vaccinurile

Vaccinurile - argumente pro și contra - vă las pe dumneavoastră să hotărâți!

Toți părinții sunt confruntați după nașterea copilului lor cu subiectul vaccinării acestuia. Fiecare din noi suntem puși în postura de a alege ce este bine și ce este rău pentru copilul nostru...

Nutritie echilibrata

Mici secrete ale nutriției echilibrate și sănătoase

Există câteva mici secrete în această complexă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şi urmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid...

Mitul copilulu rasfatat

Mitul copilului răsfăţat - când ajunge un bebeluș sau un copil mic să fie răsfățat?

Încă de când sunt gravide viitoarelor mame le este inoculată ideea că ar trebui să aibă grijă din primele zile ca bebelușul să nu devină “răsfățat”, știindu-se că ei, bebelușii, sunt niște “mici santajiști”, niște “pricepuți manipulatori”..

Statistici privind farmaciile din Romania

Statistici privind farmaciile din România - suntem pe locul 5 în Europa, la numărul de farmacii pe cap de locuitor

Numărul de farmacii din România s-a dublat în ultimii zece ani. Distribuirea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare este o afacere de 3,3 miliarde de euro...

Pericolul glutenului

Pericolul pâinii noastre cea de toate zilele. Adevărul despre gluten

În România, unul dintre cei mai consumați factori iritanți ai intestinelor este grâul. Grâul este bogat în gluten. Glutenul este un amestec de fracțiuni proteice, în principal reprezentate de glutelină și prolamină, fiind întâlnit în diverse produse cerealiere...

SfatFarma logo 1/23/2017

Dieta mediteraneană - care este secretul acesteia?


dieta mediteraneana

    Dieta mediteraneană este foarte populară atât în literatura medicală cât și în râdul mass-mediei. Articolele pe acest subiect, de obicei, nu critică deloc această dietă, aducându-i-se doar laude. Dar din ce constă de fapt această dietă? De unde provine? De ce este ne benefică? Aceste lucruri nu ne sunt niciodată detaliate. De asemenea, posibilele dezavantaje nu sunt menționate niciodată. Din cauza aceasta, m-am gândit că ar fi bine să scriu acest articol.
    Dieta mediteraneană  a luat naștere după Al Doilea Război Mondial, când guvernul Greciei a cerut fundației Rockefeller să realizeze un studiu legat de sănătatea populației țării. Cercetărorii care au realizat studiul, au fost impresionați de incidența scăzută a bolilor cardiovasculare din zonă. Rezultatele au arătat că incidența acestor boli pe Insula Creta a fost de 20 de ori mai scăzută decât cea din Statele Unite ale Americii. De asemenea, cretanii aveau mult mai puține cazuri de pacienți care sufereau de cancer. S-a căutat motivul acestor discrepanțe și s-a ajuns la concluzia că alimentele specificce acestei zone aduc aceste beneficii. Dar care erau alimentele consumate de cretani?
    Dieta cretană era peste 90% provenită din surse vegetale, ceea ce ar putea explica de ce boala coronariană se întâlnea atât de rar în acea zonă. Cercetătorii au tras concluzia că, efectele pozitive resimțite pe urma acestei diete au fost din cauza consumului redus de carne și produse de origine animală (maxim o dată pe săptămână).
    Din păcate însă, nimeni nu mai consumă dieta mediteraneană adevărată, nici măcar în zona mediteraneană. Dieta s-a modificat chiar și în mod oficial, în toamna anului 2008 în cadrul Conferinței de la Cambridge. Membrii consiliului consultativ științific au adus o modificare majoră în cadrul acestei diete. S-a mărit consumul de carne de la maxim 1 dată pe săptămână la cel puțin de 2 ori pe săptămână (în special carne albă).
    Așa că, eu personal, consider drept dezavantajul major al diete mediteraneene moderne faptul că este una modificată și nu mai corespunde cu dieta originală, despre care s-au făcut observațiile inițiale.
    Tot în cadrul Conferinței de la Cambridge a luat naștere și Piramida Dietei Mediteraneene Moderne care este mediatizată în momentul de față (poza de mai jos).
piramida dietei mediteraneane moderne

    Drept urmare a acestei modificări, incidența bolilor cardiovasculare a explodat și în Creta, vinovatul principal fiind creșterea consumului de carne, lactate și produse procesate.
    În general, se crede că pizza plină de ulei și grăsime sau spaghetele cu sos de carne care înoată în ulei aparțin acestei diete. Restaurantele cu specific grecesc sau italian își atrag clienții făcându-și reclamă cum că ar servi mâncare care este conformă dietei mediteranene și drept urmare este extrem de sănătoasă. Dar de fapt, nu este nici pe departe așa.
    Cercetătorii au realizat un barem care acordă un punctaj mâncărurilor, bazat pe specificul dietei mediteranene. Acesta a fost realizat pentru a observa dacă cei care consumă o dietă mai apropiată de cea mediteraneană, sunt mai sănătoși decât cei care consumă o dietă standard. Conform acestui barem, un anumit fel de mâncare primește punctaj maxim dacă este bazat pe ingrediente de origine vegetală și îi sunt scăzute din puncte dacă acesta conține ingrediente de origine animală. Până la urmă, dieta mediteraneană adevărată, poate fi considerată a fi "aproape vegetariană", carnea fiind consumată maxim o dată pe săptămână.
    Dar din ce cauză apar beneficiile acestei diete? O posibilă cauză sunt fitonutrienții polifenolici (găsiți în plante), despre care s-a arătat că sunt corelați cu rate mai scăzută de aparăție a cancerului și a bolilor cardiovasculare. De asemea, consumul crescut de magneziu este asociat cu incidența scăzută a bolilor cardiovasculare.
    Pe de altă parte, fierul preluat din surse de origine animală (găsit în sânge și mușchi) este un oxidant puternic și crește rata apariției bolilor cum ar fi diabetul sau bolile cardiovasculare. În schimb, fierul preluat din alimente de origine vegetală, nu are aceste efecte negative.
    Concluzia este că, dieta medieteraneană este benefică sănătății noastre, mai ales dacă este comparată cu dieta standard a populației din anul 2017. Dar, de fapt, orice dietă bogată în produse de origine vegetală și săracă în produse animale va avea exact aceleași beneficii.






SfatFarma logo 1/22/2017

Beneficiile consumului semințelor în dieta noastră. Cele mai populare semințe și beneficiile acestora


semintele

    Seminţele fructelor şi legumelor sunt adevărate medicamente naturale. Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decât americanii, consideraţi mari consumatori de popcorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Și nu numai la meciuri de fotbal sau când vrem să ne lăsăm de fumat. Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit la români o întrebuinţare şi mai valoroasă: leac pentru diferite boli. Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar astăzi sunt ingrediente pentru unele dintre cele mai eficiente preparate naturiste. Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă, care a descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci adăugate unui un regim sănătos, bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi eficiente din punct de vedere terapeutic, seminţele se mănâncă neprăjite, deoarece, prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă. Din seminţe se pot prepara remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sunt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea, consumul lor între mese, în locul gustărilor, pe lângă rolul extrem de benefic, şi satură. Nu întâmplător, terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.

Seminţele de dovleac

    Nutriţioniştii din Japonia pun seminţele de dovleac pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele conţin cca 50% grăsimi, vitamine, microelemente şi mai ales zinc. Sunt recomandate în combaterea prostatitei, constipaţiei şi balonării. Sunt diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului și elimină metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de dovleac, dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut, de 3 ori pe zi, câte 1/2 de pahar, înainte de masă.
    Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, deoarece acestea desfundă vasele de sânge, reglează colesterolul, stimulează activitatea rinichilor și au rol de adjuvant în tratarea cancerului, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice şi cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.
Seminţe sunt cea mai hrănitoare parte din dovleac. Ele conţin mult magneziu. De asemenea, au un efect excelent împotriva paraziţilor intestinali. În caz de oxiuri, la copii se dau zilnic câte 10‑15 seminţe de dovleac, iar adulţii vor lua câte 20‑30 seminţe pe zi. Aceste seminţe trebuie să rămână neapărat cu pieliţa fină şi uscată pe ele şi să se mestece foarte bine. După o oră, se ia o linguriţă de ulei de ricin.
    Fitoterapia recomandă seminţele de dovleac şi contra teniei. Alături de o dietă severă, se mestecă bine, în 4 porţii, 80‑100 de seminţe de dovleac decojite, iar după o oră se ia 1/2 lingură de ulei de ricin. Dacă trebuie, în caz de o primă nereuşită, să se încerce încă o dată aceeaşi cură, pentru că nu apar fenomene secundare, dăunătoare organismului.

Seminţele de susan

    Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C şi E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă câte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan râşnite şi apă. Se schimbă pansamentul de 2-3 ori pe zi, până la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare. Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine. Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decât în carne. Sunt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza. Au o mare valoare energetică, reprezintă un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sunt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sunt afrodiziace. Seminţele de susan sunt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, având un conţinut scăzut de grăsimi şi sodiu. Mâncaţi în fiecare dimineaţă o mână de seminţe de susan negru, sunt foarte bogate în calciu.

Seminţele de in

    Dacă urmaţi o cură cu seminţe de in, puteţi spune adio problemelor digestive. Seminţele de in normalizează tranzitul intestinal, dau senzaţia de saţietate şi încetinesc procesul de asimilare a grăsimilor. Sunt indicate dacă suferiţi de constipaţie, de o boală inflamatorie intestinală sau de sindromul colonului iritabil. Puteţi lua seara, de 4 ori pe săptămână, câte 2 linguriţe de seminţe de in măcinate, cu multă apă. Puteţi prepara şi un macerat la rece, din două linguriţe de seminţe de in la un pahar cu apă. Se lasă câteva ore şi apoi se consumă seminţele, cu tot cu apă. Uleiul de seminţe de in are efect calmant şi antiinflamator, fiind indicat în inflamaţiile tractului digestiv şi pentru prevenirea hemoroizilor şi litiazei biliare.
    Datorită acţiunii de stimulare a arderii grăsimilor şi combatere a retenţiei de apă, seminţele de in sunt eficiente şi în curele de slăbire. Seminţele de in conţin mai mulţi acizi graşi esenţiali Omega-3 decât peştele şi, în plus, sunt bogate în fibre, vitamine şi minerale. Sunt o sursă excelentă de fitoestrogeni, reglând tulburările hormonale şi contribuind la prevenirea cancerului. Măcinate, le puteţi adăuga în salate, mâncăruri, prăjituri, bolul de cereale de dimineaţă. Dacă aveţi probleme cardiovasculare, o lingură de ulei de seminţe de in pe zi ajută la scăderea tensiunii şi reducerea nivelului de colesterol şi de trigliceride. Seminţele de in reduc inflamaţiile, atenuând simptomele astmului şi îmbunătăţind funcţia pulmonară.
    Alte beneficii aduse de consumul de seminţe de in sunt reducerea stresului şi creşterea capacităţii de memorare. Uleiul de seminţe de in conţine acid linoleic şi lignină, substanţe care ajută la prevenirea cancerului de prostată, de colon şi de sân. Pentru a profita de aceste beneficii, adăugaţi ulei alimentar de in sau seminţe de in în salate. Pentru a reduce riscul de osteoporoză, e suficient să adăugaţi ulei de seminţe de in în mâncare. Acesta menţine în stare bună oasele, prin creşterea nivelului unei proteine implicate în formarea sistemului osos.
    Uleiul de seminţe de in este benefic femeilor la menopauză, dar şi celor ce suferă de diabet, predispoziţia la osteoporoză fiind mai crescută în cazul lor. Dacă aveţi acnee, puteţi scăpa de această problemă folosind cataplasme cu făină din seminţe de in. Acestea se prepară prin amestecul făinii de in cu apă, până la obţinerea unei paste. Cataplasmele aplicate săptămânal pe zonele afectate vor face ca pielea dv. să devină mai fină şi mai curată. Tot prin acţiunea de reglare hormonală, seminţele de in prevenirea căderea părului.
    Semințele de in conțin Omega-3. Omega-3 sunt acizi grași polinesaturați, numiți esențiali deoarece nu pot fi produși de organismul uman, fiind nevoie de asimilarea lor din surse externe. Ei includ DHA (acid docosahexanoic), EPA (acid eicosapentanoic) și ALA (acid alfa-linoleic). Recomandările sunt ca 20% din totalul de grăsimi consumate să fie acizi grași esențiali Omega-3.
    Beneficii ale consumului de semințe de in
- protecție împotriva bolilor de inimă (scade tensiunea arterială)
- protecția plămânilor
- activitate anticancerigenă împotriva tumorilor
- protecție împotriva diabetului
- prevenirea și tratarea artritei
- tratarea astmului
- beneficii împotriva alergiilor
- beneficii împotriva bolilor inflamatorii
- beneficii împotriva retenției de apă
- beneficii pentru o piele uscată, dură
- beneficii pentru scleroza multiplă
- cresc vitalitatea și asigură o piele moale și un păr strălucitor
- normalizează zahărul în sânge
- cresc rezistența la frig
- îmbunătățesc sistemul imunitar
- îmbunătățesc vederea
- ajută la dezvoltarea creierului fătului și al adulților
- ajută funcțiile renale
- ajută la formarea spermei
- ameliorează unele dereglări psihice
E nevoie de 4-6 luni de la adăugarea surselor de Omega-3 în dietă pentru a observa rezultate.
Surse de Omega-3 - uleiul de pește sau semințele de in?
În momentul în care decidem ce sursă de Omega-3 este mai bine să folosim, trebuie să luăm în considerare că sursele cele mai sănătoase și consistente sunt cele naturale. Astfel, deși Omega-3 se găsește ca supliment sub diferite forme (tablete, capsule, pastile, uleiuri), cea mai bună formă în care putem suplimenta acest nutrient este consumul alimentului integral. În natură, Omega-3 se găsește în cantități importante în pește și în semințele de in. Dar, deși peștele este o sursă bună de acizi grași esențiali, e mai puțin cunoscut faptul că semințele de in au un conținut de Omega-3 de 20%, față de numai 2% al peștelui.
    8 motive pentru a consuma semințele de in în locul uleiului de pește:
    1. În primul rând, trebuie știut că acizii grași Omega-3 sunt cărămizile care ajută la îndeplinirea multor funcții în organism, dintre care una este aceea de a face EPA (acid eicosapentanoic). Uleiul de pește, practic, nu furnizează Omega-3, el furnizează direct EPA, ceea ce limitează opțiunile corpului de a face ce are nevoie din Omega-3.
    2. O altă mare diferență o face fibra conținută de semințele de in. Peștele nu conține fibre și este o formă de hrană concentrată, nesănătoasă. Spre deosebire de alte plante alimentare, semințele de in conțin o fibră numită lignină, pe care corpul nostru o transformă într-un antioxidant ce ajută sistemul imunitar și are proprietăți anticancerigene și antivirale. Nivelele mari de lignină din dietă reduc pericolul de cancer de colon sau de sân.
    3. Încă un avantaj pe care îl are inul în fața peștelui este acela că uleiul extras din această plantă nu conține colesterol. În schimb, 100 de mililitri de ulei de cod conține 570 de miligrame de colesterol, cam aceeași cantitate aflată în gălbenușul a două ouă!
    4. Peștele este extrem de contaminat cu substanțe toxice (mercur) din cauza poluării masive a apelor. Consumul de in nu prezintă niciun risc de acest fel.
    5. Uleiul de in și uleiul de pește conțin cantități mari din vitaminele A și D. Aceste vitamine, dacă sunt de proveniență animală, sunt toxice pentru organismul uman. Vitaminele din in, precum provitamina caroten, care este convertită de corp în vitamina A, nu pot deveni toxice în organism, indiferent de cantitatea de semințe ingerate.
    6. Omega-3 din semințele de in reduce colesterolul din sânge cu 25% și trigliceridele cu 65%.
    7. Folosirea inului în locul uleiului de pește are și o componentă morală și etică.
    8. Inul este ieftin și disponibil, ușor de păstrat și de manevrat.
    Cum consumăm semințele de in?
    Un consum zilnic adecvat de semințe de in ar fi de cca 3 lingurițe. În cazul în care se preferă uleiul de in, acesta trebuie luat câte o linguriță pe zi. De menționat că acestea sunt cantități de menținere. Dacă dorim să folosim inul în scop terapeutic, doza trebuie mărită la 5 lingurițe pe zi semințe și 2 lingurițe ulei, în funcție de necesitați.
    Semințele pot fi puse la înmuiat ca și restul nucilor și semințelor, de cu seară, pentru dimineață. Acest procedeu favorizează dezactivarea enzimelor. O metodă bună este de a le pune în blender (după ce au fost înmuiate). Devin mai ușor asimilabile. O altă metodă, poate cea mai potrivită, este măcinarea lor într-o râșniță de cafea și consumarea în salate, într-o băutură, ori pur și simplu ca atare.
Aportul de semințe de in în dietă este important atât pentru vegetarieni, cât și pentru nevegetarieni. Sunt ieftine și ușor de găsit (în magazinele naturiste). Tot ce trebuie să facem este să le adăugăm în dieta noastră, și chiar să ne facem un obicei din asta!
    Atenție: Semințele de in, ca de altfel și cele de susan, nu pot fi digerate de stomacul nostru în forma lor integrală. Nu c-ar exista vreun pericol, doar că vor ieși din corp așa cum au intrat, fără a ne aduce vreun beneficiu.

Seminţele de floarea-soarelui

    Cele mai populare seminţe mâncate la noi au multiple întrebuinţări în medicina naturistă. „Bomboanele agricole“ combat nicotina. Sunt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi, de bilă şi de circulaţie. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei vasculare şi hormonale. Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor şi tratarea bolilor căilor respiratorii. Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemâncate şi se suge vreme de 10 minute. Apoi lichidul plin de microbi se scuipă şi se clăteşte gura insistent. Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereţii arterelor. Sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă. Sunt recomandate femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul ridicat de vitamine B. Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotină. Conţin vitamina E, acid folic, magneziu, seleniu, cupru. Sunt o sursă importantă de acizi graşi Omega-3, necesari în regenerarea celulelor. Pentru o mai bună asimilare a magneziului din ele se recomandă să le adăugaţi în salate. Atenţie însă, nu prăjite şi sărate, ci crude. Naturiştii susţin că seminţele de floarea-soarelui previn formarea cheagurilor de sânge şi reduc riscul de a vă îmbolnăvi de inimă. De asemenea, contribuie la o funcţionare normală a prostatei şi ajută la reglarea digestiei.

Seminţele de schinduf 

    Schinduful este o plantă ierboasă, ale cărei seminţe tratează diabetul insulinodependent. Se face o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau câte două-trei căni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care necesită reducerea gradată a dozei de insulină. Pentru valori crescute de colesterol, se ia câte o linguriţă de pulbere de 4 ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducând aşa-numitul colesterol rău şi protejând sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele sporesc secreţia de lapte şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei. Două linguriţe de pulbere de schinduf amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia (lipsa poftei de mâncare). Infuzia de schinduf ajută femeile la menopauză, prevenind eliminările masive de calciu şi ajutând la păstrarea forţei musculare. Infuzia vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia ulcerelor varicoase şi a eczemelor însoţite de mâncărimi. În cosmetică, întăreşte unghiile şi părul, iar pe femeile slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a creşte însă ţesutul adipos.

Seminţele de chimen

    Chimenul este cunoscut de sute de ani pentru proprietățile lui medicinale. Ajută digestia, prin uleiul esenţial din seminţele sale, care activează glandele salivare. De asemenea timolul prezent în seminţe asigură o digestie bună şi grăbeşte vindecarea arsurilor. Dacă aveţi de insomnie, seminţele de chimen vă vor face să aveţi un somn liniştit, deoarece au efect calmant. Ameliorează greţurile de dimineaţă la femeile gravide. Se consumă sub formă de ceai – o  linguriţă la un pahar cu apă. Seminţele de chimen ajută în reducerea simptomelor răcelii, printre care şi tusea. De asemenea, durerile în gât pot fi ameliorate cu ajutorul acestor seminţe. Cu vârsta, metabolismul devine mai lent. Sucul de chimen vă va ajuta, deoarece sporeşte căldura în organism şi, în cele din urmă, creşte metabolismul. Adăugaţi seminţe de chimen dietei dumneavoastră şi vă veţi simţi mai bine. Ele acţionează ca un laxativ natural. De asemenea, seminţele de chimen previn astmul, bronşita şi alte probleme respiratorii.

Seminţele de coriandru

    Proprietăţile antiinflamatorii ale coriandrului îl recomandă în tratarea afecţiunilor reumatice, bolilor de rinichi şi anemiilor. Acizii conţinuţi, printre care cel linoleic, oleic, ascorbic sau stearic, normalizează colesterolul. Dereglările stomacale îşi găsesc remediul în coriandru, pe care-l puteţi consuma la fiecare masă, ca adaos în supă, salată sau omleta de dimineață. Are şi rol antibacterian, deci îl puteţi folosi cu încredere pentru evitarea balonărilor, diareii sau durerilor de stomac. Are efect antiseptic şi e un bun leac în ulcerul bucal. Împrospătează respiraţia, deci poate înlocui guma de mestecat după masă. Este o sursă sigură de fier, de aceea se recomandă anemicilor sau persoanelor predispuse anorexiei, deoarece stimulează secreţiile stomacale şi stimulează digestia. Pentru femei, este un bun remediu în normalizarea menstrei şi reducerea durerilor. Conţinutul bogat în vitaminele A şi C, dar şi fosforul, îi conferă proprietăţi dezinfectante şi protejează ochiul de conjunctivită şi de alte afecţiuni. Coriandrul este considerat şi un bun afrodiziac. Creşte libidoul şi, împreună cu aromaterapia, poate fi remediul pentru îmbunătăţirea vieţii de cuplu.

Seminţele de mac

    Macul este una dintre primele plante cultivate (încă din neolitic). Abundă în hidraţi de carbon, acizi graşi, calciu. Planta întreagă are utilizări terapeutice în medicina tradiţională, dar cele mai utilizate sunt seminţele, care ajută la prevenirea multor boli. Acestea sunt foarte bogate în acid linoleic – un complex important de acizi graşi Omega-6, ce oferă protecţie împotriva bolilor de inimă şi altor tulburări ale aparatului circulator. Uleiul din seminţele de mac este de mare ajutor în prevenirea şi tratarea cancerului mamar. Mai mult, acestea stabilizează nivelul zahărului în sânge, reduc colesterolul, împiedică apariţia cancerului la colon şi îmbunătăţesc sănătatea globală a intestinelor. Seminţele de mac sunt folosite ca un remediu blând, calmant, atât pentru copii, cât şi pentru persoanele în vârstă. Au rezultate spectaculoase în tratarea tulburărilor de comportament. În plus, îmbunătăţesc puterea de concentrare, memoria și performanțele intelectuale. Cu un conţinut bogat în minerale, iod, mangan, magneziu, zinc şi cupru, seminţele de mac acţionează ca o sursă de energie naturală. De asemenea, ele oferă o serie de ingrediente ce includ lecitina, acidul oxalic şi alcaloizii. Acestea ajută la sporirea enzimelor şi a acizilor graşi în organismul uman, pentru a-i asigura o bună stare de funcţionare. Sunt de ajutor persoanelor cu digestie lentă și constipație. Pentru a da prăjiturilor, o aromă specială, se folosesc seminţe de mac. Ele se pot adăuga și în pâine, pentru un gust deosebit, sau în diferite tipuri de sosuri, ca agent de îngroşare.
    Macul combate cu succes osteoporoza, deoarece facilitează absorbţia calciului în organism.  Proprietăţile lui în acest sens au ieşit la iveală în urmă cu câţiva ani, la mutarea unui cimitir vechi din secolul al XIX-lea dintr-un sat din Slovacia. Atunci s-a constatat că oasele celor îngropaţi nu erau atinse de osteoporoză. Locuitorii satului erau cunoscuţi ca mari cultivatori şi consumatori de mac şi miere. Cercetătorii au făcut ulterior un studiu pe două grupuri a câte 20 de femei ce sufereau de osteoporoză. Primului grup i s-au administrat medicamente contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup, seminţe măcinate de mac, în amestec cu miere şi ulei de mac. A rezultat fără dubii că persoanele tratate doar cu mac au scăpat de osteoporoză după administrare timp de 12 luni. Femeile din celălalt grup încă mai aveau osteoporoză după un an, iar oasele lor prezentau valori ale calciului sub limitele normale.
    Puteți citi articolul și pe blogul FrumoasaVerde.blogspot.ro.




SfatFarma logo 1/20/2017

Bărcuțe de avocado umplute cu fasole roșie


avocado umplut

    Ingrediente:

  • ulei
  • 1 ceapă
  • 1 ardei roșu
  • 1 ardei galben
  • 2 căței de usturoi
  • 1/2 pudră chilli
  • 1 lingură pudră chimen
  • 1 conservă de fasole roșie
  • 2 roșii
  • sare
  • 6 avocado

    Mod de preparare:

    Căliți ceapa, usturoiul și ardeii în ulei. Adăugați condimentele și amestecați bine. Adăugați și roșiile și fasolea roșie și fierbeți totul pentru jumătate de oră. Adăugați apă dacă este necesar. Între timp, curățați avocado și tăiați-i în jumătăți.
    Umpleți fiecare jumătate de avocado cu umplutura rezultată și decorați cu fulgi de porumb și smântână de caju.
    Poftă bună!




SfatFarma logo 1/18/2017

Ce să alegem, storcătorul de fructe sau blenderul? Care este mai bun și de ce? Dezavantajul sucurilor de fructe


storcatorul de fructe vs blenderul

    Ultimele studii din domeniul nutriției au arătat că o dietă bogată în fructe și legume crude și neporcesate (întregi), este asociată cu un risc semnificativ mai mic de dezvoltare a diabetului de tip 2, în timp ce, consumul excesiv de sucuri de fructe, s-a arătat că poate crește acest risc.
    Putem considera, drept ca și un al doilea exemplu colesterolul. Dacă consumăm mere în mod regulat, nivelul colesterului din sânge ne va scădea. Pe de altă parte, dacă bem suc de mere, nivelul colesterolului poate chiar să crească ușor. Interesant este faptul că, dacă sucul de fructe are și pulpă, efectele negative nu mai sunt observate aproape deloc.
     De aici reiese faptul că, fibrele sunt extrem de benefice pentru sănătatea noastră. Obișnuim să credem despre fibre că sunt folositoare doar pentru a ne ajuta să mergem în mod regulat la toaletă. Dar acum știm însă că fibrele sunt digerate de bacteriile din intestinul nostru, proces prin care sunt rezultați acizi grași cu lanț scurt. Aceștia au o serie de efecte benefice sănătății noastre, cum ar fi stoparea înmuțirii bacteriilor nocive sănătății noastre sau creșterea nivelului absorbției mineralelor prin intestin.
    Bacteriile din sistemul nostru digestiv folosesc fibrele alimentare și pentru a ne menține o structură și funcție intestinală normală, prevenind diareea, stimulând circulația sanguină din colon și crescând nivelul absorbției fluidelor și a electroliților.
    Dacă singura diferență între un suc de fructe și fructul în sine sunt fibrele, de ce nu sunt adăugate fibre la toate sucurile de fructe din comerț? Motivul este că, atunci când stoarcem fructele, eliminăm din ele mult mai mult decât doar fibrele. Sunt pierdute și toți nutrienții care vin "la pachet" cu aceastea.
    În anii 1980, un studiu, a ajuns la două rezultate diferite atunci când a încercat să măsoare cantitatea de fibre din carob, folosind două metode diferite. S-a constatat o diferență de 21.5% între cele două rezultate obținute. Această diferență s-a arătat a fi o clasă de polifenoli neextractabili (o clasă de fitonutrienți cu efecte benefice asupra sănătății noastre), care la prima metodă nu a fost luată în considerare.
    Acești polifenoli, de obicei, sunt lipiți de fibrele vegetale. Aceștia ajung în intestinele noastre, unde sunt eliberați de flora noastra instinală și ca urmare pot fi absorbite de către organism. Din păcate, fitonutrienții rămași în sucurile de fructe, de cele mai multe ori sunt o parte minusculă din cantitatea inițială a acestora.
    În finalul acestui articol, aș dori să vă sfătuiesc să încercați să consumați cât mai multe fructe și legume în starea lor naturală, nefiind procesate în nici un fel. Dacă, din ceva motiv, acest lucru nu este posibil, încercați varianta shake-uri și smoothie-urilor. Iar dacă totuși preferați să stoarceți sucul fructelor, nu aruncați toată pulpa rezultată, ci amestecați o parte din aceasta cu sucul de fructe, astfel veți beneficia și de nutrienții prezenți în fibrele alimentare prezente în fructe!
    Să ne auzim cu bine la următorul articol! Sănătate multă vă doresc!




SfatFarma logo 1/17/2017

Legume la tigaie - rețeta zilei


legume la tigaie

    Ingrediente:

  • 170 gr conopidă romanesco
  • 170 gr champignon brune
  • 50 gr ardei capia
  • 10 roşii cherry (120 gr)
  • 2 linguri sos de soia
    Mod de preparare:

    Ciupercile curăţate se taie în 2 iar bucheţelele de conopidă în 2 sau 4 pe lung. Într-o tigaie încinsă care nu lipeşte “căliţi” în apă legumele (în afară de roşii). Când s-au micşorat ciupercile (cam 5 min), adăugaţi sosurile, amestecaţi bine, apoi puneţi roşiile. Mai lăsaţi pe foc încă 2-3 minute apoi serviţi.
    Poftă bună!




SfatFarma logo 1/16/2017

Cozonac raw - deși Crăciunul a trecut, cozonacul tot gustos rămâne!


cozonac raw

    Ingrediente:
    Pentru partea albă:

  • 5 linguri stafide albe
  • 2 linguri susan
  • 4 linguri nucă de cocos
  • 4 linguri migdale crude

    Pentru partea neagră:

  • 5 linguri stafide negre
  • 1-2 linguri rase pudră cacao sau roşcove
  • 5 linguri alune de pământ crude
  • 5 linguri seminţe de floarea soarelui crude
    Mod de preparare:
    
    Stafidele şi seminţele se râşnesc şi se amestecă în 2 boluri separate conform cantităţilor de mai sus. Se ia una din culori şi se frământă bine cu mâna şi se formează o sferă pe care o întindem cu făcăleţul într-o fâşie pătrată de aproximativ 15×15 cm. 
    Ca să nu se lipească punem o folie alimentară între sferă şi masă şi altă folie între sferă şi făcaleţ. O modelăm şi cu mâna ca să iasă cât mai pătrată apoi facem la fel şi cu a doua culore după care le punem una peste alta şi folosindu-ne de folia alimentară dintre compoziţie şi masă, rulăm uşor şi facem un sul. 
    Culoarea din exterior se va rupe din loc în loc, dar fiind moale putem să “reparăm” fără probleme. Strângem sulul în mâini pentru a scoate golurile de aer, încercând să păstrăm cât mai bine forma cilindrică. Apoi îl rotim între palmă şi masă, apăsând uşor, pornind dinspre mijloc spre extremităţi (altfel va rămâne aerul înăuntru şi se va rupe). 
    Din când în când îi turtim capetele ca să rămână drepte. Răsucim cilindrul până ajunge la grosimea pe care o dorim şi apoi tăiem felii din el.
    Poftă bună!




SfatFarma logo 1/13/2017

Salată de vinete cu maioneză de avocado


salata de vinete cu avocado

    Ingrediente:
  • 2-3 vinete potrivite
  • 1 avocado
  • 2 căţei de usturoi
  • jumate linguriță sare
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 1 lingură suc de lămâie
  • 2 linguri apă
  • roșii opțional
    Mod de preparare:
    
    Vinetele se coc, se curăţă şi apoi se lasă la scurs. Se toacă bine cu cuţitul de lemn şi se pun într-un castron. Se adaugă usturoiul pasat, de asemenea pulpa de avocado, pasată bine, uleiul de măsline, sucul de lămâie, apa şi sarea. Se amestecă totul bine.
    Se serveşte pe pâine cu feliuţe de roşii.
    Poftă bună!