Istoria maselor plastice a început cu aproximativ 100 ani în urmă, în anul 1908, când chimistul Jacques Brandenberger a descoperit celofanul. În anul 1909, belgianul Leo Baekeland invetează prima materie plastică sintetică, care avea să îi poarte numele: bachelita. Fritz Klatte obține în anul 1913, prin diferite reacții chimice, policlorura de vinil (PVC). Datorită proprietăților sale (rezistență chimică, greutate mică și preț redus) PVC-ul a avut un puternic impact în domeniul tehnologiei conductelor și instalațiilor.
Știați că în fiecare minut, pe tot globul, se folosesc un milion de pungi de plastic? Să nu mai vorbim despre sticle, pahare, caserole sau tacâmuri. Plasticul ne-a invadat viețile. Din păcate, descompunerea naturală a acestuia în mod natural necesită peste 500 de ani din cauza substanțelor componente.
Recent, s-a descoperit faptul că, larvele unor specii de molii pot consuma și metaboliza masele plastice. S-au izolat două specii de bacterii din sistemul digestiv al acestor larve, care spre mirarea oamenilor de știință, pot digera masele plastice. Acestea sunt: Enterobacter asburiae YT1 și Bacillus sp. YP1. Aceste larve, datorită bacteriilor prezente în tractul lor digestiv, pot fi soluția pentru problema poluării Terrei cu masele plastice care cresc în număr pe zi ce trece. Link-ul cu articolul care descrie acest lucru îl găsiți dacă dați click aici.
Trebuie să știți faptul că există diferite tipuri de plastic, iar unele sunt mai nocive decât altele. Cum le diferențiem? Cel mai simplu, cu ajutorul codurilor (cifrelor) inscripționate pe ele.
Acestea pot fi, după cum urmează:
- 1 PET (polietilen tereftalat) - este acel tip de plastic transparent, din care suntem obișnuiți să bem apă sau suc, având costuri de producție foarte reduse (de aceea e așa de răspândit) și se poate recicla cu ușurință. Din păcate însă, dacă un ambalaj tip PET este reutilizat, riscurile asupra sănătății cresc, deoarece materialul poate elibera metale grele și chimicale ce afectează balansul hormonal al corpului. PET-ul poate contamina lichidul pe care îl conține cu substamțe toxice, în cazul în care temperatura acestuia crește mult (sticle uitate vara în bătaia directă a soarelui) sau când temperatura acestuia scade considerabil (sticle uitate iarna în ger sau în congelator). În general, substanțele toxice eliberate de aceste plastice sunt: ftalați, bisfenol A sau tetrabrom bisfenol A, ele fiind responsabile în general de o apariția unor dereglări la nivelul sistemului endocrin.
Posibil vă gândiți că aceasta nu e o problemă în cazul dumneavoastră, deoarece nu aveți obiceiul să uitați sticlele în soare sau în ger. Dar, din păcate, nu știți unde și cât timp au fost depozitate acele sticle, înainte să le fi achiziționat din magazine.
- 2 HDPE (polietilenă de mare densitate), folosită pentru fabricarea pungilor si a ambalajelor de plastic. Codul 2 îl găsiţi pe recipientele cu lapte, detergenți şi produse cosmetice şi este de cele mai multe ori un plastic opac. Este considerat a fi unul sigur, pentru că are un risc redus de a elibera toxine în produsul ambalat. Dacă aveți obișnuința să țineți apă sau diverse lichide în frigider într-o sticlă PET, încercați să o înlocuiți cu o sticlă din HDPE (de exemplu o sticlă de lapte), pentru că e mult mai sigură decât sticla din PET.
- 3 V (policlorura de vinil sau PVC) poate fi periculos pentru sănătate, în special pentru bebeluşi. Feriţi-vă de ambalajele care au înscripționat codul 3! Acesta este un tip de plastic folosit în fabricarea scaunelor și a meselor din plastic, dar și pentru confecționarea dopurilor, caserolelor sau ambalajelor unor cosmetice sau șampoane. PVC-ul are în compoziţie DEHA (di-(2-etilhexil)adipat), un produs chimic folosit pentru a face plasticul mai flexibil, care poate fi eliberat cu timpul în lichidul din recipient, fiind foarte nociv pentru sănătatea noastră.
- 4 LDPE (polietilenă de joasă densitate) este un plastic rezistent atât la temperaturi înalte, cât şi scăzute. Codul 4 apare pe anumite tipuri de sticle, diferite ambalaje, pungi, sacoşe, folii, în pungile alimentelor congelate sau în tacâmuri şi este printre tipurile sigure de plastic. Este însă ceva mai scump de fabricat decât PET-ul, iar din acest motiv se folosește din ce în ce mai rar.
- 5 PP (polipropilenă) - codul 5 există pe unele pahare de unică folosinţă sau pe diverse ambalaje alimentare. PP este dur și ușor și are o rezistență la caldură excelentă - nu se topește atunci când este încălzit. Acest tip de plastic este cel mai recomandat spre folosința umană îndelungată, deoarece nu eliberează substanțe toxice în cantități periculoase.
- 6 PS (polistiren) - devine periculos la temperaturi înalte. Acest tip de plastic este folosit pentru fabricarea caserolelor, farfuriilor și a paharelor. Cercetările au arătat că în contact cu alimentele calde, acest plastic eliberează stiren, o substanţă extrem de toxică. Aşadar, gândiţi-vă de două ori înainte de a comanda mâncare de la catering primită în caserole din polistiren. Acest tip de plastic este categorizat ca fiind cel mai nociv dintre toate și este contraindicată folosirea acestuia datorită riscului de a dezvolta diferite tipuri de cancer.
- 7 (alte mase plastice) - acestea pot fi un amestec dintre oricare tip de plastic mai sus menționat sau orice alt tip de plastic care nu s-a categorizat oficial până în momentul de față. Acest tip de plastic este de evitat dacă este posibil, deoarece nu știm cu siguranță ce conține și ne supunem riscului ca acesta să ne afecteze sănătatea. Utilizări posibile: CD-uri, DVD-uri, echipamente de laborator, industria auto, carcase pentru produsele electronice și electrocasnice, sau chiar biberoane pentru bebeluşi.
Cum putem reduce pericolul expunerii la plastic?
1. Citiți etichetele produselor și verificați ambalajele de plastic
Este important să verificați ambalajele alimentelor și ale băuturilor consumate. Dacă observați că sunt confecționate din plastic de tipul 3 (PVC) , 6 (polistiren) sau 7 (altele), nu recomand să consumați conținutul acestora. Cele mai recomandate tipuri de plastic sunt: 2(HDPE) , 4 (LDPE) și 5 (PP), iar cu tipul 1 (PET) trebuie să aveți grijă la unele aspecte - explicate la punctul 2.
2. Nu lăsați la căldură sau la ger apa îmbuteliată din PET-uri (plastic de tipul 1)
Apa îmbuteliată în PET-uri, lăsată la căldura sau la frig (de exemplu: în mașină vara sau iarna, în frigider sau în congelator), este foarte periculoasă pentru sănătate datorită faptului că prin modificarea temperaturii se eliberează diferite toxine din ambalajul PET.
3. Evitați încălzirea mâncărurilor în caserolele de plastic
Semnele de pe caserole care ne indică faptul că pot fi folosite în frigider sau la cuptorul cu microunde (în cazul în care doriți neapărat să folosiți cuptorul cu microunde), se referă la faptul că plasticul nu se va îndoi atunci când e încălzit sau răcit. Vă recomand să folosiți recipiente din sticlă când vă încălziți mâncarea sau când vă depozitați mancarea în frigider.
4. Evitați pe cât se poate orice tip de plastic transparent (sticle, farfurii, boluri)
Cele mai sigure tipuri de plastice sunt cele mate, opace (de tipul 2 (HDPE), 4 (LDPE) sau 5 (PP)).
Este recomandat să înlocuiți produsele din plastic din gospodăria dumneavoastră cu produse din oțel inoxidabil, ceramică, metal, sticlă sau lemn.
Urmând aceste sfaturi vă veți menține sănătatea și veți ajuta și planeta!
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu