În Germania doar, săptămânal, 4.000 de persoane părăsesc consumul de carne, trecând în tabăra vegetarienilor. Când se pune problema alimentației exclusiv vegetariene, unii se tem că acest mod de nutriție va diminua forța fizică și capacitatea de muncă, în general, iar părinții se întreabă dacă nu va influența în mod negativ dezvoltarea copiilor.
Nu trebuie să ne mirăm de aceste rețineri, doarece cu toții am crescut cu ideea că laptele și carnea clădesc un corp puternic, ceea ce este perfect adevărat, cât timp copilul este hrănit cu laptele de mamă. Însă după înțărcare lucrurile se schimbă, iar animalele ne-au oferit de mii de ani o lecție, care acum e confirmată de știința nutriției.
Observați, vă rog, atleții de performanță și vedeți cu ce se hrănesc pentru a dobândi o rezistență cât mai mare în competiții. Întrebați-i pe marii jucători de tenis de câmp sau pe campionii de triatlon și vă vor răspunde că ei practică „încărcarea cu hidrați de carbon”, evitând carnea, brânzeturile și grăsimile animale. Să vedem deci ce ne spun cercetătorii în domeniul medicinei sportive. Un studiu clasic a fost efectuat, acum mai bine de 30 de ani, de către cercetătorul scandinavian dr. Per-Olaf Astrand. Lucrând cu un grup de atleți cu o foarte bună condiție fizică, dr. Astrand le schimba dieta la fiecare trei zile. La sfârșitul fiecărei perioade de trei zile, atleții trebuiau să pedaleze pe o bicicletă cu o viteză mare, până ce nu mai puteau, adică până la epuizare. Și iată rezultatele obținute: După trei zile de dietă bogată în carne, deci bogată în proteine și în grăsimi, atleții au putut pedala 57 de minute.
După trei zile de alimentație mixtă, săracă în carne, în grăsimi și în proteine, dar bogată în vegetale, atleții au rezistat să pedaleze o oră și 54 de minute, deci de două ori mai mult. După trei zile de dietă exclusiv vegetariană, durata pedalării a fost de două ore și 47 de minute, deci de trei ori mai mult decât atunci când se alimentau cu o dietă bogată în carne și în grăsimi. Sper că această cercetare e cunoscută și de cei care răspund de alimentația sportivilor din România, de care se leagă mereu atâtea speranțe.
Spectaculoasa ameliorare a rezistenței la efort după o alimentație exclusiv vegetariană nu-l surprinde pe nici un observator atent al lumii animalelor. Boul, elefantul și calul n-au probleme de rezistență sau lipsă de forță, cât timp își primesc hrana exclusiv vegetariană. Caii pot alerga cu viteză mare ore întregi. Elefanții pot alerga foarte repede 10-12 ore în șir. Vă puteți imagina ce înseamnă să ai în spinare o încărcătură de peste 6 tone și să alergi 10-12 ore cu viteza de 40 km/oră?
În schimb, animalele carnivore, de exemplu, tigrii, leoparzii etc., au o viteză excelentă la start, dar obosesc foarte repede, uneori în mai puțin de cinci minute. Fără îndoială, în lumea animalelor, rezistența sau capacitatea de a dispune de multă energie pentru perioade îndelungate e o caracteristică a celor care se hrănesc exclusiv vegetarian. În ceea ce îi privește pe oameni, lipsa informațiilor competente și dorința de a satisface gusturile au făcut ca, pe măsura creșterii standardului de viață și pe măsura îmbunătățirii condițiilor economice, să se consume din ce în ce mai multe alimente de origine animală. Și care sunt consecințele? Șapte din zece americani mor prematur din cauza infarctelor miocardice, a cancerelor și a accidentelor vasculare cerebrale. Iar cei care au recunoscut cauzele au scris într-un editorial al JAMA: „Alimentația total vegetariană poate preveni până la 90% din accidentele vasculare cerebrale și 97% din infarctele de miocard”.
Mai mult chiar, cu peste zece ani în urmă, dr. Ornish a demonstrat că alimentația vegetariană, foarte săracă în grăsimi, poate duce la diminuarea plăcilor de aterom la bolnavii programați pentru operația by-pass.
Dacă ne referim la bolile tumorale, riscul cancerului de prostată, de sân și de colon e de trei sau de patru ori mai mare pentru cei ce consumă zilnic carne, ouă, produse lactate, în comparație cu cei care se abțin de la produsele animale. Și nu e de mirare. Cazeina din lapte are acțiunea cea mai cancerigenă dintre toate produsele de origine animală. Femeile vegetariene au un schelet mai puternic, prezintă mai puține fracturi și, o dată cu înaintarea în vârstă, pierd mai puțină masă osoasă, încât la ele osteoporoza se instalează mai târziu și e mai puțin accentuată.
Poate că exemplul cel mai concludent ni-l oferă eschimoșii care, în mod tradițional, consumă foarte mult pește. Eschimoșii prezintă o morbiditate mare și o durată scurtă de viață.
Consumul produselor de origine animală mai prezintă un aspect care nu poate fi trecut cu vederea, și anume că poluarea datorată agriculturii bazate pe creșterea vitelor e mai mare decât cea rezultată din toate celelalte activități umane și industriale. Pe de o parte, animalele pasc tot ce există pe câmp, iar pe de altă parte, cultivarea intensă a solului, pentru a produce hrana necesară lor, duce la eroziunea masivă și la pierderea ireparabilă a miliarde de tone de sol fertil.
În America Centrală, marii proprietari au distrus aproape jumătate din pădurile aducătoare de ploi, transformându-le în pășuni pentru vitele necesare rețelei, în continuă extindere, a producătorilor de hamburgeri. Suprafața de pământ necesară pentru a hrăni o persoană cu o dietă bazată pe carne ar fi suficientă pentru a hrăni 20 de vegetarieni. Iar la întrebarea dacă dieta vegetariană poate acoperi nevoile de nutrienți, să ne reamintim că un adult are nevoie de cel mult 40 g de proteine/zi, adică 10-15% din aportul caloric total. Celor ce cred că beef steak-ul e deosebit de hrănitor, le amintim că, din caloriile pe care le oferă, numai 25% sunt reprezentate de proteine utilizabile.
Conținutul în proteine al cerealelor depășește, de obicei, 10%, iar fasolea și mazărea uscată au un conținut de proteine de 25%. Iar din totalul caloriilor furnizate de vegetale, 20% provin din proteine. După cum vedeți, alimentele de origine vegetală conțin cantități suficiente de proteine, pe lângă faptul că sunt bogate în fibre, sărace în grăsimi și lipsite de colesterol. În sfârșit, o ultimă întrebare: Cum va influența greutatea trecerea la un regim vegetarian?
Dacă înlocuiți carnea cu gogoși, cartofi prăjiți și alte „bunătăți” bogate în grăsimi și în zahăr, atunci cu siguranță vă veți îngrășa. Dacă însă veți alege să vă hrăniți cu alimente naturale, pregătite în mod simplu, fără grăsimi, atunci, dacă aveți kilograme în plus, puteți scăpa de ele și vă puteți menține o greutate normală. Schimbarea alimentației se poate face de pe o zi pe alta, însă puteți face și o trecere lentă, începând cu o zi sau două pe săptămână fără produse de origine animală.
Dovezile științifice împotriva alimentelor de origine animală sunt în continuă creștere, așa cum au fost odată cele împotriva fumatului. Dacă o mare parte a omenirii va trece la alimentația vegetariană, va rămâne hrană suficientă și pentru cele peste 800 milioane de persoane care suferă de foame pe glob. Gândiți-vă că numai în Statele Unite se sacrifică zilnic 9 milioane de animale, pentru o hrană care în nici un caz nu poate fi etichetată ca fiind cea mai bună.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu