un pepene, un mar sau o salata de cruditati. Pe langa acest tip de alimente, putem oferi organismului suplimenti Bio cu rol de detoxifiere sau energizare, disponibili in farmacii sub forma de capsule, pulberi buvabile sau solutii.
Si pielea noastra se poate bucura de acest tip de hrana, cand ii oferim cosmetice organice, cu continut ridicat de extracte vegetale Bio.
Daca am inteles importanta unui stil de viata sanatos si dorim sa-l imbratisam, de acum cand vom pleca la cumparaturi de alimente, suplimenti alimentari, produse de intretinere si igiena corporala, pe langa fructele si legumele proaspete si laptele de tara pe care le speram a fi cat mai naturale, vom cauta cele doua embleme BIO si ECO. In cazul produselor cosmetice din farmacie, acestea ne certifica ferm urmatoarele calitati:
- produsele cu certificat ECO au minim 95% ingrediente naturale din care minim 50% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 5% din totalul ingredientelor.
- produsele cu certificat BIO au minim 95% ingrediente naturale din care minim 95% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 10% din totalul ingredientelor.
Este normal ca produsele Bio sa contina si conservanti, dar acestia nu sunt agresivi, iar odata ce am vazut emblema BIO pe o cutie, vom sta linistiti stiind ca nu contine nimic ne-biodegradabil, ca are in compozitie numai coloranti sau arome strict naturale, ca nu provine de la organisme modificate genetic, tratate cu hormoni sau ingrasaminte de sinteza.
Sunt cosmeticele bio un moft?
Poate ca buzunarul unora va raspunde ca da, dar organismul si mai ales pielea cu siguranta le-ar cataloga drept necesitate.De ce este pretul produselor BIO mai ridicat?
- ingredientele utilizate in productia acestora sunt mult mai scumpe si mai greu de procurat;- productia dureaza mult timp si necesita oameni specializati;
- este necesara o forta numeroasa de munca;
- productia trebuie sa respecte anumite standarde prestabilite pentru a primi certificarea;
- fata de agricultura conventionala, in agricultura ecologica animalele daunatoare trebuie adunate manual, iar bolile plantelor trebuie sa fie tratate cu ceaiuri.
Mai trebuie sa stim ca in momentul in care am optat pentru o crema Bio, o vom gasi diferita de cosmeticele cu care eram obisnuiti; in loc de mirosul unui parfum extravagant, vom descoperi o suava aroma de portocala, peste o nuanta de lanolina naturala sau un ulei de migdale autentic.
Starea de bine, confortul fizic dar si linistea interioara sunt elemente cheie pentru a avea o viata de familie fericita , dar si o cariera frumoasa. De aceea este important sa ne pastram sau sa ne imbunatatim sanatatea, iar adoptarea stilului de viata Bio/Eco ajuta cu succes la indeplinirea acestui obiectiv.
10 vitamine esențiale pentru sănătatea oricărei femei
Majoritatea femeilor doresc să aibă o siluetă slabă și să fie sănătoase în același timp, astfel încât încearcă să adopte un stil de viață sănătos și sunt fizic active cât de mult pot. Acest lucru înseamnă că încearcă să mănânce sănătos consumând alimente întregi și crude.
În acest articol, vă vom prezenta 10 vitamine pe care fiecare femeie trebuie să le procure din alimentație, în mod regulat, astfel încât să evite orice posibile problemă de sănătate:
Vitamina A
Acesta este un antioxidant foarte puternic de care avem nevoie pentru piele sănătoasă, dinți, oase, țesuturi și mucoase. Este cunoscut faptul că vitamina A poate reduce riscul unor boli grave. Puteți găsi: broccoli, ardei roșii, dovleci, papaya, caise, cantalup, cereale fortificate și spanac.
Vitamina B2
Aceasta este o vitamină cunoscută sub numele de riboflavină, de care avem nevoie pentru sănătate, metabolism, precum și pentru dezvoltarea fizică și mentală. Vitamina B2 este utilă în special împotriva oboselii, stresului, anxietății, precum și a furnicăturilor și amorțelii la nivelul membrelor. Vitamina B2 este utilă în special deoarece crește nivelul de energie și stimulează sistemul imunitar, ajutând în același timp la tratarea numeroaselor probleme de sănătate diferite: ochi palniți, ulcerații la nivelul gurii, buze crăpate, dureri în gât sau păr uscat. Vitamina B2 poate fi găsită în special în aceste alimente: lapte, migdale, ouă, carne organică, nuci, ciuperci, pește, cereale integrale, legume, soia și drojdie.
Vitamina B7
Vitamina B7 este cunoscută sub denumirea de biotină. Avem nevoie de aceasta pentru a avea o creștere celulară sănătoasă și o sinteză a acizilor grași. Este cunoscută îmbunătățirea sănătății părului, a celulelor, a pielii și a glandelor sudoripare. Biotina are capacitatea de a vă regla colesterolul și este, de asemenea, extrem de importanta pentru oase și măduva osoasă. Unele dintre semnele cărora le lipsește vitamina B7 sunt: anemie, păr fragil, depresie, erupții cutanate, letargie și ritm cardiac anormal. Alimentele care conțin această vitamină includ:
pește, ouă, linte, migdale, brânză, legume cu frunze verzi, cartofi dulci, lapte, soia, ardei, fulgi de ovăz, fructe galbene, iaurt și orez brun.
Vitamina B9
Această vitamină se numește acid folic. Majoritatea medicilor o prescriu pentru persoanele care au probleme cu tensiunea arterială. Poate preveni depresia și pierderea memoriei, dar promovează buna funcționare a celulelor, precum și sănătatea creierului. Mai puțină vitamină B9 in organism poate provoca probleme de dezvoltare la copii.
Alimentele care conțin această vitamină sunt: drojdia, pepenii, sucul de portocale, legumele verzi cu frunze verzi, leguminoasele, sparanghelul și cerealele fortificate.
Vitamina B6
Vitamina B6, numită și piridoxina, vă poate ajuta organismul să producă hormoni și să vă consolideze întregul sistem imunitar. Poate preveni depresia, pierderea memoriei, bolile cardiace și diverse alte probleme de sănătate.
Vitamina B6 vă poate ajuta să vă mențineți nivelurile sănătoase de zahăr din sânge, dar dacă nu aveți această vitamină, puteți avea anemie. Această vitamină se găsește mai ales în alimente precum: carne, semințe, cereale fortificate, pește, fasole, fulgi de ovăz, avocado, banane, precum și fructe uscate.
Vitamina B12
Avem nevoie de vitamina B12 pentru sinteza proteinelor și diviziunea celulară, în același timp îmbunătăteste metabolismul. Poate trata depresia, dar și numeroase alte probleme neurologice și avem nevoie de ea pentru a avea o funcționare corectă a creierului. Alimentele care o conțin sunt: pește, produse lactate, cereale fortificate și brânză.
Vitamina C
Avem nevoie de vitamina C pentru a avea numeroase funcții sănătoase ale corpului. Îmbunătățește întregul nostru sistem imunitar. Este foarte utila deoarece previne diferite boli și infecții. Vitamina C se găsește mai ales în căpșuni, fructe citrice, germeni, cartofi, roșii și ardei.
Vitamina D
Vitamina D este cunoscută ca fiind o vitamină solubilă în grăsime, care este foarte importantă pentru absorbția calciului în organism. De asemenea, avem nevoie de ea pentru a avea vederea buna și oasele rezistente. Cea mai mare parte a vitaminei D este absorbită de piele de la soare, dar o găsim și în ficat de origine animală, pește gras, produse lactate și ouă.
Vitamina E
Vitamina E este cunoscută ca fiind capabilă să ajute împotriva îmbătrânirii și să întârzie procesul de îmbătrânire.
Poate preveni și bolile cardiace, unele tipuri de cancer și cataracta.
Avem nevoie de această vitamină pentru a putea avea inima sănătoasă, părul și pielea. Alimentele care o conțin sunt: porumb, spanac, unt de arahide. Este prezentă în ulei de ficat de cod, margarină, migdale, conopidă, alune, etc.
Vitamina K
Avem nevoie de vitamina K pentru coagularea sângelui și oase sănătoase. Aceasta ne poate ajuta să avem un sistem imunitar sănătos și niveluri de energie constante. Alimentele care o conțin sunt: legumele cu frunze verzi, cerealele integrale, uleiul de pește și uleiul de soia.
Experții susțin că, dacă luăm 5 porții de fructe și legume în fiecare zi, ne va ajuta să avem un organism bine hrănit cu toate vitaminele necesare, precum și mineralele. În cazul în care vă lipsesc unele dintre ele, luați un supliment de vitamină pe care medicul dumneavoastră îl va prescrie!
Cum sa elimini 30 de kg de de toxine depuse în colon, cu numai 2 ingrediente
Colonul este unul dintre organele cele mai importante din organism, deoarece reglementează sistemul imunitar, ajută procesul de digestie și menține echilibrul apei în organism. Prin urmare, atunci când colonul nu funcționează 100%, deșeurile toxice încep să se îngroape în organism, în loc să fie dispuse în mod adecvat.
Iată de ce nu ar trebui să se consume niciodată aceste resturi. Ele vă pot afecta sănătatea!
Alimentele reincalzite pot dăuna sănătății și de aceea trebuie să evitați aceste 4 resturi alimentare:
Legume
Reîncălzirea legumelor sau depozitarea lor în mod necorespunzător poate fi fatală. Centrul pentru Siguranța Alimentară spune că legumele rămase trebuie depozitate la -40 ° C și dacă aveți nevoie să depozitați legumele pentru o perioadă mai lungă, înghețați-le. Țelina, salata, sfecla si spanacul au nivele ridicate de nitrati care se acumuleaza daca legumele sunt expuse la temperatura camerei. Nitrații pot determina o tulburare rară de sânge la copii numită methemoglobinemie, care cauzează simptome cum ar fi oboseala, scurtarea respirației și convulsii.
Uleiuri vegetale
Pui
Orez
Dacă doriți să rămâneți sănătoși, ar trebui să depozitați corect orezul. Potrivit Food Standard Agency, orezul care nu este fierbinte conține spori de bacterii dăunătoare care supraviețuiesc procesului de gătit. Dacă este depozitat la temperatura camerei, sporii se vor multiplica și vor cauza multe probleme digestive. Acești spori pot supraviețui procesului de reîncălzire. De aceea se recomandă să mancati tot ce ați preparat imediat. Mai bine înghetati resturile (dacă există), în loc să le păstrați pana mâine în frigider.
Cum să elimini ciuperca de la unghia piciorului cu ulei de oregano
Cum faci să dispară grăsimea de pe ficat și să previi obstrucția colonului
Alimentul minunat și esențial în detoxifierea organismului!
Combinații de fructe incompatibile, care vă pot chiar îmbolnăvi
Știu că este greu de crezut, dar mâncând combinații de fructe incompatibile vă pot face să vă îmbolnăviţi. Deci, dacă acesta este cazul, cum puteți consuma fructele fără să vă îmbolnăviți? Pentru că atunci când mâncați anumite fructe în combinație cu alte alimente, corpul dumneavoastră produce toxine și reacții chimice dăunătoare organismului. Aceste toxine pot duce la boli serioase.
Astfel, prima regulă este de a acorda atenție diferitelor combinații pe care le puteți suporta atunci când consumați fructe; Combinațiile corecte vor promova sănătatea, în timp ce combinațiile greșite vor genera boală. Aceasta se datorează anumitor incompatibilități între proprietăţile alimentelor, care pot fi clasificate ca fiind chimice și fizice:
* Incompatibilitatea chimică : Unul în care se formează elemente toxice în timpul procesului de digestie, o parte din substanțele nutritive găsite în alimentele, sunt incompatibile chimic între ele
* Incompatibilitate fizică : Unul în care unele alimente încetinesc digestia altora, determinând amestecul să rămână mai mult decât este necesar în tractul digestiv, adică în stomac și intestine. Un exemplu ar fi alimentele făinoase și acide la aceeași masă.
Clasificarea fructelor
Este important să cunoașteți diferitele grupuri în care sunt clasificate fructele, deoarece această clasificare vă va ajuta să le combinați în mod corespunzător. Fructele sunt în general clasificate ca:
Fructele acide : Aceste fructe sunt bogate în acizi. Nu toate fructele acide conțin acid citric, ca în cazul ananasului. Fructele acide includ portocale, grapefruit, ananas, mandarine, lămâi, roșii, kiwi și căpșuni.
Fructe acide slabe: Acizii din aceste fructe nu sunt la fel de puternici ca fructele acide . Fructele acide slabe includ caise, prune, struguri, mere verzi, pere, nectarine, piersici, cireșe și mango.
Fructe dulci : Aceste fructe nu conțin acizi. Printre ele găsim banane coapte, toate fructele uscate, mango copt, cherimoya, strugurii dulci și smochine.
Fructe neutre : Sunt cele mai bogate în proteine, vitamine, săruri minerale și uleiuri. Fructele neutre sunt avocado, papaya și fructe cu coajă lemnoasă.
Fii conștient de anumite amestecuri între fructe
Fructele proaspete sunt ușor digerate, deoarece au un conținut scăzut de proteine, amidon și grăsime, în timp ce conținutul mare de apă, enzime și vitamine, caracteristici care le fac să se absoarbă rapid prin intestin. Datorită absorbției lor rapide, fructele nu ar trebui să fie consumate imediat după mese, deoarece acestea vor sta pe partea superioară a celorlalte alimente din stomac și vor fermenta.
Deși este mai bine să se mănânce fructele singure, ele pot fi tolerate atunci când sunt ingerate cu alte alimente care prezintă condiții digestive similare. Următoarele sunt câteva reguli pe care le puteți urma, atunci când mâncați fructe pentru a preveni formarea toxinelor:
Fructele acide și acide slabe: Este cel mai bine să nu le combinați cu alte alimente. În special, nu le combinați cu fructe dulci sau alimente cu amidon, cum ar fi cartofi, pâine, orez, porumb, biscuiți, cereale, dovleac, linte sau grâu. Le puteți combina, totuși, cu proteine animale cum ar fi carnea roșie, carnea de pui, pește, ouă, brânză și nuci.
Fructe dulci: Pot fi combinate între ele. Fructele dulci nu sunt compatibile cu fructele acide; Când acizii se amestecă cu zaharurile, ele rămân mai lung în intestin și are loc fermentarea toxică. În plus, formarea de glucoză durează mai mult.
Nu amestecați fructele dulci cu brânză, iaurt, nuci, semințe, fasole, carne de pui, pește, carne roșie, ouă și nucă de cocos!
Fructe neutre, alune, migdale, arahide și fructele dulci la aceeași masă vor provoca întotdeauna indigestie care poate dăuna ficatului. Atunci când uleiurile din fructele neutre se combină cu zaharurile de fructe dulci, ele produc compuși toxici dăunători celulelor corpului. Fructele neutre pot fi combinate între ele.
Combinații pe care ar trebui să le eviți:
1. Portocale și morcovi : pot provoca funcționarea defectuoasă a ficatului. Acestea cresc producția de bilă, cresc substanțele care dăunează rinichilor și pot provoca arsuri la stomac.
2. Ananas și produse lactate : Această combinație este destul de toxică pentru organism.
3. Papaya și lămâi : Poate genera probleme cu hemoglobina, provocând anemie.
Recomandări generale de urmat când se mănâncă fructe la o masă:
1. Mănâncă fructe înainte de masă, nu după
2. Nu vă răsfățați cu sucuri din fructele acide
3. Nu luați suc de fructe după o masă. Puteți bea cu o oră înainte de masă.
4. Nu amestecați fructe și legume la aceeași masă.
5. Nu amestecați portocalele cu alte fructe.
6. Fructele citrice ar trebui să fie consumate dimineața.
7. Fructele dulci pot fi consumate în orice moment al zilei.
8. Fructele ar trebui să fie mâncate coapte.
Pentru o salată de fructe nutritivă și gustoasă, puteți amesteca următoarele fructe: papaya, mango copt, pere, smochine, măr roșu, piersici, banane, nectarine și cireșe proaspete
Gânduri finale:
Multe studii științifice au arătat că, atunci când oamenii consumă cantități adecvate de fructe, se produce o scădere substanțială a numeroaselor afecțiuni cronice comune. Rețineți însă că combinațiile de fructe incompatibile pot duce la boală.
Să aveţi o zi minunată și sănătosă!
Alimente recomandate pentru o sănătate optimă
Vreau să fac articolul de față atât de complet și de comprehensibil încât să vă doriți să-l printati și să-l țineți mereu la îndemână în bucătărie.
N-o să vă las să vă luptați de unii singuri cu alimentele de top, ci voi reveni, treptat, cu rețete simple pentru fiecare categorie.
1. Este recomandat să consumăm în fiecare zi o porție de leguminoase – dacă nu, măcar de 3-4 ori pe săptămână.
Știu că mulți raw foodisti susțin că leguminoasele, de vreme ce nu pot fi mâncate așa cum se găsesc în natură, nu ar trebui consumate de om. Să încercam totuși să fim realiști dacă vrem să avem un meniu cât mai diversificat și cât mai tangibil/sustenabil, mai ales într-un climat rece, unde o supă cremă de linte sau un pate de năut fac zilele de iarnă mai ușoare.
Dăm liber astfel la alimente precum linte, năut, fasole, mazăre de toate mărimile și culorile. Ideal e să le consumăm încolțite, dar sunt în regulă și gătite cu apă. Atâta vreme cât nu le prăjim, nu le coacem, ci doar le fierbem în apă, sunt ok. Leguminoasele conțin nutrienți pe care nu-i regăsim în alte alimente și care sunt necesari pentru susținerea sistemului imunitar și pentru detoxificarea organismului.
În perioada de tranziție către o alimentație predominant raw, acest tip de hrană ajută teribil de mult.
2. În fiecare zi este bine să consumăm, mai bine zis să presărăm peste salate, supe (macro)alge marine crude precum kelp, nori, dulse întrucât conțin iod, greu de găsit în ziua de azi pe uscat din cauza sterilizării solului. Cu nori putem face și sushi raw.
Algele marine sunt aproape la fel de nutritive precum frunzele de culoare verde închis și, chiar dacă le consumăm deshidratate și transportate de la distante considerabile, mineralele extrem de valoroase cu care vin, rămân intacte.
3. Cereale – în special încolțite și mai ales dintre cele fără gluten – e bine să se regăsească pe masă de câteva ori pe săptămâna. Vorbim aici și de acele semințe care sunt mâncate precum cerealele (quinoa, amaranth, hrișcă). Mai sărace în gluten dintre cerealele clasice sunt ovăzul și secara. În privință glutenului, se pare că foarte multe persoane au intoleranță, chiar dacă de cele mai multe ori nu știu asta. Persoanele care știu sigur că au un tract digestiv sănătos și niciun fel de predispoziție genetică spre intoleranță la gluten, pot să consume (ocazional chiar gătit) și cereale ce conțin gluten.
Precum leguminoasele, ele ajută organismul într-un mediu poluat. Este drept că nu sunt nici pe departe atât de nutritive precum frunzele frunzele verzi sau legumele, însă avem nevoie și de ele.
Cerealele pot fi introduse în alimentație sub formă de crackers raw, pot fi presărate peste salate, supe (mai ales fulgii).
Nu este indicat să fie mâncate coapte, gătite la temperaturi foarte mari, ci, dacă se preferă varianta gătită, se vor fierbe în apă.
Regula alternanței se aplică și acestui tip de aliment – dacă azi mâncăm ovăz, mâine punem fulgi de secară peste supă, poimâine facem un pilaf cu amaranth și tot așa.
4. Rădăcinoase, dovleci și alte legume de păstrat la rece. În special în zonele cu climat rece, trebuie să ne bazăm și pe rădăcinoase și dovleci atunci când legumele și fructele de calitate (și mai ales variate) nu sunt mereu la îndemână.
Includem aici păstârnac, ridiche neagră, gulie, hrean, ridiche albă, dovleac plăcintar, bostan alb, portocaliu, chiar și vânată iar dacă vrem să vizităm magazine (de preferat cu produse organice) mai găsim pe ici pe colo zucchini, dovlecel clasic, cartof dulce.
Cele care nu pot fi consumate crude, pot fi făcute la aburi sau fierte în puțină apă. Mai sărace în nutrienți, aceste alimente nu sunt de ignorat mai ales iarna, când ne ajută să adunăm caloriile de care avem nevoie.
5. Uleiuri din fructe precum măsline sau avocado.
Știu că nici unul dintre aceste alimente nu este local și că sunt destul de scumpe. Cât îi invidiez pe cei din zonele mediteraneene și tropicale pentru abundenda de astfel de bunătăți!
Pentru că cei mai mulți dintre noi trăim într-un mediu poluat, avem nevoie, pe lângă uleiurile din nuci/semințe (care sunt instabile) și de aceste uleiuri stabile din fructe, care diluează sau stabilizează grăsimile din organism.
Este bine să le mâncăm în mod frecvent, chiar zilnic, pentru a dilua toxinele. De cel puțin de 3 ori pe săptămâna este dezirabil să consumăm 1-2 lingurițe de ulei de avocado sau ulei de măsline (ambele putând fi adăugate cu ușurință în smoothies sau supe crude ori gătite, la salate). Nu uitați, porțiile de ulei să fie cât mai mici posibile!
Dacă v-a plăcut articolul, citiți și partea a doua.
Spor!
Acid sau alcalin? Care este alegerea optimă?
Cu mult înainte de a afla de stilul raw, știam că e bine să consumăm alimente cât mai alcaline pentru a ușura munca întregului organism. Știam asta, însă nu-mi era foarte clar care alimente sunt alcaline și care sunt cele mai acide.
Una din principalele sarcini ale rinichilor și ale plămânilor este aceea de a menține PH-ul fluidelor din corpul nostru undeva între 7.35 și 7.45. Un PH între 0 și 7 este acid, iar valorile de peste 7 arată un PH tot mai alcalin. Logic, dieta are foarte mare importanță în păstrarea unui PH cât mai alcalin. Carnea, lactatele și cerealele sunt acide, ceea ce înseamnă că fluidele corpului, inclusiv urina, sunt acide după consumul lor. Legumele și fructele sunt alcaline și contrabalansează efectele primelor. Deși multe fructe sunt acide, aciditatea lor dispare repede în timpul digestiei. Calciul, magneziul și potasiul din fructe și legume sunt cele care vin cu efectul alcalin asupra organismului uman.
Deși strămoșii noștri mâncau vânat, se estimează că cel puțin 2/3 din alimentația lor consta în frunze verzi, fructe, nuci, semințe și alte plante necultivate. Fructele sălbatice consumate de primii oameni erau mai bogate în minerale și proteine și mai sărace în zahăr decât fructele cultivate din ziua de azi. Oamenii au evoluat cu o dietă mult mai alcalină decât cea răspândită astăzi. Când au trecut de la vânători- culegători la cultivatori de cereale și consumatori de mari cantități de produse de origine animală, rinichilor și altor organe le-a revenit o sarcină tot mai greu de dus, aceea de a procesa mai multe alimente acide decât este normal pentru ele.
Estimare a efectului alcalin/acid a diferitelor grupe de alimente în funcție de nutrienții cheie care afectează aciditatea și anume proteinele, potasiul, magneziul și fosforul (estimarea este pentru 100 g din fiecare aliment prezentat în tabel). Cifrele negative arată alimente alcaline care ușurează munca rinichilor prin cantitatea mai mică de acid de care trebuie să scape, iar cifrele pozitive arată alimente care îngreunează munca rinichilor:
Valori:
Brânză tare și organe de animale gătite, între 16 și 29
Carne (vită, miel, porc, vânat, pui) gătită, între 10 și 20
Pește și ouă gătite, între 5 și 15
Caju, nuci braziliene, nuci, alune de pământ, între 5 și 9
Cereale integrale, între 0.5 și 9
Semințe de floarea soarelui și de susan, între 3 și 8
Fasole mung și linte încolțite, între 1 și 3
Migdale, alune de pădure, nuci de macadamia, nuci pecan, fistic, quinoa, între -2 și 2
Leguminoase gătite, între 0 și -6
Fructe proaspete între -1 și -10
Legume proaspete, între -2 și -11
Ideea nu este să evităm complet alimentele ce crează aciditate, ci să avem grijă să consumăm o varietate de alimente care să ne ajute să avem un PH cât de cât alcalin, între 7.35 - 7.45. Organismul uman se simte cel mai bine atunci când consumăm preponderent fructe și legume puternic alcalinizante, care să neutralizeze din efectul acid al celorlalte alimente precum nuci, semințe, leguminoase, cereale, produse de origine animală. Pseudo cerealele precum hrișca, quinoa, amaranth sunt mai puțin acide față de cerealele clasice.
În ziua de azi, majoritatea oamenilor consumă mult prea multe alimente puternic acidifiante, ceea ce solicită în mod excesiv rinichii și duce la formarea de pietre la rinichi, precum și la pierderea de masa musculară și osoasă.
Să fie întru sănătatea noastră!
Cât timp trebuie să hidratăm semințele?
Întrucât de-a lungul timpului mai multe mămici m-au întrebat cât trebuie hidratate anumite nuci sau semințe, vin cu câteva detalii care să lămurească problema pentru cele mai consumate oleaginoase. Articolul vizează strict durata de hidratare înainte de a fi imediat consumate în diverse rețete, nu voi aduce în discuție încolțitul (asta va fi făcută în altă postare, în care voi cuprinde mai multe semințe și cereale).
1. alune de pădure – 2 ore;
2. caju – nu trebuie puse în apă, dar dacă le folosiți pentru dressing-uri, vă vor ieși mai cremoase dacă le hidratați 2 ore;
3. cânepă (semințe decorticate) – nu au nevoie de hidratare, deși unele persoane le digera mai bine după ce sunt scufundate în apă câteva ore;
4. chia (semințe) – 6-8 ore la frigider; eu le folosesc râșnite, fără să le mai hidratez/deshidratez, pe post de liant în grisine/pâinici crude (caz în care bem multă apă, pentru că absorb în lichid până la de 12 ori greutatea lor). Apa în care stau devine gelatioasa.
5. dovleac (semințe) – 4-6 ore;
6. floarea soarelui (semințe) – 4-6 ore;
7. fistic – nu trebuie hidratat;
8. hrișcă – 6-8 ore; trec și hrișca aici pentru că o folosesc des în rețetele mele. De obicei cumpăr 1 kg, las la hidratat, la încolțit 2 zile, apoi o deshidratez, însă se întâmplă să o folosesc și așa cum o cumpăr;
9. in (semințe) – la fel ca și chia, se folosesc râșnite drept liant pentru ronțăieli crude (fie râșnite și amestecate în aluaturi, fie hidratate întregi circa 20 minute și amestecate). Pot fi presărate întregi (uscate) sau râșnite peste salate etc. Apa în care stau devine gelationoasă.
10. migdale – 8-12 ore; dacă aveți răbdare, curățați-le și de coajă după ce le-ați hidratat – laptele/brânzica/diversele creme ies mai albe și mai delicate astfel;
11. nuci de Brazilia – nu trebuie hidratate, dar dacă le folosiți pentru dressing-uri, vă vor ieși mai cremoase dacă le lăsați în apă 2 ore;
12. nuci clasice – 6-8 ore; sunt delicioase hidratate și apoi deshidratate, mai ales proaspăt sparte – noi pe acestea le folosim cel mai mult (sunt de două ori mai antioxidante decât alte oleaginoase);
13. nuci pecan – 2-4 ore;
14. susan (semințe)- 4-6 (de regulă nu le hidratez, mai ales dacă sunt decorticate);
Acestea sunt intervalele acceptate în general, deși o să găsiți și alte variante pe net.
Aș vrea să precizez că, deși este ideal să hidratam nucile și semințele înainte de utilizare, acest pas nu trebuie să împiedice persoanele care nu găsesc timp să le hidrateze, să le consume. Oricum ele trebuie mâncate în cantități mici și, hidratate sau nu, vor aduce beneficii sănătății.
Diferența constă în faptul că, odată hidratate, inhibatorii de enzime sunt neutralizați, iar vitaminele și mineralele vor fi asimilate mai ușor. Practic, în apă, semințele prind viață, ele primind semnalul că trebuie să înceapă dezvoltarea.
Există și un dezavantaj în privință hidratării, nu de ordin nutrițional, ci practic – și anume acela că atunci când sunt umede, oleaginoasele nu pot fi folosite în blaturi raw pentru prăjituri, ci trebuie (de regulă) deshidratate; în acest caz, dacă nu aveți deshidrator, folosiți-le pur și simplu, fără să le țineți în apă. După hidratare pot fi folosite pentru a fi consumate ca atare, ciopârțite și folosite că topping-uri pentru salate sau la prepararea de dressinguri și a laptelui/brânzei raw.
Dacă se întâmplă să hidratați o cantitate mai mare decât vă trebuie, puteți să le țineți câteva zile la frigider într-un borcan cu capac, plin cu apă. Clătiți și schimabati apa zilnic pentru a păstra prospețimea.
P.S.: Vă rog să-mi atrageți atenția dacă n-am trecut în listă ceva ce vă interesează.
Totul despre antioxidanţi
Toată lumea vorbește de antioxidanți. Cu toții știm că sunt “buni”, însă ne lipsesc adesea detaliile care să ne încurajeze să nu ocolim alimentele care îi conțin. Și cu cât îi conțin în proporție mai mare, cu atât mai bine.
Ce sunt antioxidanții?
Sunt substanțe care neutralizează radicalii liberi (molecule extrem de distructive formate din cauza poluării, expunerii prelungite la soare, fumului de țigară, pesticidelor, radiațiilor).
În mod normal, organismul face față radicalilor liberi, dacă însă nu are la îndemână antioxidanți sau dacă radicalii liberi sunt în exces, celulele încep să fie distruse și chiar să moară. Acolo unde radicalii liberi își fac de cap în lipsă antioxidanților, apăr îmbătrânirea precoce, probleme ale creierului și ochilor, numeroase boli cronice precum cancer, diabet, boli de inimă.
Cei mai importanți antioxidanți sunt:
CAROTENOIDELE – care pot fi convertite în vitamina A (vitamina A din carne și lactate nu are capacitate antioxidantă). Se găsesc în legumele și fructele de culoare galbenă, portocalie, roșie și verde. Pentru a fi absorbite foarte bine, vegetalele care conțin carotenoide trebuie însoțite de câteva nuci sau semințe (ele fiind liposolubile).
VITAMINA C – este solubilă în apă, iar organismul uman nu poate face cine știe ce provizii. Cele mai importante surse de vitamina C sunt fructele și legumele, în special ardeii, broccoli, varza de Bruxelles, citricele, căpșunele, frunzele verzi. Această vitamină este ușor distrusă de lumină, căldură și oxigen. Gătitul reduce conținutul de vitamina C cu cel puțin 50%. Fructele și legumele încep să-și piardă din conţinutul de vitamina C de îndată ce au fost culese, astfel încât, pentru a evita deficiente, este bine a se consuma fructe proaspete de sezon. De asemenea este indicat să păstrăm vegetalele bogate în vitamina C la frigider netăiate, să bem sucurile de fructe/legume cât mai repede după preparare. Atunci când gătim cu foc astfel de alimente trebuie, de asemenea, să le consumăm cât mai repede – să scurtăm cât mai mult timpul în care sunt expuse la aer, apă, căldură.
VITAMINA E – se referă la o familie de 8 antioxidanți. Alfa-tocoferol este forma vitaminei E cea mai de folos organismului uman, este cea mai bio-disponibilă. Vitamina E este liposolubilă și un antioxidant foarte eficient întrucât protejează membrana celulelor. Atunci când vitamina E neutralizează un radical liber, își pierde statutul antioxidant. Cu toate acestea, alți antioxidanți, precum vitamina C, au capacitatea de a o repune în acțiune. Majoritatea oamenilor consumă circa jumătate din doza zilnică recomandată; adepții dietei vegane crude consumă însă cantități mult mai mari de vitamina E decât cei care preferă dietă clasică. Cele mai importante surse sunt nucile, semințele, cerealele integrale, frunzele verzi și uleiurile vegetale. Aproape orice formă de gătit duce la reducerea vitaminei E (între 20-70%), ca rezultat direct al oxidării. Foarte interesant – se pare că vitamina E scade mai mult atunci când pentru gătit se folosesc vase din metal. De exemplu mazărea gătită la aburi într-un vas de metal pierde până la 70% din vitamina E, pe când atunci când un vas de ceramică este utilizat, nu se pierde aproape deloc din această valoroasă vitamină.
Tabel cu valoarea antioxidantă a diferitelor vegetale
(in funcţie de TAC – total antioxidant capacity – capacitatea antioxidantă pe ansamblu)
1 Fasole mică roşie, uscată (92 g) 13727
2 Afine sălbatice (144 g) 13427
3 Fasole pestriţă (96 g) 11864
4 Afine de cultură (144 g) 9019
5 Merişoare (95 g) 8983
6 Anghinare, gătită (84 g) 7904
7 Mure (144 g) 7701
8 Prune (85 g) 7291
9 Zmeură (123 g) 6058
10 Măr bot de iepure (138 g / 1 măr) 5900
11 Nuci pecan (28 g) 5095
12 Cireşe dulci (145 g) 4873
13 Fasole neagră, uscată (52 g) 4181
14 Prună rosie (66 g) 4118
15 Nuci clasice (28.4 g) 3846
16 Măr bot de iepure, curăţat (128 g / 1 măr) 3758
17 Măr Golden (128 g / 1 măr) 3685
18 Curmale (89 g) 3467
19 Avocado (173 g) 3344
20 Pară verde (166 g / 1 pară) 3172
21 Pară roşie (166 g / 1 pară) 2943
22 Măr Golden, curăţat (128 g / 1 măr) 2829
23 Alune de pădure (28,4 g) 2739
24 Fasole albă, uscată (104 g) 2573
25 Portocală (140 g / 1 portocală) 2540
26 Smochine (75 g) 2537
27 Stafide (82 g) 2490
28 Varză roşie, gătită (75 g) 2359
29 Cartof roşu, gătit (173 g / 1 cartof) 2294
30 Fistic (28,4 g) 2267
31 Curmale Medjool (89 g) 2124
32 Sparanghel, crud (67 g) 2021
33 Struguri roşii (160 g) 2016
34 Ardei gras galben, crud (186 g / 1 ardei) 1905
35 Grapefruit roşu (123 g / ½ grapefruit) 1904
36 Sfeclă roşie, crudă (68 g ) 1886
37 Cartof alb, gătit (173 g / 1 cartof) 1870
38 Ardei gras portocaliu, crud (186 g /1 ardei) 1830
Tabel preluat din ”Lipophilic and hydrophilic antioxidant capacities of common foods în the United States” (Capacitatea lipofilică și hidrofilică a unor alimente comune în SUA), Wu X, Beecher GR, Holden JM, Haytowitz DB, Gebhardt SE, Prior RL.
Aș fi vrut să existe mai multe vegetale pe listă, însă e bun și atât pentru orientare. Eu am făcut o selecție la selecția lor și am scos ce nu mi s-a părut relevant. Valorile din tabelul original sunt în cups și grame, de aceea veți observa diferențe mari de gramaj.
Să ne hrănim bine!
1 | Fasole mică roşie, uscată (92 g) | 13727 |
2 | Afine sălbatice (144 g) | 13427 |
3 | Fasole pestriţă (96 g) | 11864 |
4 | Afine de cultură (144 g) | 9019 |
5 | Merişoare (95 g) | 8983 |
6 | Anghinare, gătită (84 g) | 7904 |
7 | Mure (144 g) | 7701 |
8 | Prune (85 g) | 7291 |
9 | Zmeură (123 g) | 6058 |
10 | Măr bot de iepure (138 g / 1 măr) | 5900 |
11 | Nuci pecan (28 g) | 5095 |
12 | Cireşe dulci (145 g) | 4873 |
13 | Fasole neagră, uscată (52 g) | 4181 |
14 | Prună rosie (66 g) | 4118 |
15 | Nuci clasice (28.4 g) | 3846 |
16 | Măr bot de iepure, curăţat (128 g / 1 măr) | 3758 |
17 | Măr Golden (128 g / 1 măr) | 3685 |
18 | Curmale (89 g) | 3467 |
19 | Avocado (173 g) | 3344 |
20 | Pară verde (166 g / 1 pară) | 3172 |
21 | Pară roşie (166 g / 1 pară) | 2943 |
22 | Măr Golden, curăţat (128 g / 1 măr) | 2829 |
23 | Alune de pădure (28,4 g) | 2739 |
24 | Fasole albă, uscată (104 g) | 2573 |
25 | Portocală (140 g / 1 portocală) | 2540 |
26 | Smochine (75 g) | 2537 |
27 | Stafide (82 g) | 2490 |
28 | Varză roşie, gătită (75 g) | 2359 |
29 | Cartof roşu, gătit (173 g / 1 cartof) | 2294 |
30 | Fistic (28,4 g) | 2267 |
31 | Curmale Medjool (89 g) | 2124 |
32 | Sparanghel, crud (67 g) | 2021 |
33 | Struguri roşii (160 g) | 2016 |
34 | Ardei gras galben, crud (186 g / 1 ardei) | 1905 |
35 | Grapefruit roşu (123 g / ½ grapefruit) | 1904 |
36 | Sfeclă roşie, crudă (68 g ) | 1886 |
37 | Cartof alb, gătit (173 g / 1 cartof) | 1870 |
38 | Ardei gras portocaliu, crud (186 g /1 ardei) | 1830 |
Tabel preluat din ”Lipophilic and hydrophilic antioxidant capacities of common foods în the United States” (Capacitatea lipofilică și hidrofilică a unor alimente comune în SUA), Wu X, Beecher GR, Holden JM, Haytowitz DB, Gebhardt SE, Prior RL.
Rolul condimentelor în alimentaţia copiilor
Știu sigur că una din întrebările pe care și le pun mămicile atunci când ajung la etapa diversificării (după minim 6 luni de lăptic exclusiv) este dacă au sau nu voie să condimenteze mâncarea bebelușilor. Ei bine, nu numai că au voie, ci este chiar dezirabil să facă acest lucru, mai ales că unele condimente au calități protectoare excelente.
Copilașii cunosc gusturile de bază precum dulce, acru, sărat, amar și umami (în japoneză “aroma delicioasă”) cu mult înainte să se nască. Primele patru gusturi menționate mai sus sunt cunoscute de mii de ani; abia în 2002 a fost recunoscut și umami drept al cincilea gust.
Milioanele de arome pe care le simțim sunt combinații ale celor cinci gusturi amintite mai sus. Dulce pur sau sărat pur nu se găsesc în natură și nu sunt percepute ca firești de către organismul uman. De exemplu zahărul rafinat, atunci când este dat bebelușilor, acționează ca un narcotic puternic. Producătorii de alimente aplică de mult tactica adăugării de zahăr și sare pentru a ne face dependenți de ele.
Bebelușii, dar și copiii mai mari simt mai bine decât adulții gustul mâncării – se pare că pierdem câte puțin din această abilitate odată cu înaintarea în vârstă.
Primele experiențe cu mâncarea au un impact semnificativ asupra preferințelor alimentare de mai târziu. Și asta pentru că unul din secretele obișnuirii copiilor cu anumite gusturi este expunerea în mod RELAXAT și REPETAT la anumite combinații de gusturi, LA MOMENTUL POTRIVIT. Știu că am mai spus asta, însă merită să insistăm să convingem copiii să încerce un aliment și să nu renunțăm cu ușurință (mai târziu ne vor fi recunoscători :) ).
Revenind la condimente, nu avem de ce să ne fie teamă să le folosim, pentru că aroma acestora va trezi toată viața amintiri plăcute iar micuții vor face cunoștință de timpuriu cu toate colțurile lumii.
Dr. Alan Green recomandă în cartea sa Feeding Baby Green, utilizarea de condimente precum busuioc, chimen, cimbru, coriandru, fenicul, ghimbir, mărar, oregano, rozmarin, tarhon, turmeric, cardamom, cuișoare, scorțișoară, iar eu aș adauga și vanilie.
Atunci când de la o vârstă cât mai fragedă, în momentele potrivite, relaxante pentru copii, introducem astfel de arome atât de diferite și fiecare în felul ei atât de îmbietoare, ei vor învăța cu ușurință să le îndrăgească. Astfel părinții nu vor trebui să lupte mai târziu să-i determine să accepte arome noi sau să ajungă în situația în care cei mici nu vor decât alimente anoste și fără valoare nutritivă precum pâinea albă sau macaroanele cu brânză.
Ca să fiu și mai convingătoare, iată câteva dintre proprietățile condimentelor indicate:
Busuiocul – bun în caz de indigestie, febră, răceală, dureri de cap, greață, vomă și crampe;
Chimenul – ajută la prevenirea și tratarea indigestiei, balonării, greței (inclusiv grețurilor din timpul sarcinii); ajută și la eliminarea simptomelor de răceală;
Cimbrul – util în eliminarea viermilor intestinali, problemelor respiratorii, gastritei cronice și a lipsei de poftă de mâncare;
Coriandrul – tonic și antioxidant, reduce febra și ajută la eliminarea mucusului, ajută digestia;
Feniculul – ajută în caz de colici, crampe, balonare; ajută la eliminarea mucusului;
Ghimbirul – util pentru circulație, ajută în caz de indigestie, crampe, greață;
Mărarul – de ajutor în caz de dureri abdominale, crampe, indigestie, răceli, gripe;
Oregano – are puternice proprietăți antibacteriene și antioxidante;
Rozmarinul – tratează durerile de cap, indigestia, colicii, greața, balonarea, febră;
Tarhonul – ajută la dispariția crampelor, îmbunătățește apetitul, ajută digestia;
Turmericul – poate cel mai important dintre aceste condimente - purifică sângele, ajută circulația, reduce febra, este un puternic antioxidant și luptă împotrivă cancerului;
Cardamomul – util în caz de dureri de cap, indigestie, balonare; ajută circulația;
Cuișoarele – îmbunătățesc digestia, circulația, tratează greața;
Scorțișoară – reglează nivelul zahărului din sânge, tratează crampele și durerile abdominale, diareea, tusea;
Vanilia – puternic antioxidant, se îngrijește de sănătatea celulelor creierului și previne boli grave precum Alzheimer.
Să nu uităm cât de importante sunt, de asemenea, ceapa și usturoiul atunci când preparăm mâncare atât pentru bebeluși, cât și pentru ceilalți membri ai familiei. Consumate crude sunt extrem de protectoare prin prezența aliinazei, o enzimă cu efect antibiotic, însă și gătite ușor aduc beneficii sănătății. Usturoiul susține sistemul imunitar, ajută la eliminarea paraziților și infecțiilor, reglează tensiunea arterială, ajută atunci când există probleme cu plămânii sau dureri de cap.
Ceapa, nu la fel de potentă precum usturoiul, dar este eficientă împotrivă multor bacterii periculoase precum Bacillus subtilis, Salmonella și E. coli.
Şi noi ce mai mâncăm (cu puţin după doi anişori)?
A trecut ceva timp de când n-am scris un articol de genul asta, parțial pentru că am vrut să-mi fac o idee și mai clară despre ce ar trebuie să mănânce cei mici în primii ani de viață, înainte de a pune pe tapet idei care riscă a fi luate ad literam. Nu susțin că am completat toate piesele puzzle-ului, însă sunt destul de mulțumită de unde mă aflu acum în privință nutriției pentru fetița mea.
O să fiu foarte sinceră:
- mă preocupa mai mult un meniu complet, din toate grupele alimentare, pe cât posibil organic fără sare, zahăr și fără niciun fel de produse rafinate și mai puțin proporția crud/gătit (ușor) din alimentația ei… deși, dacă luăm în calcul faptul că este încă alăptată, cred că e în continuare high raw.
Acum mi-am propus să scriu doar ce-i dau fetiței mele să mănânce la 2 ani și aproape 2 luni pentru că am primit întrebarea asta des în ultima vreme. În mare măsură, meniul fetiței este și al meu, doar că eu beau mai mult smoothie și mănânc mai multe frunze verzi… ceea ce cu ea a devenit mai dificil.
MIC DEJUN
La micul dejun bea uneori puțin smoothie din frunze și fructe, smoothie doar din fructe cu câteva semințe sau puțin suc de portocale organice cu o linguriță de semințe de chia sau ronțăie un morcov mic.
În timp ce bea sucul îi pregătesc cerealele, pe care le variez în permanență.
Dintre cereale și pseudocereale, doar hrișca îi dau crudă (hidratată, încolțită și apoi deshidratată). O mănâncă simplă pentru că îi plac mult boabele crocante sau îi adaug câteva bucățele de banană și bucăți mici de nucă.
Îi dau și orez sălbatic după ce îl “încolţesc” doar în deshidrator, însă nu se consideră crud, pentru că a fost tratat la temperaturi mari după recoltare.
Am încetat a-i mai da fulgii integrali din ovăz sub formă crudă, pentru că nu știu dacă au fost hidratați pentru a scăpa de acidul fitic. Astfel îi pun în apă clocotită pentru 2-3 minute, apoi adaug bucăți mici de banană, măr, pară, in, cocos, nucă, semințe de floarea soarelui (un singur fel de nuci/semințe la o masă și max 1-2 feluri de fructe, de regulă banană și încă un fruct acrișor).
Îi mai dau quinoa, amaranth, mei, orez brun, fulgi din grâu și secară germinată.
Dintre cele de mai sus cel mai des îi dau hrișcă, mei, quinoa, amaranth, orez sălbatic, iar mai rar orez brun, fulgi din ovăz, fulgi din grâu și secară încolțite și asta pentru că prefer să îi dau cât mai puțin gluten și pentru că primele sunt mai bogate nutritiv pe calorie.
Când nu mănâncă prea mult din cerealele de dimineață, îi fac după masă câteva paste King Soba bio (au multe variante: hrișcă cu wakame, cartof dulce cu orez brun) sau paste integrale cu ciuperci. Peste zi mănâncă și o bucățica de pâine de secară sau grâu integral cu secară făcută de noi în casă (nu i-aș da, dar e înnebunită după ea și nu vreau să o refuz prea categoric… aici dăm deja în parenting :) ).
Dacă nu bea suc de portocale la micul dejun, i-l dau peste zi sau îi dau alte fructe exotice, în special citrice pentru că sunt bogate în vitamina C (e drept că frunzele și alte legume sunt mult mai bogate în vitamina C, însă nu vreau să o forțez cu ce nu acceptă). Tot zilnic îi dau zmeură sau mure (congelate, dacă nu e vară) sau boabe de rodie pentru că știu cât este de important să consume zi de zi alimente puternic antioxidante.
PRÂNZ
La masa de prânz mănâncă o porție măricică de supă. Ori îi fac supă cremă, ori un fel de minestrone – adică supă cu tot felul de legume tocate mărunt, doar că la noi minestrone schimbă proporția rădăcinoase (cartof, morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină) – alte legume (roșii, ardei, ceapă), în favoarea celor cu un conținut mai mic de amidon. Fac supă foarte groasă și densă nutritiv, adică predomină legumele cu cea mai mare cantitate de nutrienți pe calorie.
Adaug după cum urmează:
Crucifere: varză, broccoli, conopidă sau gulie tocate foarte mărunt. Atunci când folosesc gulie, fac supă cremă pentru că gulia rămâne tare și nu e foarte atrăgătoare :) dacă nu, o blenduiesc. Varza și gulia pot foarte ușor să predomine în supă, însă atunci când pun broccoli sau conopidă, cea mică le preferă într-o proporție mai mică.
Ceapă și/sau praz mult, uneori și puțin usturoi, pe care nu-l toc, ci doar îl tai în 2 și îl las în supă pentru câteva minute spre sfârșit.
Leguminoase: la supă îi pun în special linte și fasole; năutul și mazărea le mănâncă separat.
Alte legume sărace în amidon: ardei proaspeți sau deshidratați, roșii proaspete sub formă de suc de roșii făcut de casă (fără sare și fără ulei) sau deshidratate etc. Folosesc și castraveți, însă doar în supe crude sau semi-crude.
Ciuperci de pădure românești organice (fierte și congelate).
Rădăcinoase: în special țelină, apoi morcov, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel și, ocazional, câte un cartof organic.
Verdeață: pătrunjel verde tocat, mărar, oregano etc.
Îi condimentez supa și cu turmeric, puțină pastă de miso (o pastă făcută din boabe de soia fermentate, care ajută digestia, la detoxifierea organismului etc), țelină deshidratată și făcută pudră (țelina este bogată în sodiu în mod natural și dă un gust foarte bun mâncărurilor), puțin chimen, puțin coriandru.
Uneori îi adaug în supă borș, varză murată făcută în casă cu foarte puțină sare sau lămâie… caz în care devine mai mult ciorbă.
Îi mai adaug dovlecel sau, uneori, chiar o bucățică de dovleac plăcintar tocat foarte mărunt (dovleacul plăcintar da un gust foarte bun supelor).
Nu las legumele la fiert mai mult de 15-20 minute la foc mic, iar după ce sting focul adaug verdeață tocată mărunt, condimentele, miso și un strop de ulei de măsline sau cocos.
Pentru că timpul nu-mi permite mereu să îi fac supă din legume proaspete, am deshidratat și congelat spre sfârșitul verii foarte multe roșii, ardei, rădăcinoase, dovlecei, verdeață. În felul acesta îmi este destul de ușor să îi prepar supele atunci când sunt pe grabă.
Uneori omit leguminoasele din supă și îi fac după masă o supică din linte sau îi fac alte combinații din câteva ingrediente crude și câteva la aburi, la care adaug și semințe, migdale măcinate.
DUPĂ MASĂ ȘI PE SEARĂ
După masă mănâncă puțin și des, astfel că am mereu la îndemână o roșie, un castravete, bucățele de avocado, câteva boabe de năut fiert sau falafel făcut în deshidrator că aici sau în cuptor, biscuiţei sau grisine raw sau gătite la cuptor, fructele de care spuneam mai sus, tot felul de nuci și semințe (în special nuci clasice hidratate peste noapte, apoi deshidratate 12 ore, chia, in și cânepă) și tot felul de alte bucate inventate sau adaptate de mine, crude sau gătite ușor. Încerc să echilibrez meniul ei zilnic, astfel îi dau după masă mai ales din grupele alimentare din care n-a mâncat în prima parte a zilei.
PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ
Îi dau aproape în fiecare zi iaurt din lapte crud de capră.
SUPLIMENTE
Ocazional îi adaug superalimente în smoothie de fructe etc, însă ele nu reprezintă nicicum bază în meniul fetiței sau al nostru. O alimentație variată, pe cât posibil cu produse organice este ceea ce ne interesează în primul rând.
Toate cele bune!