Alergia este o reacție anormală a sistemului imunitar, apărută ca răspuns la o substanţă străină (alergen), care este inofensivă pentru o persoană nealergică. Sistemul imunitar recunoaște alergenul ca un agent patogen și se luptă să îl neutralizeze, astfel apar simptomele asociate cu alergiile (strănut, prurit, lăcrimat, etc). Frecvența alergiilor a crescut în ultimii 30 de ani, iar cifrele sunt de-a dreptul alarmante: în România, aproape jumătate dintre locuitori sunt sensibili la unul sau mai mulți alergeni.
Ce se întâmplă de fapt?
O substanţă cu potențial alergen (de exemplu: granula de polen) ajunge în contact cu organismul (de exemplu: tractul respirator), unde e recunoscută de organism ca un agent patogen și ca urmare e reperată de sistemul imunitar. Drept urmare, se vor produce imunoglobuline specifice, care vor rămâne active în sânge şi după ce alergenul nu mai e prezent. Data viitoare când va reapărea un alergen asemănător, chiar dacă au trecut luni de zile de la contactul inițial, se va declanşa reacția de apărare a organismului și se vor secreta: histamină, prostaglandine și leucotriene. Toate acestea vor provoca reacţii de tip inflamator, adică prurit, senzaţie de sufocare, înroşirea pielii, strănuturi, sialoree (salivare excesivă) sau lăcrimare, tuse şi alte simptome neplăcute, care se vor repeta de fiecare dată când organismul intră în contact cu alergenul respectiv.
Alergeni posibili:
- chimici: substanțe chimice, aditivi alimentari, medicamente, produse cosmetice, veninuri de la animale sau insecte, latex
- biologici: bacterii, virusuri, paraziți, toxine, insecte, polen, fructe (căpșuni, zmeură, kiwi, ananas), praf, mucegaiuri, fulgi, păr, epiderme și scaune de animale, vaccinuri, albuș de ou, lapte de vacă
- fizici: căldura, frigul
- genetica individului - dacă păriții au suferit de un tip de alergie de-a lungul vieții lor, copilul lor va avea șanse crescute să dezvolte un tip de alergie;
- poluarea - persoanele care trăiesc în zone urbane, în special cele puternic industrializate, sunt mai predispuse să dezvolte alergii;
- lipsa alăptării exclusive cu lapte matern - sistemul imunitar al bebelușului nu e complet dezvoltat și primește anticorpi din laptele de mamă, întrucât acesta este foarte bogat în anticorpi. Dacă această alăptare lipsește, copilul va avea șanse crescute să dezvolte un tip de alergie de-a lungul vieții;
- traiul într-un mediu modern "prea curat" - sistemul imunitar e expus la prea puțini agenți patogeni și paraziți - drept rezultat își focalizează energia în exces pe ce nu trebuie (alergeni);
- toxinele din produsele de igienă corporală (parfumuri, antiperspirante cu aliminiu, șampoane, geluri de duș, paste de dinți) - pot provoca apariția alergiilor;
- excesul de antibiotice - pot distruge flora bacteriană din intestine, astfel provocând diferite tipuri de alergii.
- Simptome locale:
- Cutanate: prurit, erupții cutanate și eritem de diverse tipuri, angioedem;
- Oculare: prurit, tumefacție și eritem al pleoapelor, înroșirea conjunctivei și lăcrimare;
- Oto-rino-laringologice: strănut, obstrucție nazală, rinoree apoasă, răgușeală, tuse, senzație de urechi înfundate, otalgie și diminuarea auzului;
- Pulmonare: tuse, wheezing, dispnee (jenă respiratorie);
- Digestive: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale;
- Simptome sistemice:
- Alterarea stării generale: cefalee, febră, vertij, stare de rău;
- Cardio-vasculare: hipotensiune arterială, sincopă, stop cardio-respirator.
- Rinita alergică se manifestă prin strănut, rinoree și obstrucție nazală. Ea poate fi asociată conjunctivitei alergice, însoțită de prurit ocular (mâncărime), lăcrimare și congestie nazală.
- Astmul bronșic alergic se caracterizează prin apariția wheezing-ului (respirație șuierătoare) și a dispneei expiratorii (expirare dificilă).
- Dermatita atopică sau eczema endogenă apare frecvent în primii ani de viață, sub forma unui eritem (înroșire) pruriginos și ulterior a unor cruste ce afectează pielea feței. Cu timpul, acestea se extind la pliurile de flexie (gât, coate, genunchi). Iritația și pruritul sunt intense și pot duce la neliniște sau insomnie.
Testele cutanate: se bazează pe folosirea unei doze mici de alergen, care se plasează direct pe piele sau se injectează intradermic după care se măsoară diametrul zonei înroșite (dacă aceasta apare).
Testele serologice: sunt teste indirecte, bazate pe detectarea și titrarea în sânge a anticorpilor de tip IgE produși de organism ca răspuns față de un alergen specific.
Testele hematologice: se prelevează pe anticoagulant o mică priză de sânge periferic venos din care se face o numărătoare de globule albe, apoi se adaugă un extras purificat și standardizat de alergen. După o scurtă incubație se repetă numărătoarea globulelor, urmărind procesul de degranulare. Analiza se execută cu un aparat automat special, dedicat acestui test. Din această cauză, acest test este mai scump față de restul.
Tratamente posibile:
Reacțiile alergice apar numai după ce alergenul intră în contact cu organismul. De aceea, cea mai bună metodă de a le preveni sau de a le controla cu succes este de a evita contactul cu alergenii. Dacă dezvoltați o simptomatologie ușoară sau moderată când sunteți expuși la alergeni, problema poate fi controlată cu medicamente precum antihistaminicele sau decongestionantele prescrise de către medic. Pentru anumite tipuri de alergii, medicul vă poate prescrie o imunoterapie. Tratamentul constă în administrarea unor doze crescânde de alergen specific pe o durată de câteva luni urmărindu-se desensibilizarea progresivă. Rolul acestora este de a crește toleranța organismului la alergenul respectiv.
Alte tratamente posibile: acupunctura (începe să se practice și la noi în țară tot mai frecvent) sau unele tratamente naturiste, special făcute pentru a trata alergiile, cum ar fi:
1. Tratamentul cu ulei de ricin
Într-un pahar cu apă, se pun 5 picături de ulei de ricin iar amestecul se consumă dimineață pe stomacul gol. Ajută la tratarea alergiilor intestinale și tegumentare.
2. Tratamentul cu lime
Lime-ul este indicat în tratarea oricărui tip de alergie. Se stoarce o jumătate de lime într-un pahar cu apă călduță, după care se îndulcește cu o linguriță cu miere. Amestecul se bea în fiecare dimineață, timp de câteva luni.
Lime-ul acționează ca un agent detoxifiant și antialergic. Tratamentul cu lime nu este recomandat persoanelor alergice la citrice.
3. Tratamentul cu banane
Pacienții care trebuie să se trateze de alergie alimentară sau care au suferit în mod repetat de afecțiuni digestive, astm și eczeme, trebuie să consume zilnic 2-3 banane. Trebuie menționat că aceste fructe pot declanșa reacții alergice în rândul persoanelor sensibile la ele.
4. Tratamentul cu suc de legume și fructe
O cantitate de 500 ml de suc de morcov sau un amestec format din suc de morcovi, sfeclă roșie și castraveți este benefic în tratarea tuturor alergiilor. Pentru amestec se recomanda folosirea a 100 ml suc de sfeclă, 100 ml suc de castravete și 300 ml suc de morcov.
Atenție!
Serviciile de urgență trebuie apelate imediat, dacă unei persoane îi apar cel puțin unul din următoarele simptome specifice alergiei:
- edemul (umflarea) gâtului sau a limbii;
- respirație îngreunată, wheezing sau tuse puternică, șoc anafilactic;
- cianoza (colorație albastră a tegumentelor apărută datorită lipsei de oxigen a țesuturilor) buzelor sau lobilor urechii;
- amețeală sau senzație de leșin, pierderea cunoștinței;
- senzație de sete, greață, vomă.
În unele cazuri rare, simptomele unei reacții alergice severe, care pun în pericol viața (anafilaxia) pot apărea după exercițiul fizic intens. Aceasta se numește anafilaxia indusă de efort. La unele persoane, anafilaxia poate apărea numai după intrarea în contact cu anumiți alergeni. Ea poate produce prurit (mâncărime), senzație de leșin sau amețeală, urticarie, respirație dificilă și alte simptome severe. Alergenul respectiv nu declanșează reacția alergică în lipsa efortului și alternativ, efortul nu produce anafilaxia, decât dacă persoana a intrat în contact cu alergenul respectiv. De exemplu, sulfiții din mâncăruri sau băuturi, provoacă dificultăți de respirație la persoanele care suferă de astm bronșic. Printre altele, sulfiții sunt prezenți în majoritatea tipurilor de vin, fructe uscate și băuturi carbogazoase.
Este recomandat să încercați să evitați alimentele care conțin conservanți sau orice alt tip de aditivi alimentari.
În cazul afecțiunilor alergice stresul poate provoca agravarea bolii, motiv pentru care este esențial pentru pacienți să practice diferite metode de relaxare cum ar fi meditația sau yoga, împreună cu exerciții fizice regulate.
Vă doresc o duminică frumoasă, lipsită de alergii! :)
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu