În foarte multe produse procesate există câteva tipuri de grăsimi incredibil de nocive, de care ar trebui să ne ferim cu orice preț.
Vestea proastă este că fac foarte rău tuturor, inclusiv copiilor, că lucrurile astea sunt pitite sub mormanul de reclame inocente și ignoranța și că este foarte greu să ne fermim de ele.
Vestea bună este că aflați acum mai în detaliu de ele, vă veți speria și veți lua treptat măsuri. Mizez în special pe mame, care, motivate de sănătatea copilașilor lor, vor lua aminte și vor transmite aceste informații mai departe.
Vorbim de grăsimile hidrogenate, adesea descrise drept “la o moleculă distanță de plastic”, și parțial hidrogenate (trans) și de uleiurile vegetale polinesaturate oxidate lichide (porumb, canola, soia, floarea soarelui, orez, semințe de struguri, semințe de bumbac), adică obținute prin presare la temperaturi extrem de mari, ceea ce le transformă într-o substanță foarte asemănătoare cu trinitrotoluenul (TNT).
Grăsimile hidrogenate
Majoritatea uleiurilor vegetale folosite în alimentele procesate din comerț conțin în special grăsimi polinesaturate ce oxidează ușor.
Când sunt încălzite ele se transformă în substanțe toxice, inclusiv în grăsimi trans.
Hidrogenarea transformă grăsimile polinesaturate, care în mod normal sunt lichide la temperatură camerei, într-o substanță solidă (margarină). Pentru a face acest lucru se folosesc cele mai ieftine uleiuri (soia, porumb, bumbac, rapiţă, râncede deja din urma procesului de extracție la temperaturi extrem de mari) ce se amestecă cu particule mici de metal (de regulă oxid de nichel). Substanță astfel obținută este prelucrată din nou la temperaturi foarte mari, i se adaugă apoi substanțe emulsionante (asemănătoare prin compoziție cu săpunul) și amidon pentru a căpăta o consistență mai plăcută. Substanța rezultată este supusă iarăși la temperaturi mari pentru a fi curățată și pentru a scăpa de mirosul neplăcut. Culoarea naturală a margarinei este gri, ea ajungând la culoarea pe care o știm cu toții, după ce este trecută și printr-un proces de albire.
Cum a apărut margarina?
Pe la sfârșitul secolului 18, Napoleon al III-lea a oferit un premiu pentru obținerea unui substitut pentru unt, cu care avea să hrănească armata și clasa de jos. Voia un produs foarte ieftin și care să nu râncezească în timpul călătoriilor lungi. Un chimist pe numele lui Hippolyte Mege-Mourie a descoperit că prin stoarcerea grăsimii de vită sub presiune obținea o substanță care devenea solidă atunci când era amestecată (bătută) cu lapte fără grăsime. Produsul gri, neapetisant obținut avea o strălucire perlată, astfel încât chimistul i-a dat numele de "margarine" - din grecescul margarites (perlă). Nu avea gust bun, însă era ieftin.
Nu mult după aceste întâmplări, chimiștii americani au găsit o modalitate de a reinventa untul folosind cea mai ieftină materie primă cu putință. Obținerea substitutului pentru unt din produse animale li s-a părut prea scump și astfel au început să folosească semințe de bumbac. Micuțele semințe negre erau greu de depozitat pentru că fermentau ușor și începeau să miroase oribil. Datorită mirosului urât, chimiștii și-au dat seama că uleiul reacționa cu oxigenul și asta însemna că putea fi modificat chimic pentru nenumărate folosințe. Nu le-a luat mult timp să găsească modalitatea prin care să transforme deșeurile industriei textile în "hrană" pentru oameni.
Grăsimile parțial hidrogenate (trans):
Grăsimi ce sunt chiar mai periculoase decât cele hidrogenate, din cauza reacțiilor chimice din timpul procesului de hidrogenare.
La temperaturi mari, oxidul de nichel determină atomii de hidrogen să schimbe poziția acizilor grași din lanț. În mod normal (în natură) acizii grași conțin legături într-o configurație cis (cu atomii de hidrogen de aceeași parte a moleculei), sunt foarte flexibili, deci lichizi.
Hidrogenarea parțială în schimb face două lucruri:
1. determină unele legături cis să devină complet plate și
2. schimbă locul altor legături transformându-le în trans (cu atomii de hidrogen pe ambele părți ale moleculei).
Transformarea din cis în trans înseamnă o moleculă mai țeapănă. De aceea grăsimile hidrogenate parțial devin solide precum untul.
Uleiurile vegetale polinesaturate oxidate (lichide) (gândiți-vă la veșnicul ulei de floarea soarelui consumat la noi)
Mă amuză și mă întristează cum descrie dr. Catherine Shanahan în cartea Deep Nutrition probabilă reacție a semințelor din care se scoate uleiul la temperaturi mari: “Aaaau! Opriți presă! Mă strângeți prea tareeee!”
În loc să ne bucurăm de beneficiile pe care ni le pot aduce semințele și nucile, le transformăm în uleiuri periculoase, dar le consumăm convinși fiind că sunt produse “naturiste”.
Și aceste uleiuri trec prin nenumărate faze de dezodorizare și de înălbire.
Uleiurile tropicale saturate (cocos, palmier) de pildă sunt ușor de extras la temperaturi mici, pe când cele polinesaturate ies mult mai greu, la temperaturi mult mai mari, iar grăsimile din ele au astfel toate condițiile să se transforme în mutanți periculoși.
Chiar și unele uleiuri polinesaturate pe care scrie “presat la rece” conțin lipide periculoase.
Cel mai sigur este că oleaginoasele care conțin în primul rând grăsimi polinesaturate să fie consumate integrale, crude (ideal, după ce au fost hidratate și apoi deshidratate la temperaturi mici pentru a scăpa de anumite toxine - inhibatorii de enzime).
Ce se întâmplă cu grăsimile vegetale polinesaturate alterate, precum cele de mai sus, atunci când ajung în organism (putem să ne uităm la ele ca la niște bande mafiote foarte eficiente):
- enzimele din organism adună acizii grași modificați (pentru că ele asta fac - încep un proces de absorbție a hranei de îndată ce am început să mestecam) și nu mai pot scăpa de ei, ceea ce poate duce la moartea celulelor; dacă mâncăm multe grăsimi trans disfuncția celulară va fi cea care ne va omorî;
- întrerup metabolismul normal la copii într-o asemenea măsură încât simetria dinamică le este distrusă și devin disproporționați (oasele nu li se va dezvolta normal);
- afectează dezvoltarea sexuală la copii;
- odată ajunse în organism, grăsimile trans se pot reproduce; mai mult decât atât, transformă acizii grași normali în acizi grași modificați periculoși, astfel încât celulele noastre devin parțial hidrogenate;
- uleiurile vegetale polinesaturate oxidate (lichide) sunt și mai eficiente decât grăsimile trans la a transforma acizii grași normali în frați de-ai lor - de aceea li se mai spune și Mega Trans;
- femeile gravide și cele care alăptează trebuie să evite cu orice preț grăsimile periculoase, tocmai pentru că ele transformă și eventualele grăsimi bune consumate în produși periculoși - afectând astfel și mama și copilul;
- grăsimile periculoase duc la formarea de radicali liberi, care nu doar că tranformă acizii grași polinesaturati normali în mutanți, dar pot distruge orice parte a organismului: membranele celulelor, cromozomii etc;
- există o legătură clară între grăsimile alterate și cancer (și multe alte boli grave ale generației noastre);
- MSG (monoglutamatul de sodiu sau E-621), pesticidele, metalele grele sunt mici copii pe lângă grăsimile vegetale hidrogenate și trans. Niciun alt aliment din dieta modernă nu a fost modificat în asemenea măsură încât să fie atât de periculos, precum grăsimile de acest fel.
Să vedem pe unde găsim grăsimi nocive:
Margarina și alte creme tartinabile: untul făcut în casă și brânza de vaci de țară au fost uitate, pe nedrept, în favoarea acestora; încercați să lăsați o cutie de margarină undeva la aer și veți vedea că rezistă mult și bine în aceeași formă și că nu se va apropia nicio insectă de ea - o jucărie de plastic ar fi tratată la fel;
Dressingurile pentru salată din comerț: pe lângă apă și oțet, în majoritatea găsim ulei vegetal (oxidat), zahăr și arome sintetice - o lingură de ulei de măsline și puțin oțet balsamic reprezintă o alternativă incomparabil mai bună;
Câteva varieţăţi de lapte de orez din comerț: poate conține ulei vegetal (oxidat) în proporție foarte mare - există rețete delicioase și sănătoase de lapte de orez de casă, sau variante bio;
Unele dintre produse de post din supermarketuri: salată de vinete, iahnie de fasole, zacuscă (atenție cu ce ulei faceți zacuscă și alte conserve), chifteluțe. Conțin uleiuri vegetale (oxidate) - ele pot fi făcute acasă cu uleiuri presate la rece;
Cerealele pentru micul dejun: cele mai multe sunt obținute prin extrudare, expandare și alte procedee asemănătoare. Pasta care rezultă este apoi întărită prin învelirea cu un strat de ulei vegetal (evident, din cele ieftine și râncede) care le va păstra forma și le va feri de umezeală.
Oleaginoasele prăjite (indicate sunt doar cele crude sau călite la temperaturi mici, fără adaos de grăsime): cele din comerț sunt de multe ori acoperite cu ulei vegetal ieftin și rânced;
Biscuiții pentru bebeluși: nu cumpărați dacă sunt trecute la ingrediente “gr Laptele, brânză, “carnea” de soia: procesarea distruge membranele celulelor semințelor de soia și astfel acizii grași polinesaturati se oxidează rapid și se transformă în Mega Trans;
Chiar astăzi am intrat într-o farmacie să citesc din nou, de curiozitate, ingredientele de pe pachețele de biscuiți bio pentru bebeluși. Pe unul scria "untură de palmier", pe unul scria "nu conține grăsimi trans" - ceea ce nu înseamnă că nu poate conține alte grăsimi periculoase, iar pe unul scria "ulei de floarea soarelui organic" - adică potențial mutant organic.
Alte alimente care conțin grăsimi periculoase:
Produsele de patiserie (conțin margarină și multe E-uri periculoase);
Prăjiturelele, brioșele și biscuiții din supermarket;
Pateurile vegetale;
Gogoaşele de la colțul străzii prăjite la nesfârșit în același ulei nociv;
Produsele de fast food: uleiurile folosite pentru a face cartofii prăjiți sunt folosite de nenumărate ori și devin atât de toxice și de degradate încât nu mai pot fi folosite nici măcar drept combustibil;
Crackersii și chipsurile de tot felul, acceptate doar dacă se specifică: ulei de măsline, cocos, untură de palmier, unt, din lista grăsimilor permise; în orice caz, biscuiții făcuți în casă sunt de preferat, pentru că astfel controlați și restul ingredientelor precum îndulcitorii, aromele etc.
Nu se includ la grăsimi periculoase:
Grăsimile saturate (solide sau semisolide la temperatura camerei): unt de cocos, untura de palmier, unt, untura. Datorită formei lor, oxigenul nu are pe unde să intre nici măcar la temperaturi mari.
Grăsimile mononesaturate (lichide la temperaturi de peste 25 de grade C): ulei de măsline, arahide, avocado, susan, nuci de macadamia - doar o singură moleculă de oxigen se poate strecura în ele, însă nu cu ușurință, ceea ce face aceste grăsimi potrivite pentru gătit și la temperaturi mai mari.
Până de curând, grăsimile saturate (în special de la animale), erau băgate în aceeași oală cu grăsimile trans în baze de date pe care cercetătorii americani le foloseau pentru a face legătura între trendurile alimentare și boli. Acesta va fi însă un subiect abordat separat.
Sursa principală: Deep Nutrition, dr. Catherine Shanahan
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu