Cât de mult ne pasă de sănătatea noastră? Alimentația acidă și alcalină. Ce înseamnă de fapt alimentație acidă sau alcalină? Argumente pro și contra! ~ SfatFarma - Farmacistul tău online

       

       Bună ziua dragii mei! 


      Am ales să vă povestesc astăzi despre un subiect esențial pentru o viață de calitate. Nu știu câți dintre noi sunt conștienți cu adevărat despre ce înseamnă de fapt o dietă acidă sau alcalină, respectiv care sunt riscurile sau beneficiile aduse de fiecare dintre ele.
      Pentru început, aș vrea să definesc noțiunea de acid sau alcalin, iar pentru acest lucru trebuie să înțelegem cum putem aprecia aceste proprietăți: cu ajutorul ph-ului. 

     După cum se poate observa și în figura de mai sus, un ph acid înseamnă un ph situat între 0-7, iar un ph alcalin(bazic) este cuprins între 7-14, în timp ce un ph=7 este considerată ph-ul neutru. Este foarte important să înțelegem că pe scala ph-ului există diferențe foarte mari între valori. De exemplu, o soluție care are ph=5 este de 10 ori mai acidă decât o soluție cu ph=6 și de 100 ori mai acidă decât altă soluție cu ph=7. O soluție cu ph=4  va fi de 1000 de ori mai acidă decât o soluție cu ph=7 ( apa pură are ph=7). Sucurile carbogazoase au în general un ph=2-3, deci foarte acid, fiind de 10000-100000 ori mai acide decât apa pură, așa că data viitoare când mai consumați un suc carbogazos ar fi bine să vă amintiți acest lucru. 
     Toate organele și sistemele organismului nostru funcționează la unison, iar autoritatea care reglează procesele celulare este ph-ul.

     Cu toate că nu i se acordă suficient de multă importanță, echilibru ph-ului în organism este esențial pentru menținerea stării de sănătate, respectiv pentru creșterea longevității. 

    

Care este ph-ul fiziologic al organismului uman?

           
      În organismul uman majoritatea reacțiilor chimice sunt extrem de sensibile la pH-ul mediului de reacție. Pentru menținerea constantă a pH-ului din mediul intern, organismul uman folosește ca mecanisme funcționale: 

• Neutralizarea acizilor și bazelor de către diferite sisteme tampon: sistemul acid carbonic-bicarbonat, sistemul tampon al fosfaţilor, sistemul tampon al proteinelor şi sistemul tampon al hemoglobinei;
•  Eliminarea renală a excesului de acizi;
• Eliminarea funcțională a dioxidului de carbon, cel mai frecvent produs de metabolism.

      Organismul uman își păstrează pH-ul în jurul valorii generale de 7.35 - 7.45, iar abaterea de la acești parametri anunță instalarea unor afecțiuni. În cazul în care pH-ul sângelui scade cu mult sub 6.8 sau crește peste 7.8, celulele încetează să mai funcționeze, iar pacientul iși pierde funcțiile vitale.       Un pH ideal al sângelui este de 7.4, așadar este mai alcalin decât acid.

      Pe de altă parte, pH-ul tractului digestiv uman variază destul de mult. Cel al salivei este cuprins de regulă între 6.5 si 7.5. La nivelul orificiului stomacal, pe unde pătrunde bolul digestiv, pH-ul scade la valorile de 4.0 - 6.5, fiind mai acid pentru faza de predigestie.  În continuare, secreția de acid clorhidric și pepsina reduce nivelul pH-ului până la valorile de 1.5 - 4.0. Ulterior, când alimentele amestecate cu sucurile gastrice vor ajunge in intestinul subțire, ph-ul se va schimba la 

7.0 - 8.5. În acest punct, are loc absorbția nutrienților și eliminarea reziduurilor prin colon (al carui pH este de 4.0 - 7.0).

     Un ph al organismului mai acid decât cel cuprins în limitele fiziologice indică o problemă de sănătate. Studiile efectuate în acest domeniu au evidențiat faptul că organismul nostru nu are capacitatea de a se vindeca decât la un ph mai degrabă alcalin. În condițiile în care pH-ul corpului este dezechilibrat, organismul nu mai poate asimila vitamine, minerale si alți nutrienți esențiali vigorii sale generale.

      Tulburările echilibrului acido-bazic al organismului pot determina apariția diverselor probleme de sănătate, printre care se numără:  

• tulburările hormonale;
• afecțiunile cardiovasculare;
• pierderea sau acumularea excesivă în greutate;
• afecțiuni renale;
• imunodeficiența;
• accelerarea stresului oxidativ;
• afecțiuni osteoarticulare (oase fragile, fracturi de șold sau disconfort articular);
• disfuncționalități hepatice;
• lipsa de energie;
• tulburări digestive cu apariția constipației;
• apariția infecțiilor fungice;
• dezvoltarea tumorilor;                           

      Testarea nivelului propriu de pH al organismului se poate realiza în mod regulat, folosind o hârtie de turnesol în salivă sau urină, la prima oră a dimineții, pe stomacul gol.
     În general, nivelul ph-ului poate fi reglat printr-o dietă corespunzătoare, echilibrată (75% alcalină și 25% acidă), mișcare regulată și un stil de viață sănătos.
         


Alimente alcaline versus alimente acide

    
      Unul dintre lucrurile foarte importante, mai puțin cunoscut de către majoritatea dintre noi, este acela că organismul nostru are nevoie preponderent de alimente alcaline pentru a funcționa la randamentul său maxim.  Alimentele alcaline echilibrează pH-ul organismului, contribuie la pierderea în greutate, precum și la prevenirea multor afecțiuni specifice vieții moderne (artrita, diabetul, bolile cardiovasculare etc.)
      Alimentație acidă înseamnă de fapt o dietă bogată în produse care generează în organism compuși acizi, iar cea alcalină este opusul celei acide.
      Majoritatea alimentelor pe care le găsim în natură conțin atât compuși acizi cât și alcalini, ceea ce poate face ca acest echilibru al ph-ului să nu fie întotdeauna cel optim. În cazul în care nu ii oferim organismului un aport suficient de alimente alcaline, acesta va tinde să și le procure singur din sursele noastre, adică să le extragă din oase sau alte țesuturi vitale. Acest proces are loc deoarece scopul principal al organismului nostru este acela de a menține întotdeauna un echilibru, iar noi avem un rol foarte important când vine vorba să-l ajutăm să funcționeze sănătos. 

       În continuare vreau să prezint câteva exemple de alimente acide și respectiv, alcaline: 

•  Alimente acide: băuturile acidulate,inclusiv apa carbonatată, produsele de patiserie și panificație (excepții: cerealele proaspete, orz verde, alimentele neutre dar care absorb aciditatea digestivă: pâinea prăjită, pâinea mai veche de 2 zile (conțin mai puțin gluten care generează exces de mucus in corp), carnea și produsele din carne, băuturile alcoolice, ceaiul negru, murăturile, ciocolata, fructele oleaginoase prajite și sărate, oțetul, dulciurile (cu câteva excepții: sucul de trestie de zahăr, extractul de ştevie, siropul de orez brun), cafeaua, majoritatea produselor lactate (excepții: kefirul, zerul, laptele proaspăt (vacă, capră), iaurtul simplu nepasteurizat sau laptele prins), ouăle (excepții: ouăle de rață și de prepeliță), peștele și conservele, fructele acide: gemurile, compoturile, fructele zaharisite, glazurate sau cele uscate conservate cu sulfiți, fasolea uscată gătită, sarea rafinată, uleiurile rafinate, conservanții și aditivii alimentari sintetici (ex. benzoatul de sodiu, monoglutamatul de sodiu), produsele afumate sau ținute în saramură, sosurile, muștarul, ketchup-ul, pasta de rosii etc. 

• Alimente alcaline: în general tot ce e verde și în stare crudă este alcalin; fructele crude, sucurile proaspete de fructe, legumele crude(excepții: ardeiul iute, rubarba), algele comestibile, semințele și fructele oleaginoase în stare crudă, cerealele proaspete, orzul verde, hrișca, meiul, câteva lactate (amintite mai sus), ciupercile crude, mierea în cantități mici, polenul de albine proaspăt recoltat, aproape toate condimentele, produsele din lucernă, ghimbirul, amalaki, sarea de mare și de Himalaya, drojdia de bere etc.

         
Obiceiuri care alcalinizează corpul sau produc acidoză

• produc alcaloză (alcalinizează organismul): somnul (minim 8 ore/ noapte), relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, exerciţiile de respiraţie, buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul. 

• produc acidoză (cresc aciditatea organismului): fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice, somnul insuficient, medicamentele de sinteză, suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul, ura, revolta. 

Fructe și legume alcalinizante 

        Ce să reținem din acest articol? 

• Întotdeauna când consumăm produse de origine animală (în special carne, brânzeturi)să asociem obligatoriu și ceva verde lângă acestea (castravete, salata, broccolli etc).

• Nu trebuie să fugim de fructe niciodată, chiar dacă suntem la cură de slabire sau în altă situație- de preferat ca măcar prima masă a zilei (înainte de ora 12) să fie una de fructe 

• Trebuie să dormim suficient (minim 8 ore/noapte), să ne relaxăm și să facem sport regulat (minim 30 min. zilnic);

• Tutunul și alcoolul nu ne aduc nici un beneficiu, deci să încercăm să le evităm cât putem de mult;

• Apa plată cu lamâie este foarte benefică pentru sănătate!! (nu doar pentru manechine, ci pentru toată lumea! :)- deci, să bem apă plată cu lămâie în primul rând pentru hidratare, dar și pentru faptul că lămâia este unul dintre cele mai alcaline fructe (deși este acidă așa ca atare, în organism dă o reacție puternic alcalină!!).

• Trebuie să alegem cu atenție tipul de alimente consumate preponderent în dietă, în funcție de nivelul lor de aciditate! 

        Vă mulțumesc pentru faptul că mă urmariți și sper să vă fie de folos articolele mele! O zi frumoasă să aveți!!

---

V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!

E-mail input

---