E dificil să știm ce să mâncăm, mai ales că sunt multe informații greșite despre mâncare și nutriție. Multe dintre miturile pe care urmează să le prezint s-au plimbat din gură în gură, până când lumea le-a auzit de atâtea ori că nu și-a mai pus problema dacă sunt adevărate sau false. Așa că ar trebui să fim atenți și să nu credem orice auzim sau citim pe internet, mai ales când e vorba de mâncare.
1) Laptele întărește oasele
Se crede că laptele e benefic pentru sănătatea sistemului osos. Calciul e factor important în formarea oaselor, iar laptele este bogat în calciu. Din păcate, adevărul e mai complicat de atât. Universitatea Uppsala din Suedia a publicat un studiu realizat pe 61400 de femei și 45300 de bărbați - studiul îl puteți citi aici. Cercetătorii au studiat timp de ani de zile dieta ambelor grupuri, apoi au monitorizat sănătatea femeilor pentru încă 20 de ani și sănătatea bărbaților timp de 11 ani. Rezultatele arată că laptele e asociat cu o rată de mortalitate mai mare pentru ambele sexe și riscuri mai mari de fracturi la femei. Femeile care au băut cel puțin 3 pahare de lapte pe zi aveau de 2 ori mai multe șanse să moară până la sfârșitul studiului și 50% mai multe șanse să fi suferit o fractură de șold. Într-un interviu luat de BBC, cercetătorul Karl Mikkelsen a explicat că rezultatele pot fi explicate de lactoza și galactoza care se află în lapte și care s-a dovedit că accelerează procesele de îmbătrânire.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au realizat la rândul lor un studiu asemănător, pe o perioadă de 25 de ani. Concluzia acestui studiu a fost asemănător, contrazicând mitul că laptele ar ajuta la prevenirea osteoporozei. De asemenea a arătat că un consum mare de lapte crește riscul apariției cancerului de prostată și ovarian, dar și a bolilor cardiovasculare.
2) Băuturile energizante ne dau energie
În ciuda numelui, băuturile energizante sunt o metodă ineficientă de a ne energiza. Cea mai mare parte a energizantelor conține un amestec de zahăr, cafeină și taurină. Unele mai conțin și o plantă sud-americană numită Guarana, care e de fapt o altă sursă de cafeină. Câteva alte băuturi conțin ginseng sau spectrul de vitamine B, dar nu conțin o cantitate suficientă ca acestea să aibă un impact real. Având în vedere că efectele presupuse ale taurinei asupra performanțelor atletice și ale concentrării rămân controversate, e greu să le măsori eficiența în băuturile energizante. Până la urmă zahărul și cafeina rămân ingredientele cheie în aceste băuturi. E adevărat că zahărul procesat ne energizează, dar e o energizare bruscă, care e periculoasă pentru sănătate. Consumul mare de zahăr este de asemenea asociat cu creșterea în greutate. Un studiu publicat de jurnalul Pediatrics (îl găsiți aici) , arată că oamenii care au băut 2-3 băuturi energizante pe zi, și-au luat de 4-6 ori porția zilnică de zahăr procesat recomandată de medici, doar din aceste băuturi.
Cafeina este mai eficientă în ceea ce privește energia, dar aceasta trebuie consumată în cantități mari pentru a beneficia de efectele sale. De aceea, băuturile energizante, de obicei sunt pline de cafeină. Problema e că una dintre metodele prin care cafeina ne dă energie este să ne blocheze anumiți receptori din creier, nelăsându-ne să adormim. Aceste efecte pot dura chiar și 12 ore, ceea ce înseamnă că multă cafeina poate provoca și insomnii. Mai mult, cafeina poate crește pulsul și tensiunea.
Dacă doriți să vă creșteți energia zilnică, cea mai bună și sănătoasă metodă e să consumați alimente sănătoase, să faceți mișcare zilnic și să dormiți cât vă cere corpul.
3) Legumele proaspete sunt mai bogate în vitamine decât cele congelate
Și aici, depinde la care vitamine ne referim. Acest lucru este valabil doar dacă legumele sunt consumate imediat dupa ce au fost culese. Ele își pierd multe calități (nutrienți) în timpul transportului (având în vedere că o mare parte dintre legumele din supermarket-uri sunt importate din alte țări), dar și în timpul depozitării. În schimb legumele congelate trec prin acest proces imediat după ce au fost culese, astfel păstrează o mare parte dintre nutrienți.
Dar într-adevăr, dacă legumele sunt culese chiar de dumneavoastră, din grădina dumneavoastră, este mult mai bine să le consumați crude decât congelate (în acest caz acestea chiar sunt mult mai bogate în nutrienți decât legumele congelate).
Într-adevăr, acest tip de cafea conține un procent redus de cofeină, dar ce nu se specifică de obicei este faptul că, la fel ca în procesul de eliminarea al grăsimilor din diverse produse și în cazul decofeinizării cafelei se pierd aromele specifice ale acesteia, așa că în timpul acestui proces sunt adăugate în jur de aproximativ 400 chimicale care să redea gustul inițial al cafelei. Unele dintre aceste chimicale (diclorometanul) se folosesc și în decoloranți, fiind extrem de nocive pentru sănătatea noastră. Conform standardelor internaționale, cafeaua decofeinizată trebuie să nu conțină cofeină în proporție de 97% (standardele europene impun un procentaj de 99.9%).
5) Carnea conține cea mai mare cantitate de fier
De mici ni s-a tot spus că trebuie să mâncăm carne ca să nu fim anemici, adică să avem o concentrație echilibrată de fier în organism. Din păcate nu știu câți dintre noi chiar s-au documentat în această privință, deoarece e mult mai ușor să iei un lucru de-a gata, decât să-l cercetezi. Adevărul este că, în afară de ficat, carnea în sine conține cantități destul de reduse de fier, comparativ cu multe surse vegetale. O altă problemă cu consumul de carne este procentul prea ridicat de colesterol, acid uric și alți compuși care nu sunt tocmai foarte sănătoși, cum se crede în general. Este foarte important, într-adevăr, să ne asigurăm aportul zilnic necesar de fier, întrucât aceste este implicat în multe procese fiziologice din organism, dar este de asemenea foarte important să știm că nu e suficient să mâncăm multe alimente bogate în fier și doar atât ( aici mă refer la factorii care influențează foarte mult absorbția fierului- ca de exemplu acidul ascorbic- vitamina C ). Necesarul zilnic de fier recomandat bărbaților și femeilor aflate în perioada de post-menopauză este de 8mg/zi, crescând în cazul femeilor aflate înainte de menopauză la 18 mg/zi, a celor însărcinate la 27 mg/zi, iar în cazul femeilor care alăptează se revine la un necesar de 9 mg/zi.
| Denumire aliment | Fier (mg/100g) |
|---|---|
| Ficat de porc | 22,1 |
| Cacao (praf) | 12 |
| Rinichi de porc | 10,0 |
| Graminee (mei) | 9,0 |
| Soia boabe | 8,6 |
| Ficat de vițel | 7,9 |
| Bureți galbeni | 6,5 |
| Sângerete | 6,4 |
| Semințe de floarea soarelui | 6,3 |
| Fasole albă | 6,1 |
| Stridii | 5,8 |
| Pateu de ficat | 5,3 |
| Mazăre | 5,0 |
| Crispbread/rusks | 4,7 |
| Fulgi de ovăz | 4,6 |
| Spanac | 4,1 |
| Urzici | 4,1 |
| Corned Beef | 4,1 |
| Alune | 3,8 |
| Pâine integrală | 3,3 |
| Carne de vită | 3,2 |
| Carne de porc | 3,0 |
| Carne de pasăre | 2,6 |
După cum puteți observa și în tabelul de mai sus, o mare parte a surselor bogate în fier sunt de origine vegetală, secretul unei absorbții optime constând în asocierea fructelor sau legumelor bogate în vitamina C. Sunt multe alte alimente de origine vegatală bogate în fier, ca de exemplu semințele de susan - 10 mg Fe/100 g seminte, cimbrul - 37 mg Fe/100 g produs, semințele de dovleac - 15 mg Fe/100 g semințe, etc. Ficatul de porc, vită sau alte animale nu se recomandă femeilor însărcinate deoarece este bogat în vitamina A, iar aceasta este nocivă în doze mari pentru dezvoltarea fătului.
Prin urmare "te hrănește ceea ce asimilezi și nu cât mănânci".
Bibliografie:
1. Heaney RP. Calcium, dairy products and osteoporosis. J Am Coll Nutr. 2000;19(2 Suppl):83S-99S (PubMed)
2. Taylor EN, Curhan GC. Dietary calcium from dairy and nondairy sources, and risk of symptomatic kidney stones. J Urol. 2013;190(4):1255-1259 (PubMed)
3. “So Easy to Preserve”, 5th ed. 2006. Bulletin 989, Cooperative Extension Service, The University of Georgia, Athens.
4. Spiller MA. The Chemical Components of Coffee. In: Spiller GA, ed. Caffeine. Boca Raton: CRC Press; 1998:97-161.
5. McCusker RR, Goldberger BA, Cone EJ. Caffeine content of specialty coffees. J Anal Toxicol. 2003;27(7):520-522 (PubMed).
6. Wood RJ, Ronnenberg AG. Iron. In: Shils ME, Shike M, Ross AC, Caballero B, Cousins RJ,eds. Modern Nutrition in Health and Disease. 10th ed. Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins; 2006:248-270.
V-a plăcut articolul? Nu uitați să vă abonați la noutăți!
0 comentarii până acum
Trimiteți un comentariu